De câțiva ani poliția din Marea Britanie investește tot mai mult în soft-uri de recunoaștere facială și tot mai des pot fi văzute dubele albe unde imaginile sunt procesate pentru a se decide ce persoane suspecte vor fi legitimate. Însă chiar și o țară atât de obișnuită cu camerele de supraveghere începe să-și pună întrebări presante despre tehnologia de ”face recognition”: este folosită legal, încalcă dreptul la intimitate, are încă erori, s-a exagerat cu implementarea ei? Poliția spune însă că tehnologia este foarte utilă în depistarea celor care au de gând să comită atentate teroriste.
New York Times scrie că și în Marea Britanie, țară unde camerele de supraveghere sunt numeroase, tot mai multe voci se ridică împotriva noilor tehnologii de recunoaștere facială.
În Londra se estimează că sunt peste 400.000 de camere de supraveghere, densitatea fiind depășită doar în Beijing. Regatul Unit este însă o țară democratică și este pusă la îndoială legalitatea folosirii intense a acestei tehnologii.
Tot mai multe organizații cer ca poliția să înceteze în a mai folosi tehnologii de ”live facial recognition”, practic fiind vorba de compararea în timp real a imaginilor furnizate de CCTV cu baze de suspecți întocmite de poliție. Cei care solicită încetarea supravegherii în timp real spun că tehnologia este intruzivă, are probleme de funcțonare și încalcă dreptul cetățeanului la confidențialitate.
Cei de la poliție apără utilizarea tehnologiilor de recunoaștere facială și spun că ajută la prinderea infractorilor, mai ales că bugetul instituției a fost tăiat în ultimii ani.
Regatul Unit este una dintre țările occidentale care a sacrificat cel mai mult confidențialitatea în numele siguranței și numărul de camere ciu circuit închis a crescut mult sub influența mai multor factori, pornind cu atacurile teroriștilor nord-irlandezi din anii 90, dar și cu atentatele de la New York, din 2001.
De exemplu, la Cardiff, camerele sunt folosite de două ori pe lună la evenimente de amploare, în timp ce la mitingul aviatic din iulie au fost scanate 21.000 de fețe și șapte persoane au fost depistate ca fiind pe lista de suspecți, iar după verificări s-a dovedit că doar patru se regăseau de fapt pe listă.
De exemplu, tehnologia a fost folosită și la concerte și la meciuri de rugby, locuri unde au fost prezente zeci de mii de persoane, iar soft-urile au ajutat polițiștii să identifice din mulțimea de oameni persoanele care se găseau pe listele celor suspecți că ar fi comis diverse infracțiuni.
Reprezentanții poliției din Țara Galilor spun că tehnologia este necesară fiindcă au fost tăieri de buget în ultimii ani și instituția trebuie să facă mai multe cu bani mai puțini. Poliția spune că din 2017 și până în prezent 57 de persoane au fost arestate după ce au fost identificate cu ajutorul tehnologiei de recunoaștere facială.
Criticii tehnologiei susțin că poliția nu a fost suficient de transparentă la capitolul mod de folosire și mai ales la crearea listelor de suspecți care sunt la baza utilizării acestei tehnologii. Listele pot fi incomplete sau pot conține oameni care au plătit pentru infracțiunea comisă și nu ar trebui să se mai afle pe aceste liste.
Mai multe voci spun că tehnologiile de facial recognition sunt adoptate foarte rapid fără să fi fost puse în dezbatere publică, deși ar fi fost nevoie.
În plus, spun criticii, trebuie să fie prevederi legale despre unde poate fi folosită tehnologia, despre cum sunt create listele și despre cât timp pot fi stocate imaginile.
Mai sunt și cei care spun că tehnologia nu este încă perfectă și dă erori mai ales la identificarea personelor de culoare, dar și a femeilor.
Susținătorii tehnologiei spun că ea este de un real ajutor în depistarea celor care vor să comită atentate teroriste și că soft-urile și camerele video sunt extrem de eficiente în a depista suspecții, chiar și la adunări de mii de persoane.
2
2
