Dacă Directiva privind Legea Drepturilor de Autor din cadrul Pieței Unice Digitale va deveni realitate în forma ei actuală, internetul nu va mai fi din acel moment un loc al liberului acces la informație și al dezbaterilor democratice, scrie Michal Kanownik, potrivit Euractiv, citat de Rador.
Internetul este amenințat de cenzură, care nu va afecta și restricționa doar accesul la informație și la orice alt conținut, dar va obstrucționa totodată și dezvoltarea și competiția echitabilă [ale tehnologiei europene - n.trad.] în cursa contra industriilor tehnologiei avansate din SUA și Asia.
Vineri, la o ședință a ambasadorilor guvernelor din UE, s-a forțat adoptarea unor revizuiri nocive ale Directivei menite să reformeze legea drepturilor de autor în cadrul Pieței Unice Digitale.
Președinția românească a primit mandat de a negocia cu Parlamentul European și Comisia Europeană pe acest subiect. Opt state, între care Polonia, Italia, Olanda, Suedia și Finlanda, au încercat să blocheze reforma, votând împotriva ei.
Aceste opt state membre UE au demonstrat că înțeleg actuala lume a internetului, în care dezvoltarea digitalizării, științei și tehnologiilor avansate constituie motorul economiilor individuale din UE, existând o necesitate de a fi protejate atât libera exprimare cât și extrem de democratica abilitate de a accesa informații și conținuturi.
Diavolul se ascunde în detalii
În zilele noastre, semnificația dreptului de autor nu se mai limitează la protejarea intereselor creatorilor, între care artiști, jurnaliști și diverși producători. Dreptul de autor digital ne privește pe fiecare dintre noi, întrucât aproape toți suntem utilizatori ai internetului.
Acolo căutăm informații și facem schimb de puncte de vedere, dar tot acolo ne publicăm și „munca”, fiindcă, de exemplu, fotografiile făcute de noi sunt tratate ca atare.
Reforma este una importantă pentru întreaga economie europeană. Dacă dorim ca ea să rămână competitivă pe plan mondial în termeni de inovație, legea trebuie să sprijine creativitatea și munca tinerilor inovatori.
Legea ar trebui să-l deservească pe fiecare participant la piața digitală și la fluxul de informații, nu doar pe câțiva anume aleși. Dar forma în care a fost aprobată Directiva de către ambasadori săptămâna trecută contrazice acest principiu.
Deja celebrele articole 11 - care introduce așa-zisa taxă pe link-uri - și 13 - care forțează platformele online să utilizeze filtre - ar fi trebuit teoretic să prevină încălcarea dreptului de autor, însă, în realitate, ele lovesc în libera exprimare și în libertatea exprimării artistice.
Acest fapt rămâne neschimbat în urma propunerilor avansate de președinția românească - care au fost convenite în birourile oficialilor francezi și germani, după care au fost pur și simplu prezentate spre aprobare tuturor celorlalte state membre.
Este vorba chipurile de eliberarea platformelor online mai mici de obligația de a monitoriza conținuturile postate de utilizatorii lor. Problema e că din ce în ce mai puține platforme satisfac cerințele stricte impuse de legislația negociată la nivelul UE - după numai trei ani de activitate, o companie trebuie să se ridice deja la nivelul standardelor stabilite pentru giganții internetului.
Licențele, care vor trebui să fie acceptate până și de publiciștii [inclusiv, și mai ales, persoane juridice - n.trad.] și aplicațiile cele mai minuscule, s-ar putea dovedi și ele a fi o capcană. Conținutul unor asemenea potențiale viitoare licențe este în momentul de față impredictibil.
Un lucru e sigur. Tarifele pentru postarea de conținut online sunt în favoarea marilor publiciști. Problematic este că actualul proiect nu reglementează absolut deloc rata și mărimea acelor viitoare tarife de licență. Introducerea lor va sfârși cel mai probabil prin a afecta buzunarele utilizatorilor - în cele din urmă, consumatorul va fi obligat să plătească.
Legea ar putea limita totodată accesul comunității online la conținuturi. Furnizorii de servicii de găzduire vor fi obligați la rândul lor să introducă filtre pentru a evita consecințele unei potențiale încălcări a dreptului de autor.
Iar acest lucru contravine Cartei Drepturilor Fundamentale [a UE] prin aceea că inhibă funcționarea companiilor, dar și prin faptul că restricționează libertatea de exprimare a consumatorilor. Se poate presupune fără teama de a greși că prudența exagerată a publiciștilor, odată puși în fața riscului de a fi dați în judecată și de a plăti despăgubiri de ordinul milioanelor, va duce la cenzură neintenționată.
Și acest lucru nu are în nici un caz vreo legătură cu ideea unei UE deschise pentru cetățeni și bazate pe dezvoltarea societății informaționale și pe competitivitatea industriei și culturii europene.
Haideți să reîncepem dialogul
O petiție online contra Directivei propuse a fost semnată deja de 4,5 milioane de ori, ea devenind cea mai mare petiție din istoria Europei.
Rezistența generală împotriva așa-zisei ACTA 2 (numele se leagă de acordul internațional anti-piraterie respins în 2012) a devenit un simbol al luptei comunității europene online pentru drepturile ei și pentru democrație în general.
Într-un asemenea context, propunerea făcută cu neglijență de către România te forțează să-ți pui întrebarea: de ce sunt atât de porniți unii factori de decizie europeni să pecetluiască târgul cât mai rapid? Reforma, în sine, nu pleacă nicăieri. Nu există nici un fel de grabă.
Alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc în trei luni, astfel că europarlamentarii proaspăt aleși vor fi curând în măsură să se ocupe de reformă și să invite la discuție toate părțile implicate.
2
0
