Scandalurile legate de Facebook s-au ținut lanț și în ultima lună, iar cel mai recent este legat de modificarea condițiilor de utilizare WhatsApp și modul neclar în care compania le-a anunțat. În SUA, cele mai radicale voci au cerut ca Facebook să fie obligată să vândă WhatsApp și Instagram, dar acest lucru ar fi aproape imposibil de făcut, cele trei aplicații fiind deja strâns legate după modificările făcute în ultimii ani. În articol puteți citi de ce utilizatorii WhatsApp s-au supărat și de ce o parte din userii Instagram sunt dezamăgiți de cât de mult s-a schimbat rețeaua sub presiunile șefilor Facebook.

Facebook, Instagram si WhatsAppFoto: Mikhail Primakov, Dreamstime.com

WhatsApp și scandalul condițiilor greu de explicat

Cel mai nou scandal legat de Facebook a pornit de la o nouă modificare a condițiilor de utilizare WhatsApp și a dus la uriașă ”migrație”, milioane de oameni renunțând total sau parțial la aplicație și îndreptându-se spre programe de mesagerie instant precum Telegram sau Signal.

Este imposibil de spus câți au renunțat la WhatsApp și impactul nu poate fi mare la o aplicație cu peste 2 miliarde de useri, dar datele Sensor Tower, citate de Financial Times, arată că descărcările Telegram au totalizat 11,9 milioane într-o săptămână, iar cele ale Signal, 3,8 milioane.

Facebook a modificat de mai multe ori condițiile de utilizare pentru aplicațiile sale în ultimii ani și de multe ori au fost controverse. În plus, Facebook a fost acuzată de nenumărate ori că nu ține cont de feedback-ul venit de la utilizatori și impune diverse schimbări, un exemplu recent fiind noul ”look” de pe PC care, deși a fost respins de mulți useri, a fost impus cu putere de Facebook, deși multă lume spune că rețeaua este mai greu de utilizat cu acest aspect nou.

Controversa a început pe 4 ianuarie când WhatsApp a anunțat noile condiții de utilizare, iar mesajul suna amenințător fiindcă userilor li se indica faptul că nu vor mai putea folosi aplicația dacă nu vor accepta noile condiții, deci nu li se dădea alternativă.

Utilizatorii au fost deranjați nu doar de tonul stil ultimatum, ci și fiindcă aceste reguli de utilizare erau scrise într-o ”limbă de lemn” și erau imposibil de înțeles de către un om obișnuit fără pregătire juridică.

Presată de scandalul izbucnit, WhatsApp anunța pe 15 ianuarie că va amâna pentru trei luni modificările termenilor privind confidențialitatea, după îngrijorările exprimate de mulți utilizatori că serviciul de mesagerie mobilă va partaja mai multe date confidențiale cu compania-mamă, Facebook. Noua dată la care condițiile intră în vigoare este 15 mai.

Supărarea userilor a fost mare și fiindcă noile condiții indicau faptul că WhatsApp va putea partaja cu Facebook date despre useri, iar pe 15 ianuarie WhatsApp a revenit și a spus că actualizarea condițiilor nu va extinde și posibilitatea de a împărtăși informații cu Facebook. Rețeaua nu a fost în stare să explice faptul că modificările vor fi minore și nici faptul că era nevoie de aceste schimbări pentru noile planuri ale Facebook care vrea ca userii WhatsApp să poată comunica direct în aplicație cu companiile (spre exemplu un user să poată vorbi cu un reprezentat al unei linii aeriene despre un bilet de avion cumpărat sau despre un bagaj pierdut).

WhatsApp are peste două miliarde de useri fiindcă este ușor de folosit și mesajele sunt criptate. Din cauză că Facebook nu a fost capabilă să explice schimbările minore de confidențialitate, mulți au crezut că dispare criptarea ”end-to-end” și că cei de la Facebook vor putea citi mesajele. Criptarea, care este unul dintre atuurile Facebook, rămâne, dar deja Facebook are multe informații despre userii WhatsApp, după o schimbare majoră a condițiilor de confidențialitate în 2016.

Spre exemplu, Facebook are date despre numărul de telefon al user-ului de WhatsApp, despre de câte ori un om deschide aplicația, despre rezoluția ecranului smartphone-ului și despre unde se află utilizatorul. Facebook spune că folosește aceste date pentru a se asigura că WhatsApp funcționează la parametrii normali, dar spune că nu are acces la ce discută pe WhatsApp. În plus, Facebook reamintește că aplicațiile sale sunt gratuite, deci cine vrea să posteze nu trebuie să plătească vreun abonament sau să se încadreze într-o limită maximă de postări.

Întregul scandal scoate la iveală un adevăr trist: politicile de confidențialitate ale companiilor tech sunt extrem de complicate și deci imposibil de înțeles de către omul de rând. Mai mult, nu prea avem cum să ne opunem politicilor impuse de companiile tech, ci putem doar decide să nu mai folosim aplicațiile.

Migrația de pe WhatsApp a fost accentuată și de un mesaj postat pe 7 ianuarie de Elon Musk pe Twitter, el recomandând aplicația Signal care, spunea el, protejează dreptul la viață privată. Cum Elon Musk are peste 40 de milioane de oameni care-i urmăresc mesajele, sigur a avut o influență.

Când WhatsApp a fost cumpărată de Facebook avea doar 55 de angajați, iar suma a fost uriașă: 19 miliarde de dolari, în 2014. Cei de la Facebook au promis că WhatsApp va avea în continuare autonomie în a-și decide viitorul și în primii 2 ani s-au ținut de cuvânt.

Apoi însă, presiunea Facebook a crescut pentru a lansa produse prin care WhatsApp să obțină venituri importante și s-au discutat multe scenarii legate de publicitate și diverse variante de abonamente. Fondatorii WhatsApp au decis să părăsească Facebook, iar Zuckerberg a lăsat de mai multe ori de înțeles că WhatsApp va avea un rol esențial în dezvoltarea comercială viitoare a Facebook, cheia fiind ca pe platformă companiile să discute cu clienții și să se facă și tranzacții. În câteva India și Brazilia WhatsApp a testat și servicii prin care userii își pot trimite bani prin intermediul aplicației.

Scindarea Facebook pare aproape imposibilă

Întreaga discuție ține de un demers care a început acum câțiva ani, dar care s-a accelerat mult din 2018: integrarea dintre Facebook - Instagram și WhatsApp, punerea la comun a tot mai multe date și produse, astfel încât cele trei aplicații să semene mai mult și Instagram și WhatsApp, care câțiva ani au avut cât de cât independență, să genereze venituri mai mari, dar să preia din diversele caracteristici ale Facebook.

La final de 2020 în SUA autoritățile au discutat pe tema forțării Facebook să vândă Instagram și WhatsApp, aplicații cumpărate în 2012 și 2014 când erau mult mai mici. Facebook a fost acuzată de abuz de poziție dominantă și de practici anticoncurențiale și, spun cei care au deschis acțiunea, compania a cumpărat Instagram și WhatsApp pentru că le considera a fi potențiale pericole, astfel că a profitat de resursele financiare generoase pentru a cumpăra aceste aplicații ce puteau deveni rivali în câțiva ani.

Facebook a răspuns acuzațiilor spunând că în momentul achiziției autoritățile și-au dat acordul fără a avea obiecții. Rețeaua a mai spus și că Instagram și WhatsApp au crescut enorm în acești ani datorită investițiilor făcute de Facebook.

La fel de adevărat este că s-a aflat și de faptul că în momentul achiziției, fondatorilor celor două aplicații li s-a promis un anumit grad de independență în cadrul Facebook, dar această independență nu a durat mult și Mark Zuckerberg a început să-și impună voința. Era însă de așteptat: Facebook nu a cumpărat aceste aplicații pentru a le lăsa ani de zile ”de capul lor”, ci ideea era să le ”pună la treabă” pentru a face bani.

El voia ca cele două aplicații să fie mult mai unite cu Facebook și a început un proces de punere la comun a resurselor de infrastructură (servere, rețelistică), publicitate operațiuni și altele.

Analiștii tech au subliniat un lucru: scindarea Facebook sună bine pentru mulți, pare o măsură radicală binevenită, dar ar fi aproape imposibil de pus în practică, fiindcă deja cele trei aplicații au atâtea în comun, încât o ”descleștare” a lor pare extrem de puțin probabilă.

Deja au în comun atât de multă infrastructură încât, realist vorbind, pare ireversibilă desfacerea întregului sistem de legături ce au fost create în ultimii 7 ani și ”ranforsate” în ultimii doi ani.

Instagram devine tot mai mult Facebook

Facebook cumpăra în 2021 o companie cu 13 angajați numită Instagram, companie ce nu era foarte cunoscută, dar avea să devină. În loc să creeze o aplicație în stil Instagram, Facebook a ales să cumpere compania și să o dezvolte, doar că Zuckerberg le promitea fondatorilor un grad sporit de independență. Luna de miere a ținut 2-3 ani și Zuckerberg a impus stilul Facebook și la Instagram.

Imediat după achiziție a început integrarea cu Facebook, la lucruri normale precum filtrele anti-spam, moderare de conținut, chestiuni legale sau lansarea Instagram în diverse limbi. Echipa tehnică a lucrat ani buni pentru transferul tuturor imaginilor de pe cloud-ul Amazon, pe cel al Facebook.

Cei de la Instagram au sperat să poată construi propriile produse publicitare, dar în 2015 Zuckerberg i-a obligat pe șefii Instagram să folosească sistemul de la Facebook. Presiunile puse de la Zuckerberg au crescut, celor de la Instagram li s-au tăiat și bugetele de dezvoltare, iar produse precum IGTV și Shop au fost create pe stilul Facebook.

Transformarea Instagram într-un nou Facebook s-a accelerat în 2020, după cum arată un articol excelent din The Verge: : Anul în care Instagram a devenit Facebook.

Instagram avea farmecul ei, era o aplicație mai fluidă, era mult diferită de Facebook acum 3-4 ani. În 2020 s-a terminat definitiv lupta Instagram de a-și păstra independența, iar Facebook a câștigat definitiv prin impunerea unor lucruri precum integrarea cu Facebook Messenger, modificările aduse feed-ului principal, opțiunea Reels sau schimbările aplicate la ecranul principal.

Totuși, Instagram nu a suferit mult la capitolul imagine: este o aplicație cu un public mai tânăr decât Facebook, cu mulți influenceri și cu multe brand-uri. Nu se pune problema de un ”exod” al user-ilor pentru că nu există o alternativă cunoscută la Instagram, cum se întâmplă să fie Telegram sau Signal ca alternativă la WhatsApp.

Fondatorii Instagram au decis să părăsească compania în 2018, dezamăgiți de direcția în care fusese nevoită s-o apuce compania pe care a creat-o.

Facebook nu a cumpărat orice aplicație a vrut, iar un exemplu este Snapchat, compania despre care presa germană a scris în 2013 că a primit de la Facebook o ofertă de preluare de 3 miliarde dolari, dar a refuzat-o. Zuckerberg a decis atunci că Instagram va deveni concurentul care va încerca să pună bețe în roate și a lansat mai multe produse care copiau ce lansase Snapchat, dar Instagram le-a aplicat la baza sa foarte mare de useri. Cel mai bun exemplu este Instagram Stories, lansat în vara lui 2016.