Patru din cinci adolescenti cu varsta sub 18 ani din Romania spun ca au fost tinta hartuirilor in mediul online, arata un studiu publicat de Bitdefender. Cele mai populare retele de socializare unde are loc fenomenul de cyberbullying sunt Facebook, Messenger si, la mare distanta, Instagram, iar mijloacele de propagare a fenomenului cel mai des folosite sunt mesajele de amenintare si cele negative primite in canalul privat, urmate de comentarii negative la fotografii si furt de identitate.

Principalele arme de atac folosite pe internet pentru a agresa victimele se leaga de infatisare si felul in care se imbraca (67%). Alte motive frecvente pentru care tinerii sunt hartuiti sunt hobby-urile si preocuparile de zi cu zi (30%), situatia materiala a familiei din care provin (13%), rezultatele de la scoala (12%) si orientarea sexuala (8%).

Doua treimi dintre cei hartuiti nu au povestit nimanui despre incident, tinerii invocand motive precum teama, lipsa de incredere ca ar putea schimba ceva sau faptul ca nu au crezut ca e necesar sa implice si alte persoane, desi au fost afectati in mod direct de agresiune.

Potrivit studiului, 65% dintre tineri admit ca au fost direct marcati de hartuirea suferita online si au observat inclusiv schimbari comportamentale involuntare ce au urmat agresiunii. Cei mai multi afirma ca incidentele de acest fel le-au scazut increderea in sine si i-au determinat sa se izoleze de ceilalti. Mai putini, dar nu de neglijat, sunt cei care au afirmat ca au intrat in depresie (20%) sau au compensat lipsa prietenilor din mediul online prin consum de alcool sau droguri (5%).

Mai mult, 84% dintre respondenti spun ca au asistat la un astfel de atac, fara sa fie agresori sau victime, insa doar 36% au intervenit in conflictul dintre cele doua parti. Desi majoritatea ar fi dorit sa ia partea celui hartuit, cei mai multi devin indiferenti sau chiar agresori de teama de a nu fi atacati la randul lor si, deci, transformati in victime.

Studiul a fost realizat de Tribal Worldwide Romania pentru Bitdefender prin chestionar online completat in perioada septembrie-octombrie 2017, pe un esantion reprezentativ de 800 de respondenti din randul tinerilor sub 18 ani.

"Rezultatele studiului ne pun in fata unei imagini mai alarmante decat am fi putut banui. Cyberbullyingul este unul dintre acele fenomene de masa insidioase in fata caruia nu exista strategii de aparare optime. In ciuda amploarei, gravitatea acestuia scapa de multe ori atentiei publice. Tinerii invata din proprie experienta cum arata ura celorlalti fata de ei, iar numarul victimelor poate fi chiar mai mare caci persoanele cele mai traumatizate refuza de multe ori sa recunoasca, uneori chiar fata de sine, ceea ce li s-a intamplat. Adolescentii incep viata crezand ca societatea reprezinta un spatiu al urii indreptate impotriva lor, iar efectele psihologice si sociale sunt severe si de lunga durata", spune lector univ. dr. Nansi Lungu, analist comportamental la Bitdefender.

Psihoterapeutul Delia Mina are urmatoarele recomandari menite sa reduca efectele negative ale fenomenului cyberbullying:

  •  Victima are nevoie de aliati. Importanta oamenilor din jurul celui abuzat este mai mare ca oricand. Adultii, profesorii, parintii, rudele sau orice alta figura fata de care persoana abuzata se simte atasata trebuie sa ii ofere suport neconditionat si incredere. Victima trebuie sa semnaleze orice actiune care a avut loc asupra sa, insa are extrem de multa nevoie de aliati de incredere care sa ii asigure confortul de a vorbi.
  •  Parintii, rudele, profesorii trebuie sa constientizeze existenta fenomenului si sa stie sa identifice comportamentul schimbat al victimei si sa intervina cand identifica efectele cyberbullingului in comportamentul acesteia. Orice semn care indica modificari ale starii psihologice cum ar fi depresia, anxietatea sociala, izolarea, stima de sine scazuta, reactii negative si stres in privinta utilizarii dispozitivelor trebuiesc chestionate si verificate.
  •   Este util ca victima sa reuseasca sa impuna limite. De la blocarea si raportarea abuzatorului pe retelele de socializare, la schimbarea parolelor sau a numarului de telefon, pana la interventiile directe catre abuzator, efectuate intr-o maniera cat mai asertiva, fara a-i oferi agresorului satisfactia pe care o cauta. Cel care hartuieste va fi multumit daca provoaca victimei suferinta, de aceea este recomandata evitarea afisarii oricarei urme care lasa de inteles ca aceasta a fost afectata.