Furnizorii de servicii de cumparaturi online cer Uniunii Europene sa ia noi masuri impotriva Google, pe care o acuza ca nu le ofera conditii concurentiale corecte, relateaza Reuters, citata de News.ro. Google a anuntat in 2017 ca va permite companiilor concurente sa liciteze pentru reclame in partea superioara a unei pagini de cautare, oferindu-le in acest fel sansa de a concura de pe pozitii de egalitate, dupa ce Comisia Europeana a amendat-o cu o suma record de 2,4 miliarde de euro.
"Propunerea Google nu respecta decizia UE", afirma 19 companii intr-o scrisoare adresata comisarului Margrethe Vestager.
Google sustine ca respecta ordinul Comisiei Europene.
Site-ul britanic de comparare a preturilor Foundem, a carui plangere a dus la declansarea investigatiei UE, firma franceza Twenga si alte companii in domeniul cautarilor pentru calatorii, hartilor digitale si publishing-ului se afla printre semnatarele scrisorii.
"Actuala propunere a Google nu este mai buna decat propunerile facute de Google in perioada comisarului Almunia, iar in unele privinte este mai proasta", afirma reclamantele, referindu-se la predecesorul lui Vestager, care a incercat sa ajunga la un acord cu Google fara sa amendeze compania.
Autoritatea pentru concurenta a UE a anuntat ca stie aceste ingrijorari si ca a solicitat opinii atat din partea firmelor respective cat si a Google.
"Scrisoarea prezinta mai multe argumente pe care Comisia le-a analizat deja, in cadrul evaluarii masurilor propuse de Google", a declarat miercuri un purtator de cuvant al autoritatii.
Un purtator de cuvant al Google, Al Verney, a spus ca aceasta ofera companiilor concurente conditii corecte.
"Conform cerintelor, serviciile de comparare a cumparaturilor au aceleasi oportunitati ca si Google Shopping pentru a afisa reclamele de cumparaturi pe paginile de cautare ale Google", a spus Verney.
Google poate fi amendata cu pana la 5% din media cifrei de afaceri zilnica, daca nu respecta ordinul UE.
In 2008, autoritatile de reglementare din UE au amendat Microsoft cu 899 de milioane de euro, pentru ca nu a respectat o decizie din 2004 si cu alte 561 de milioane de euro in 2013 pentru nerespectarea unei decizii din 2009.
