​A trecut un an de la începutul crizei Covid - 19, iar pe Facebook s-au înmulțit postările cu fake news legate de virus, de vaccin sau de eficiența măsurilor de protecție. Facebook a fost intens criticată că nu a făcut destul pentru a combate dezinformarea și a fost nevoită să crească numărul de moderatori, dar să sporească și numărul de organizații de fact checking cu care lucrează. Mai mult, compania a fost nevoită să fie mult mai severă cu ce lucruri lasă, astfel că postări de genul celor care acum un an nu ar fi fost eliminate, nu mai sunt acceptabile în prezent. Facebook spune că a eliminat multe milioane de postări care susțineau că virusul nu există sau vaccinurile fac rău.

FacebookFoto: Rvlsoft, Dreamstime.com

Facebook luptă împotriva știrilor false folosind o combinație între tehnologie și moderare umană, ștergând o mulțime de conturi false și înmulțind colaborările cu site-uri de fact checking.

Monika Bickert, vicepreședinte de Global Policy Management la Facebook a explicat într-o discuție cu presa din regiune ce postări vor fi lăsate și care vor fi eliminate.

Facebook nu înlătură în general postările care conțin dezinformări, ci organizațiile de fact-checking cu care compania lucrează le etichetează ca atare și distribuția lor pe rețea este mult încetinită. Când oamenii vor să dea share acelui tip de conținut sunt avertizați că este un conținut cu informații false în el.

Facebook înlătură însă conținut ce prezintă un pericol iminent pentru siguranța utilizatorilor, iar de când a apărut criza Covid multe tipuri de informații intră în această categorie. De exemplu vor fi înlăturate postările celor care spun că virusul nu există, că unii oameni sunt imuni la virus (cum ar fi cei săraci sau cei care au făcut gripă anul acesta). În categoria aceasta intră și postări care susțin că un vaccin nu este sigur, când autoritățile sanitare au spus de fapt că este sigur.

”De exemplu dacă cineva spune că vaccinurile au fost create să ne fie controlată mintea, că ele duc la moarte sau că de la ele faci Covid. Ei bine, vom elimina astfel de postări, fiindcă autoritățile au spus clar că aceste afirmații sunt false”, spune Monika Bickert.

Ce permite Facebook în postările despre vaccinuri? ”Oamenii pot să pună întrebări și să-și spună părerea dacă se vor vaccina sau nu. De exemplu NU vom elimina o postare de genul: . Oamenii pot să posteze și despre îndoielile pe care le au despre studiile care s-au făcut legat de vaccinuri, deci permitem să se poarte discuții în contradictoriu despre aceste studii. Nu vom lăsa însă oamenii să promoveze reticența față de vaccinuri, când autoritățile sanitare au spus că aceste vaccinuri sunt sigure”.

Monika Bickert spune că situația este complicată fiindcă recomandările din partea autorităților se schimbă des, iar când este vorba de vaccinuri vor fi și efecte secundare și vor fi mereu riscuri. Așadar, Facebook va încerca să schimbe ce permite și ce nu, în funcție de recomandările autorităților.

Mai există o categorie de dezinformări: cele care NU pun oamenii în fața unui risc imediat, dar care conțin informații false, un exemplu fiind afirmațiile de genul: . Astfel de postări sunt marcate ca fiind false, sunt retrogradate și li se reduce mult capacitatea de a se viraliza în rețea. Partenerii de fact checking au marcat 100 de milioane de astfel de ”bucăți” de conținut.

Facebook spune și că direcționează cât de des se poate oamenii către surse de informații de încredere despre Covid sau/și vaccinare.

Compania spune că are 35.000 de oameni care lucrează pe teme de ”siguranță și securitate”, iar 15.000 dintre ei sunt moderatori de conținut în 50 de limbi, printre care și româna.

Monika Bickert a admis că Facebook a făcut greșeli și promite că lucrurile se vor îmbunătăți. Ea a explicat și că unele greșeli au apărut și fiindcă se postează foarte mult conținut și moderatorii nu fac față. De acest aspect se leagă și una dintre criticile aduse companiei: că nu a angajat rapid suficient de mulți oameni la moderare deși rețeaua a crescut enorm.

Facebook nu publică date despre numărul de useri în fiecare țară, dar date neoficiale arată că India este țara cu cei mai mulți utilizatori, 320 milioane, în SUA sunt 190 de milioane, iar în Indonezia, 140 milioane. Marea Britanie este cea mai importantă piață europeană pentru Facebook, cu 38 milioane useri, urmată de Franța (33 milioane), Italia (31 milioane) și Germania (29 milioane). În România sunt peste 11 milioane.

Cum a evoluat numărul de useri care intră cel puțin o dată pe lună.

Numărul se referă la întreaga lume și mai jos puteți vedea când au fost depășite câteva praguri

100 de milioane în Q3 2008

500 milioane în Q3 2010

1 miliard în Q3 2012

1,5 miliarde în Q3 2015

2 miliarde în Q3 2017

2,5 miliarde în Q1 2020

2,79 miliarde în Q4 2020

Prin 2015 și 2016 directori ai Facebook spuneau că nu există nicio problemă cu știrile false, dar anul 2017 și 2018 a dovedit că nu este așa. Facebook a fost nevoită atunci să ia măsuri, să investească în soft-uri care să detecteze postările cu probleme și să creeze și echipe de moderatori umani. Compania a început să lucreze și cu organizații de fact-checking, anunțând în 2020 și un parteneriat în România, cu agenția de presă AFP.