​FOTOGALERIE Facebook și operațiunea Dublin - Despre dezinformare, strategii, promisiuni, tehnologie și restricții

de Vlad Barza     HotNews.ro
Luni, 6 mai 2019, 11:22 Economie | IT


In centrul de operatiuni Facebook din Dublin
Foto: Vlad Barza / HotNews.ro
​Acum 10 - 15 ani nimeni nu ar fi crezut că va veni ziua în care o mare companie americană de tehnologie va fi nevoită să vină și să explice clar ce face pentru a împiedica manipulările și dezinformările legate de alegerile europarlamentare. Vremurile s-au schimbat însă și Facebook, cu 268 de milioane de useri în Europa, este puternică și vulnerabilă în același timp. În articol puteți citi ce face Facebook la Dublin la centrul de operațiuni unde lucrează și români și puteți afla cum a decurs o vizită cu multe restricții, dar și cu întrebări fără răspuns.

Alegerile arată cu totul altfel decât cu 15 - 20 de ani în urmă


Dezinformarea este un fenomen prezent în foarte multe campanii electorale și s-a făcut prin foi volante și prin ziare, apoi prin radio și prin televiziune, iar mai nou și prin internet și, în special prin rețelele sociale. Marea diferență față de acum 20 de ani, spre exemplu, este că rețelele precum Facebook expun userii unei cantități uluitoare de informații și pentru aceștia este tot mai greu să facă diferența între știri reale și cele false. Este cu atât mai greu, cu cât știrile false se bazează pe unele reale și par foarte credibile, având de multe ori un mare sâmbure de adevăr în jurul căreia este construit apoi elementul de neadevăr.


Foto HotNews.ro

În plus, deși nu există vreo dovadă că rezultatul final al vreunor alegeri a fost determinat de manipulările de pe rețelele sociale, aceste manipulări au un efect nociv clar: scad încrederea oamenilor în procesul electoral și nasc noi motive de ceartă între învinși și învingători.

Lucrurile sunt mai complicate când este vorba de Facebook, din cauza modelului de business care încurajează amplificarea mesajului, astfel că știrile ce conțin elemente false se propagă fantastic de repede.

Facebook, supusă unui val de critici pentru cât de ușor este să faci campanii de dezinformare

Facebook nu mai este de mult locul în care oamenii pun doar poze cu pisici frumoase și cu mâncăruri gustoase. Cum au dovedit cele întâmplate în alegerile prezidențiale din SUA, organizații care vor să răspândească știri false și dezinformări pot ajunge la zeci de milioane de oameni cu bugete mici de publicitate, profitând de sistemul gândit de Facebook, prin care multe postări neașteptate ajung virale.

Facebook a fost descrisă de critici ca fiind un partener de dialog neserios pentru că a permis unor entități dubioase să desfășoare campanii de manipulare și de difuzare a știrilor false care au vizat și electoratul din alte țări. Și când este vorba de influențare, nu trebuie să ne gândim la lucruri sofisticate sau la filosofii de doctrină politică. O manipulare ieftină care se poate propaga este una banală: răspândirea unei informații false ce spune că ziua alegerilor este alta decât cea reală.

Este foarte greu de dovedit, dar sunt voci care spun că aceste campanii de publictate politică pot influența intenția de vot și, până la urmă, chiar rezultatul alegerilor. Criticii mai spun că Facebook este interesată mai mult să facă bani, că a ajuns mult prea puternică și că numai dacă este presată și apoi amenințată cu amenzi va ajunge să ia măsuri împotriva actorilor rău intenționați. Facebook a fost criticată și de oficiali ai UE, dar pentru unele progrese a primit și laude.


Sediul Facebook de la Dublin (foto HotNews)

Ei bine. în ultimele două luni Facebook a comunicat mult pe tema alegerilor europene, a anunțat o serie de măsuri, a pus la punct centrul de operațiuni din Irlanda, a ținut conferințe de presă, a discutat cu oficiali de la UE și a anunțat destructurarea unor grupuri care răspândeau dezinformări, inclusiv în România. Este clar și o mare ofensivă de PR, mai ales că ultimii doi ani au fost duri pentru Facebook, din cauza scandalurilor în care a fost implicată pe tema gestionării datelor userilor.

Comisia Europeană publică lunar un cod de practici împotriva dezinformării în care solicită platformelor online Facebook, Google și Twitter să furnizeze mai multe informații detaliate cu privire la progresele înregistrate. La final de februarie Comisia era destul de critică, dar tonul s-a mai înducit în aprilie când platformele au început să raporteze mai multe lucruri.

Centrul de comandă din Dublin - ”camera de război” la care lucrează oameni din toate statele UE


Facebook a invitat la centrul de comandă de la Dublin aproximativ 20 de jurnaliști de la diverse publicații europene și americane, inclusiv de la HotNews.ro. Facebook are birou la Dublin din 2009, capitala Irlandei fiind sediul din afara SUA al companiei. La Dublin erau la început 30 de angajați, iar acum numărul se apropie de 5.000. Sediul se găsește pe malul sudic al râului Liffey care traversează capitala Irlandei, la 1,5 km de centru.


Râul Liffey, la 200 de metri de sediul Facebook (foto HotNews.ro)

Centrul de operațiuni, așa-numitul war-room - nu are decât 40 de angajați, iar vizita a fost scurtă și plină de restricții: nu am avut voie să vorbim cu angajații, nici să facem fotografii în care să se vadă fețele lor sau ce este pe monitoare. Nu ni s-a permis să ne plimbăm prin sală și nici măcar să pozăm o serie de afișe motivaționale nevinovate.

În sală erau o serie de monitoare de mari dimensiuni unde erau afișate date de monitorizare legate de diverse creșteri bruște de trafic sau de sesizări de la utilizatori. Creșterile sunt analizate și, dacă este cazul, postările cu probleme sunt eliminate, după ce sunt analizate. Pe alte monitoare mari rulau canale mari de știri precum BBC sau Euronews.


Foto Hotnews.ro

Centrul este complet operațional de câteva zile și se bazează pe trei specializări: ingineri, specialiști în securitate informatică și analiști de date. În ultima săptămână, cei de la Facebook spun că au detectat sute de ”comportamente anormale” pe Facebook și Instagram în legătură cu diverse teme politice.

Primul astfel de centru de supraveghere a conținutului electoral a fost creat de Facebook anul trecut pentru algerile din Brazilia, există un centru de monitorizare a alegerilor din diverse părți ale lumii în Menlo Park, California, dar și unul în Singapore, pentru monitorizarea alegerilor din India și alte mari țări asiatice.


Foto HotNews.ro

Lexi Sturdy, responsabilă pentru centrul de operațiuni din Dublin, a explicat ce face compania la Dublin.

Acum, pentru europarlamentare sunt trei tipuri de abordări la ”camera de comandă” de la Dublin, a explicat Sturdy.
  • detecție: inginerii detectează anomalii în modul de utilizare a Facebook și în numărul de sesizări care vin de la utilizatori. Anomaliile se pot referi de exemplu la ”explozii” de limbaj injurios care apar în anumite momente, dar și la fotografii sau live-uri care încalcă regulile Facebook. Foarte des apar manipulări care spun că ziua votării este alta, în ideea ca oamenii să fie păcăliți și să rateze votarea.
  • coordonare: la etajul ocupat de centrul de operațiuni sunt oameni din toate țările UE care se consultă când apar probleme. Tot acolo sunt și angajați care monitorizează alegerile din India.
  • răspuns rapid: pe ideea ca, atunci când apar derapaje, conturile să fie eliminate rapid.
La centrul dn Dublin sunt monitorizate toate platformele pe care Facebook le deține.

”Ne-am perfecționat protocoalele pentru a investiga mult mai rapid lucrurile și am făcut o treabă mult mai bună în a ne antrena angajații pentru a nu depinde de monitorizarea unui singur inginer pe un anumit fus orar”, spune Lexi Sturdy.


Angajați în centrul de la Dublin (foto - Facebook)

Sunt mai multe întrebări la care Facebook nu a răspuns: cine sunt actorii care vor să intervină în alegerile europarlamentare și din ce țări sunt (de exemplui nici numele Rusia nu a fost pronunțat), iar compania nu a spus nici cât a investit în centrul de la Dublin, pentru a ne face o idee despre operațiune.

În plus, nici nu au fost date exemple de lucruri concrete care au fost eliminate de pe Facebook sau Instagram în ultimele zile, în legătură cu alegerile din 26 mai.

Facebook și strategia sa: trasparență, rapiditate, echilibru

O serie de directori ai companiei au vorbit despre ce poate face Facebook pentru a ține la minim activitățile suspecte legate de europarlamentare: Nick Clegg, fost vicepremier al Regatului Unit, dar și Nathaniel Gleicher, cel care este șef pe cybersecurity la Facebook și care a fost procuror în SUA, dar și consilier al președintelui Obama. De exemplu, pe 26 aprilie Facebook a ținut conferință de presă pe tema alegerilor din UE, iar aici poate fi găsit fișierul audio, dar și cel cu transcrierea.


Foto Facebook

Gleicher a comunicat pe subiect de mai multe ori, ideile sale revenind la fiecare discuție cu presa. Gleicher este și cel care a anunțat paginile și conturile eliminate care aveau legătură cu oameni din PSD.

Câteva dintre idele lui Gleicher despre cum va încerca Facebook să ”securizeze” alegerile din 26 mai

- Compania are câteva sute de oameni care se ocupă doar de acest subiect, spune că a analizat ce pericole sunt legate de manipulările electorale și a construit o mulțime de scenarii pentru a știi cum să acționeze în funcție de ce apare.
- Au fost încheiate parteneriate cu asociații de fact-checking din 21 de țări. în 14 limbi diferite. România nu este însă pe listă, iar limba română, cu ai săi aproximativ 23 de milioane de vorbitori din UE, este limba cea mai utilizată care nu se găsește în lista cu cele unde există parteneri de verificare a informației. Cei de la Facebook spun că încheie parteneriate cu organizații ce au un anumit standard și că sunt în căutare de noi parteneri pentru găsirea cărora lucrează cu rețeaua internațională factcheck.eu
- Facebook elimină pagini și conturi NU pentru ce publică ele, ci pentru cum se COMPORTĂ. Facebook le suprimă pentru că este vorba de conturi false care încearcă să inducă publicul în eroare și să amplifice mesajele prin tehnici înșelătoare și să ascundă cine este în spatele campaniei. Un exemplu ar fi o falsă pagină a unui candidat creată pentru a-l discredita. Compania spune că, ajutată și de soft-urile de inteligență artificială, are o eficiență de peste 99,5% în eliminarea conturilor false.
- Cei care cumpără publicitate politică trebuie să fie autorizați în țara respectivă pentru a pune reclamele electorale în rețea, iar asta înseamnă că Facebook cere documente și face verificări. Măsura de a limita campaniile în țara respectivă a fost criticată și au fost trimise la Facebook scrisori din partea unor politicieni importanți care spun că trebuie să fie autorizate campaniile transfrontaliere. Nick Clegg a spus că Facebook ar putea reveni asupra deciziei, dar că și autoritățile electorale au un cuvânt de spus în acest sens.


Exemplu de reclama a PSD (Facebook Ad Library)

- Reclamele electorale au o etichetă care să explice cine plătește și cât a fost bugetul respectivei reclame. Facebook spune că este o dovadă de transparență. Facebook Ad Library poate fi consultată aici, căutând despre România am găsit o mulțime de reclame despre toate partidele, conținutul fiind tot mai cuprinzător de la zi la zi. Este una dintre schimbările palpabile legate de alegeri.
- Actorii cu intenții rele sunt foarte isteți și adaptabili și folosesc multiple platforme, iar Facebook vrea să fie mereu cu un pas în fața lor, spune Gleicher.


Foto Facebook

Facebook spune că nu vrea să suprime dezbaterile politice și nici să se subtituie autorităților electorale
Richard Allan, vicepreședinte pe politici globale la Facebook, a explicat la Dublin că rețeaua nu vrea să elimine din dezbaterea politică lucruri controversate pe care candidații le spun despre rivalii lor, fiindcă sunt specificități ale dezbaterii politice și este normal ca oamenii să aibă viziuni diferite asupra lumii. El a explicat însă că în țările unde Facebook lucrează cu organizații de fact-checking, știrile false sunt marcate ca atare și distribuția lor este mult restrânsă.


Exemplu de reclamă a PNL

”Unele dezinformări și știri false se califică pentru a fi eliminate de pe Facebook și în contextul alegerilor vă pot da un exemplu de știre falsă extrem de dăunătoare procesului democratic: dacă cineva susține și diseminează informația că luni este ziua votării, și nu dumincă, încercând să-i determine pe mulți să nu se ducă la vot. Astfel de lucruri eliminăm. Sunt apoi cazurile în care unii candidați spun anumite lucruri controversate despre rivalii lor, în context politic, iar aici mulți sunt de părere că ar trebui să eliminăm totul, dar în general noi nu considerăm că ar trebui să le ștergem, chiar dacă sunt oameni care susțin că informațiile sunt false. În unele cazuri vom reduce distribuirea acestor lucruri, lucrând cu organizații de fact-checking, iar conținutul va fi marcat pe Facebook și distribuția acelui tip de conținut poate fi redusă chiar și cu 80% și mult mai puțini îl vor vedea.

Cum menționam, sunt oameni care spun că ar trebui să eliminăm tot ceea ce ei consideră ca fiind fals. Noi suntem de părere că ar fi îngrijorător să eliminăm conținutul unor dezbteri politice intense în care oamenii au păreri cu totul diferite asupra lumii”

Richard Allan a explicat că, cine vrea să facă publicitate politică pe Facebook în UE, trebuie să dea numele și datele de contact ale unei persoane din țara respectivă, persoană care să-și asume responsabilitatea pentru acea reclamă electorală. Allan spune că întrebarea normală este cine este în spatele acelei persoane și cine finanțează campania și sunt voci care cer ca Facebook să refuze anumite reclame și să ceară și date despre sursa de finanțare. ”Nu suntem deloc ok cu așa ceva, nu suntem noi organizația care decide dacă poți să-și faci sau nu campanie electorală pe Facebook. Cel mai bine ar fi ca legile să fie actualizate și să spună exact ce responsabilități avem ca platformă online. Ne asigurăm că cineva răspunde, iar dacă o autoiritate ne cere informațiile despre acel individ, le vom furniza. Nu suntem însă de părere că ar trebui să fim un fel de autoritate cu putere legată de finanțarea campaniilor. Autoritățile de resort trebuie să facă asta”.


Exemplu de reclamă a USR

Când este vorba de eforturile sale pentru a securiza alegerile din diverse țări, Facebook a spus jurnaliștilor că trebuie să rețină trei numere.
-30.000 de angajați lucrează la Facebook pe teme legate de securitatea userilor și a comunicării
- 500 lucrează pentru siguranța alegerilor din diverse țări
- acești 500 sunt repartizați în 40 de echipe.
De menționat aici că Facebook are 37.000 de angajați, iar cei 30.000 implicați în probleme de securitate includ și oameni de la companii cu care Facebook are contract. Moderatorii de conținut au una dintre cele mai grele meserii, așa cum arată materiale scrise de publicații care au reușit să stea de vorbă cu unii dintre cei care au lucrat la moderare.

Cum spuneam și la început, acum 10-15 ani ar fi părut cu totul incredibil că alegerile din Europa sau SUA pot fi manipulate prin uneltele de marketing ale unei mari companii americane de tehnologie care apoi va fi forțată să facă planuri pentru a combate dezinformările care s-au răspândit tot din cauza ei.

Este o dovadă că lumea s-a schimbat enorm, că alegerile devin mai imprevizibile și, probabil, că Facebook este o companie cu o putere prea mare pe care nu totdeauna o poate gestiona. Ne putem lesne închipui că peste alți 10-15 ani Facebook sau alte companii care vor fi extrem de mari pe atunci, vor deține despre fiecare dintre noi cantități și mai mari de date și vor putea să ne facă profiluri și mai exacte care să ne transforme în ținte ideale ale publicității politice.


Citeste mai multe despre   





Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.






4997 vizualizari

  • +6 (8 voturi)    
    desi suna impresionant (Luni, 6 mai 2019, 11:41)

    liviu_ [utilizator]

    fb face minimul necesar... nu mai mult.
    doar cat sa nu ii sara guvernele in cap...

    fb ar putea face mult mai mult sa lupte contra fake news (si nu numai in timpul alegerilor), dar asta ii costa bani si utilizatori.... ori nu au chef de probleme!
    • -5 (7 voturi)    
      hmmm (Luni, 6 mai 2019, 15:20)

      Point [utilizator] i-a raspuns lui liviu_

      tu sincer crezi ca sta e treaba feisbucului?
      sa te intreb altfel,cine lanseaza feik niuz,cui foloseste si mai ales ce cauta steagul iue la sediul feiscuck?
  • -2 (14 voturi)    
    Politia gandirii (Luni, 6 mai 2019, 12:17)

    xolv [utilizator]

    varianta sec XXI. Cand guvernele pierd monopolul adevarului, e timpul sa fim "protejati".
  • -2 (14 voturi)    
    Cenzura se intoarce (Luni, 6 mai 2019, 12:35)

    raducelfrumos [utilizator]

    La 30 de la caderea comunismului e randul occidentului sa intre in criza si sa instituie cenzura.
    Ce ironie a sortii.
  • -2 (4 voturi)    
    "Ministerul Adevarului" vs "Fake News" (Luni, 6 mai 2019, 19:35)

    animatron [utilizator]

    Orwell a fost un geniu, previziunile sale sunt de actualitate, consumatorilor de informatii, in principiu "liberi" sa aleaga si sa discute, li se spune aproape oficial care este "adevarul" despre o chestiune sau alta.

    Iar daca oamenii insista cu ideile, opiniile sau argumentele lor, sunt reclamati de indivizi sau organizatii de "fact-checking" si li se blocheaza sau sterg conturile.
    Este evident un drept legal al acestei companii private care ti-a dat dreptul la un cont pentru a te putea exploata publicitar.
    Dar este si o forma concreta, reala, de cenzura a informatiei, in sec.21.

    Cantitatea de date este fenomenala si nici unul dintre noi nu are cum sa verifice ceea ce au sters sau blocat la un moment dat angajatii Facebook.

    Dupa cum cititi in articol, Facebook nici macar pentru vizita jurnalistilor nu a pus prea multa explicatii la dispozitie, o lipsa de transparenta ingrijoratoare.

    In articol cei de la Facebook dau un exemplu simplist ca sa fie usor de acceptat, dar ar fi mult mai interesant sa ne explice cum decid ei in controverse mult mai sensibile (migratie, terorism, propaganda islamica, separatisme, etc).

    Cine va poate garanta ca la un moment dat liderii Facebook nu vor "inclina balanta" ideologica, filtrand doar anumite informatii?

    Nu exista nici un organism independent care in acest moment poate verifica si certifica ce face Facebook, iar guvernele par complet depasite de amploarea si complexitatea juridica a problemei.

    Orice corporatie cu un asemenea impact societal nu ar trebui sa poata face ce vrea si cum vrea, fara sa dea socoteala decat de forma, pt ca riscurile sunt uriase pentru democratie si libertate.
  • 0 (2 voturi)    
    Propagandistii au intrat in panica (Marţi, 7 mai 2019, 9:43)

    polca [utilizator]

    Striga: Cenzura..Cenzura... :) Nu e cenzura, se cheama curatenia de primavara.
  • 0 (2 voturi)    
    poveste fara sfarsit (Marţi, 7 mai 2019, 9:50)

    spectator13 [utilizator]

    Stiri, barfe, analize si interpretari Vs fapte (facts) si infomatii

    Nu existe formule magice prin care sa faci in prost sa discearna, alta decat sa il gasesti metode sa il faci neprost (in cele mai multe cazuri impotriva vointei lui).

    Paradoxal, mai multa informatie disponibila nu transforma cititorul din dezinformat in informat, ci in informat gresit. Capacitatea de a discerne se invata greu, cu effort si singura intrebare valida este: Fac statele destul pentru educatie? raspnsul este: NU

    dar pana la urma statul reprezinta interesele cetatenilor care (cel putin teoretic, cel putin in EU) au mecanisme sa forteze statul sa finanteze prioritatile. Si educatia nu e una dintre ele.

    Este la indemana, rapid si ieftin din partea statelor sa incerce forme de cenzura in loc sa isi educe cetatenii, dar este o capcana, pentru ca duce la dictaturi ale prostilor foarte greu de rasturnat cu efecte pe termen foarte lung -> generati


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version