Informația pe scurt
- 2007 a fost ultimul an în care s-au vândut mai multe aparate digitale decât smartphone-uri, iar în prezent se cumpără anual peste un miliard de telefoane smart și cam 15 milioane de aparate foto digitale.
- În România s-au vândut anul trecut peste 3,5 milioane de smartphone-uri, de la cele de sub 400 de lei, până la cele de peste 4.000 de lei. Pandemia a adus scăderi și de peste 40% în aprilie, dar piața își revine.
- Dacă în prima parte a existenței smartphone-urilor a fost o cursă a megapixelilor, în ultimii ani producătorii au îmbunătățit profunzimea imaginii și performanțele în condiții cu lumină puțină. La aceste capitole, camerele digitale surclasau telefoanele până acum 3-4 ani, dar diferența s-a redus enorm.
- Pentru un utilizator obișnuit, doar ușor pasionat de fotografie, noile generații de telefoane suplinesc cu brio aparatele foto complicate și greoaie. Pentru restul, rămân fie amândouă, fie aparatura foto.
- Telefoanele nu pot înlocui aparatele foto ”profi” la evenimente cu foarte multă mișcare și unde este și nevoie de zoom foarte mare, de exemplu pentru a face poze excelente la întreceri sportive sau pentru a fotografia animale în mediul lor natural (wildlife).
- Atât DSLR-urile, cât și aparatele foto mirrorless, oferă o calitate superioară a imaginii (datorită senzorilor de mari dimensiuni), indiferent de lumina ambientală, însă cu condiția să știi să folosești aparatul la adevăratul lui potențial.
- De câțiva ani sunt tot mai căutate aparatele din categoria mirrorless care au dimensiuni mai reduse decât DSLR-urile, sunt mai ușoare și au capabilități foto apropiate, identice sau chiar superioare DSLR-urilor (depinde de ce clasă de aparatură vorbim: entry, mid sau high-level). Dacă vânzările altor tipuri de aparate foto digitale su scăzut dur în ultimii ani, mirrorless-urile au rămas la o valoare constantă de 4 milioane de unități pe an.
- Aparatul foto dedicat este pentru persoana care vrea control total în creativitatea fotografică, care vrea să experimenteze versatilitatea oferită de acest gen de aparatură și pentru un om care vrea să-și printeze creațiile la rezoluție mare, și care vrea să-și vândă fotografiile


2007: 122 milioane
2010: 296 milioane
2013: 969 milioane
2015: 1,42 miliarde
2017: 1,53 miliarde
2019: 1,56 miliarde
Samsung are aproximativ 21% din piață, Huawei are 18%, Apple are 13%, Xiaomi are 11% și Vivo 9%. În România Samsung are peste 50% din piață, Huawei undeva la la 16-18% și Apple pe la 11-13%.
Cu totul altfel arată parcursul camerelor foto digitale (sursa statista.com)
2010: 121 milioane
2011: 115 milioane
2013: 63 milioane
2015: 35 milioane
2018: 19 milioane
2019: 15 milioane

Anul acesta se vor vinde în lume peste 1,3 miliarde de smartphone-uri, în scădere cu cel puțin 12% față de 2019, iar de vină a fost și criza coronavirusului care a afectat achizițiile în mai toate domeniile. Înainte de criza Covid estimările indicau o scădere de 2-3%.




Avantajele smartphone-urilor
- Calitate foarte bună a imaginii în condiții de iluminare bună, dar și în condiții de iluminare scăzută (valabil doar în cazul terminalelor high-end).
- Pentru a-și menține sau crește cota de piață producătorii încearcă, o dată la 6 luni sau măcar la 12 luni să aducă îmbunătățiri terminalelor, și mai ales pe camerele lor foto.

Algoritmii de AI fac automat o serie de reglaje legate de expunere, de luminozitate, și de balansul de alb. Algoritmii recunosc diverse elemente din cadru, estompează automat anumite aspecte ale imaginii, cresc luminozitatea în unele porțiuni.
Când vorbim despre AI-ul camerelor foto, putem să rezumăm asta la două lucruri mari și late: fotografie la ”foc automat” și ”de-a gata editată” (în limitările cu care smartphone-ul vine din fabrică).

- Tot la smartphone ai la îndemână aproape 24/7, un mini-computer, cu acces instant la lumea virtuală și care dispune totodată de camere foto tot mai bune de la an la an.
- Tot mai multe smartphone-uri sunt capabile să captureze și fișiere RAW, care sunt net peste calitatea fișierelor JPEG (de sine stătătoare ale tuturor camerelor foto, în general). Fișierele RAW sunt ”negative digitale”, ce rețin mult mai bine informațiile și detaliile mediului înconjurător, dar care necesită editare ulterioară și conversie în fișiere jpeg, pentru a putea fi citite de programe și aplicații, și postate pe paginile web.
- Au un meniu mult mai simplu de folosit pentru gestionarea opțiunilor camerelor foto în comparație cu un aparat foto DSLR sau Mirrorless.
- Îți permit să faci selfie-uri. În 2013 a apărut noțiunea de selfie și oamenii au început să facă poze cu camera frontală a mobilului. În 2011 puțin peste un sfert dintre modelele noi de smartphone aveau cameră frontală, iar în 2015 aproape toate aveau. Mai mult, rezoluția a tot crescut cu cât și userii s-au arătat tot mai dornici să facă selfie-uri, unii și zeci pe zi.

- Senzorul camerelor foto de pe smartphone este unul de dimensiuni reduse, cu mult mai mic față de cel de pe aparatele foto. Astfel, calitatea unei poze de 16 MP de pe smartphone, nu se compară cu calitatea unei poze de 16 MP a unui DSLR sau mirrorless, indiferent dacă pozele sunt realizate pe timp de zi sau nu; diferența fiind cu atât mai vizibilă în cazul pozelor realizate în condiții de lumină scăzută (de ex.: încăperi slab luminate, după apusul soarelui sau/și în timpul nopții)

Mai exact, pe un aparat foto full frame diafragma de f/1.7, este exact f/1.7. În schimb, pe un aparat foto cu senzor mai mic (denumit Crop), diafragma este mai închisă exact cu valoarea factorului de crop. Astfel, pe un DSLR marca Canon, unde ”factorul de crop” este x1.6, diafragma de f/1.7, devine f/1.7x1.6, adică f/2.72.

- Smartphone-urile de vârf de gamă au ecrane tot mai mari de la an la an și pur și simplu sunt mai greu de ținut într-o singură mână și deci sunt incomode chiar la fotografiat, deși camerele sunt excelente.
- Durata de viață a unui smartphone este cu mult mai mică decât cea a unui aparat foto. De exemplu un smartphone este schimbat cam la 2-3 ani, perioada medie, crescând în ultimii ani, fiindcă modelele de vârf de gamă sunt foarte fiabile și oamenii nu au foarte multe motive să le schimbe repede dacă funcționează bine. La toate acestea se adaugă și faptul că ”flagship-urile” devin tot mai scumpe de la an la an. Criza coronavirusului ar putea să crească intervalul la care un om își schimbă telefonul, dat fiind că mulți oameni au rămas șomeri sau au venituri mai mici. Însă modificarea nu va fi foarte mare.
Multe smartphone-uri își află sfârșitul și după ce utilizatorii le scapă și ecranul se sparge rău, iar costurile de reparație se apropie sau chiar depășesc costurile unui telefon similar second-hand și funcțional.
Dacă oamenii își schimbă smartphone-urile la 2-3 ani, aparatele foto performante pot fi folosite mai mulți ani, obiectivele pot fi schimbate și în general un aparat foto rezistă mai mult și fiindcă se uzează mai puțin în comparație cu un smartphone care este mereu ”în priză”.
Avantajele aparatelor foto DSLR și mirrorless
- Atât DSLR-urile, cât și aparatele foto mirrorless oferă o calitate superioară a imaginii (datorită senzorilor de mari dimensiuni), indiferent de lumina ambientală, însă cu condiția să știi să folosești aparatul la adevăratul lui potențial.


- Rezistența la uzură - chiar dacă majoritatea DSLR-urilor sunt construite din policarbonat, acestea rezistă mulți ani. În plus, aparatele high-level sunt în general construite din diverse aliaje (spre exemplu magneziu).

- Viteza de focalizare și cea de declanșare sunt foarte ridicate.
- Ai control total asupra setărilor aparatului foto.
Dezavantajele camerelor foto
- Dimensiunile și gabaritul, în cazul aparatului foto tip DSRL, aparatul plus obiectivele ajungând să cântărească câteva kilograme.
- Tehnologia de pe DSLR-uri a rămas în urmă, mai ales la unele mărci de aparate, unde la doar câteva modele s-a implementat filmarea 4K, care, pe smartphone-uri și mirrorless-uri există de ani buni.
- Toate avantajele unui aparat foto se pot transforma rapid în dezavantaje, mai ales pentru începători și entuziaști, din două motive:
1 - complexitatea aparaturii foto: ca fotograf începător, pe un smartphone, în cea mai mare din timp, după ce se alege modul de fotografiere care este ”presărat” cu AI (Inteligență artificială), se atinge un buton și gata!, poza iese peste așteptările unui începător.
În schimb, când este folosit un aparat foto, chiar dacă este setat pe modul Auto și se apasă tot un singur buton, adesea utilizatorul nu va fi mulțumit de rezultate căci, pozele finale nu sunt ”șlefuite” de soft-ul aparatului, precum la smartphone.

Astfel, poți ajunge să ții aparatul pe post de ”bibelou” în casă și să faci poze doar cu telefonul. În schimb, un echipament compus dintr-un body (aparat foto) căruia îi atașezi diverse obiective (ex: ultra-wide, wide, tele și macro), ar costa chiar și peste 2.000 euro. Mai mult, nu trebuie să uităm de faptul că este nevoie de PC-uri performante care să facă față editării negativelor digitale (adică a RAW-urilor - care adesea au rezoluții mari, depășind lejer 25 MB)
”Săpuniera”
În afara aparatelor tip mirrorless și DSLR, pe piață mai există încă două tipuri de aparate care au prezență tot mai slabă: aparatul tip ”bridge” și aparatul compact.
Aparatul compact sau ”Săpuniera” așa cum i se spune în termeni populari, și-a pierdut locul privilegiat pe care-l deținea acum 15-20 de ani, fiind înlocuit de smartphone-uri.
Atât aparatul compact cât și smartphone-ul, în general, dispun cam de același tip de senzor, astfel încât nu mai merită să achiziționezi o ”săpunieră”. În plus, aceste aparate se conectau greu prin WiFi și nu era ușor să scoți instant o imagine. Acum, pentru mulți, pare incredibil că aveam la noi mereu carduri SD sau adaptoare pentru a pune pozele pe laptop.
Totuși, aparatele compacte nu au pierdut chiar de tot terenul. Mai sunt companii, precum Leica, Fujifilm, Ricoh, Sony care vând cu succes aparate foto compacte. Dar, aceste aparate se adresează pasionaților de ”Street Photography”, au dimensiuni reduse, pot avea obiective zoom sau fixe, dispun de senzori de 1” (mult mai mare decât pe smartphone – de exemplu Sony cu gama RX100) sau de senzori APS-C (ex. Fujifilm cu gama de aparate X100) și chiar de senzori full-frame (ex. Leica). Evident că și prețurile sunt destul de ridicate.
Aparatul foto tip ”Bridge” sau Super-Zoom-ul (cum mai este el denumit) seamănă foarte mult la ”look” cu un DSLR, doar că nu dispune de un senzor atât de mare și nici de obiective interschimbabile. Totuși, poate fi o alegere inspirată pentru cine vrea un aparat foto versatil, care are atașat un obiectiv wide, dar și cu zoom, în același timp.
Concluzii
Atât smartphone-urile cât și aparatele foto au avantajele si dezavantajele lor și, de puține ori, cele două categorii se completează reciproc mai degrabă decât să fie în concurență dură. Tehnologia merge înainte, iar camerele de pe telefoane vor fi tot mai avansate, DSLR-urile sunt pe cale de dispariție (căci declinul a început de vreo câțiva ani), iar mirrorless-urile se mențin de câțiva ani la un nivel de aproximativ 4 milioane de unități/an și nu par să scadă.

Motivul?
Telefonul este cea mai bună cameră pe care o ai deja mereu asupra ta și o folosești oricând. („The Best Camera Is The One That's With You”, a spus Chase Jarvis, unul dintre cei mai premiați fotografi)
Și apoi, mai bine o calitate mai slabă a fotografiei (din cauza senzorului mic, gamei dinamice mai slabe și valorilor ISO mai puțin potente) decât un moment superb ratat, pentru că aveai aparatul foto acasă!
Dar, recomandăm și aparatul foto (DSLR, mirrorless) în anumite condiții, și anume: pentru calitate și versatilitate, cât și pentru cei care vor să treacă la ”profesionism” fotografic și vor să participe la expoziții, să-și vadă pozele în revistă și să facă și bani din pasiunea lor.
Ca o paranteză, DSLR-ul este recomandat pentru începătorul cu visuri mari.
De ce?
Datorită erei mirrorless-urilor, prețurile DSLR-urilor atât pe piața oficială cât, mai ales, pe cea second-hand, au scăzut dramatic. Astfel, un începător își permite să realizeze fotografie de calitate superioară într-un buget destul de redus.
De asemenea, merită reținut faptul că aparatul foto este pentru persoana care vrea control total în creativitatea fotografică, care vrea să experimenteze versatilitatea oferită de acest gen de aparatură și pentru un om care vrea să-și printeze creațiile la rezoluție mare, și care vrea să-și vândă fotografiile (de exemplu pe website-uri de profil) sau serviciile fotografice.
De asemenea, merită spus că unele obiective foto (de obicei cele premium) își păstrează proprietățile și calitățile fizice și tehnice ani buni de zile (în mod excepțional chiar și 15-20 de ani).

El conține un adevăr absolut: cea mai buna camera este cea pe care o ai cu tine.
Comentariile tehnice sunt de bun simt. Totuși, as atrage atenția cititorilor sa nu ia de bun calculul privind echivalarea diafragmei. Diafragma de 1.7 este de 1.7 indiferent de mărimea senzorului. Poate efectul de bokeh sa difere, de fapt sigur diferă, la senzorii mai mari efectul de separare a fundalului de subiect fiind mai plăcut și mai accentuat la aceeași diafragmă.
Și mai conține comentariul dumneavoastră o serie de greșeli gramaticale impardonabile as zice. Iată un astfel de exemplu:
---------------------------
Camerele foto au avansat enorm, și sunt posibile cu telefonul, lucruri care până acum 4-5 ani erau doar de domeniul aparatelor foto profesionale.
---------------------------
care conține și celebra virgula intre subiect și predicat.
Ideea unor astfel de articole este foarte buna iar pasiunea celor ca l-au scris pe acesta este evidentă și lăudabilă. Trebuie doar un pic mai multă atenție.
Asta o spun marii fotografi, nicidecum eu, care nu ma numar printre ei. Insa, ca sa ajungi sa intelegi acest lucru, trebuie sa o iei "de jos" sa iti cumperi "cea mai tare camera", pe care ti-o permiti, chiar una profesionala, si abia apoi sa simti umilinta unei fotografii mult mai reusite, facute de un entuziast cu o camera mult mai ieftina sau chiar cu telefonul ;).
Apoi poate intelegi ce spun cei mai mari fotografi, ca o fotografie reusita nu tine neaparat (numai) de scule, desi conteaza si ele, evident, ci mai degraba de a fi la locul potrivit, in momentul potrivit, cu inspiratia unei compozitii bune, si cu o camera care sa nu te traga in jos. Iar telefoanele se apropie din ce in ce mai mult de acest ideal, fie ca vrem/ne place/ne simtim amenintati sau nu.
Cum ziceam, daca telefoanele controleaza expunera din ce in ce mai bine, reusesc de asemenea sa produca fotografii gata postporcesate, din ce in ce mai bune, unele camere fiind dotate cu inteligenta artificiala, chestie care nu e perfecta si la care fotografii si photoshopistii vor stramba din nas, dar care pentru userul mediu este mina de aur.
1. compacte, senzor mic, fara obiectiv interschimbabil, pentru userul "afon", care o foloseste mai ales pe "auto"
2. pentru pasionati si entuziasti, DSLR sau mirrorless, cu obiective intershimbabile, performante bune spre pro.
3. profesionale, mari, bulky, full frame, 2 sloturi de SD card, pentru nunti/botezuri, capabile sa produca nu neaparat rezultate mai bune ca 2. ci mai rezistente si mai versatile, in general 2000 EUR+ si un obiectiv cam la aclasi pret.
Segmentul camerelor compacte e mort si ingropat de ceva vreme, desi teoretic ar pastra niste avantaje fata de smartphone: zoom, blit mai puternic. Insa, nimeni nu mai vrea un device in plus, mai ales ca noile smarthpne-uri ofera 2-3 trepte de zoom prin camere diferite.
Segmentul entuziastilor este sub asediu, si, desi sunt posesor al unei astfel de camere, pot spune ca pentru anumit gen de fotografie gen peisaj, observ ca smartpone e o solutie la indemana si nu cu mult mai prejos.
Segmentul profesional va mai rezista o vreme, insa intrebarea este daca companiile vor mai investi, dar fiind ca Nikon, Canon au raportat pierderi. E o veste trista pentru ca, desi folosesc tot mai mult smartphone-ul pentru "casual photography", mi-as dori ca noi, end-userii sa avem variante si ca segmentul camerelor pentru entuziasti sa continue importand chestiile bune de la smartphone-uri ( computational photograpy, salvare in cloud, etc ). Din pacate, inteleg ca si comoditatea noastra, a end-userilor, ucide incet acest segment.
Insa e si vina celor care produc aparate foto, de ex, un aparat foto mirrorless sau DSLR cu senzorul de 20 megapixeli este vandut cu un obiectiv de kit cu o rezolutie efectiva de 8..10 megapixeli, si o diafragma de 3.5-5.6 care il face sa aiba performante slabute, desi ar putea mai mult. Pentru a scoate mai mult, e nevoie de un obiectiv "din alta liga" cu preturi prohibitive, peste aparatul in sine si mult mai mari fata de un smartphone.
Acum despre comparatia tehnica. Pentru fotografie casual, fara pretentii, un telefon va satisface evident, dar comparatia se opreste aici. Niciodata un telefon oricat de sofisticat ar fi nu se va apropia de un dslr la calitatea pozei, luand in considerare cea mai buna poza obtinuta in diverse conditii, dar mai ales in conditii de lumina mai redusa sau cand e vroba de miscare. Pur, ca imagine, pozele facute pe telefon au un neajuns calitativ legat de marimea senzorului care nu va putea fi niciodata compensata de nicio tehnologie. Legile opticii nu prea pot fi modificate :P. Oricat de multi megapixeli va avea o camera foto, telefon, dslr sau mirrorless, va exsita o interdependenta intre doua valori: numarul de megapixeli si marimea senzorului. Nu intamplator a aparut si senzorul medium format, mai mare decat cel full frame, tocmai pentru a permite o marire a numarului de megapixeli. Probabil, la un moment dat, vom avea de a face cu aparate foto in care senzorul va fi cea mai mare componenta a aparatului (poate cu exceptia obiectivului foto, -alt neajuns al telefoanelor-).