Ca stirile false se raspandesc mai repede decat cele adevarate se stia, insa rapiditatea cu care "fake news-urile" ajung la foarte multi oameni i-a uimit pe cercetatorii de la MIT care au realizat un studiu urias pornind de la peste 130.000 de stiri care au fost distribuite in ultimii 12 ani pe Twitter. Studiul a mai aratat ca stirile politice false sunt mai virale decat orice alt fel de stire, iar o alta concluzie a fost ca, desi botii contribuie la raspandirea stirilor false, oamenii sunt cei care le fac virale, fiindca le redistribuie des.
Studiul, publicat in revista Science, si-a propus sa afle care sunt mecanismele de raspandire a stirilor adevarate si false online, iar cercetatorii de la Massachusetts Institute of Technology au ales sa analizeze Twitter si modul in care au fost distribuite 126.000 de stiri intre 2006 si 2017.
Aceste subiecte s-au regasit in mesajele a 3 milioane de utilizatori de Twitter, ceea ce face ca studiul sa fie cel mai mare de acest gen facut pana acum. Pentru a clasifica stirile analizate in adevarate si false, realizatorii au apelat la sase organizatii de verificare a informatiei (fact-checking). Printre aceste organizatii se numara Snopes, PolitiFact si FactCheck.org
Ca stirile false au potentialul de a se raspandi mai repede decat cele adevarate se stia, insa unul dintre cei trei autori ai studiului spune ca marea supriza a fost cat de mare a fost diferenta intre raspandirea stirilor false si cea a stirilor adevarate.
Sinan Aral spune ca, in medie, stirilor adevarate le-a luat de sase ori mai mult sa ajunga la 1.500 de oameni pe Twitter, in timp ce stirile false au fost diseminate rapid si pe scara mult mai larga, fiind considerate si mult mai interesante.
Botii software au si ei o contributie la accelerarea raspandirii informatiilor false, insa studiul MIT a ajuns la concluzia ca si fara boti rezultatele ar fi fost cam aceleasi. "Este demoralizant sa vezi cat de mult suntem responsabili noi oamenii. Nu trebuie sa dam vina pe roboti", spune Aral.
Foarte rar o stire adevarata a trecut de 1.000 de re-tweet-uri, in timp ce 1% dintre stirile false au avut intre 1.000 si 100.000 de re-distribuiri.
Cele mai virale au fost stirile false din sfera politicii, acestea ajungand in medie de trei ori mai repede la 20.000 de useri, fata de timpul necesar ca alte stiri sa ajunga la doar 10.000.
Studiul a enumerat si cativa factori care contribuie la transmiterea rapida a acestor stirti false, iar aici a contat mult faptul ca stirile false sunt inedite, starnind astfel interesul multora.
Au putut fi analizate si emotiile starnite de stirile false si cele adevarate, in functie de cum au raspuns utilizatorii la diverse postari. Concluziile au fost ca stirile false au starnit emotii de surpriza si dezgust, iar cele adevarate, de anticipare, tristete sau bucurie, totul depinzand insa de subiectul comentat.
Realizatorii au dat si doua exemple de stiri de business, una adevarata si una falsa, comparand timpii de propagare
Stire adevarata. In 2014 Zara a lansat un model de pijama cu dungi orizontale si o stea aurie, explicand ca este un costum de serif. Pe Twitter oamenii au scris ca pijamaua semana cu uniformele din lagerele de concentrare naziste. A durat sapte ore pana s-a atins nivelul de 200 retweets.
Stire falsa. in 2016 un restaurant ar fi inceput o companie cu titlul "Nici noua nu ne plac negrii" Stirea a ajuns la 200 retweets in putin peste patru ore.
Surse, Science, New York Times, CNN
3
12
