În toată lumea s-au vândut anul trecut peste 200 milioane de televizoare, dintre care 1,3 milioane în România, iar prețul mediu pentru un model nou a fost de peste 1.600 de lei. Într-un interviu acordat HotNews.ro de Victor Armășelu de la Samsung România puteți citi despre perioadele când românii cumpără televizoare, despre cele mai recente tendințe și despre diferența dintre TV-ul din sufragerie și cel din bucătărie.

Televizor SamsungFoto: Samsung

Prețul mediu al unui televizor a crescut semnificativ

În lume s-au vândut anul trecut peste 210 milioane de TV-uri noi de toate tipurile și din toate mărcile, iar în ultimul deceniu piața mondială a variat între 200 și 220 de milioane unități.

Samsung este lider global la vânzările de TV-uri din 2006 până în prezent - 16 ani la rând - iar anul trecut a avut în lume o cotă de 29,5%, iar LG a avut 18,5%, conform datelor companiei de analiză Omdia. Sony a avut 9,5% din piață, TCL 8%, iar Hisense, 6,8%. Cifrele nu reprezintă numărul de unități, ci valoarea totală. În trimestrul al doilea din 2022 Samsung a avut 32,9% din piață, iar LG a avut 17,7%.

Per total, românii au cumpărat 1,3 milioane de TV-uri noi în 2021, iar în primele patru luni din 2022, piața a scăzut cantitativ cu peste 10% față de perioada similară din 2021, a spus pentru HotNews.ro Victor Armășelu, vicepreședinte la Samsung pentru România și Bulgaria.

Au fost în trecut și ani cu peste 1,6 milioane de unități vândute. Un ciclu de viață pentru un TV este de minim 5-6 ani.

Prețul mediu al unui TV nou în România s-a situat mulți ani în jurul a 1.250 - 1.300 lei, când euro era pe la 4,2-4,3 lei și deci prețul era aproximativ 300 de euro. În ianuarie-aprilie se estimează un preț mediu de 330 euro, dar cum euro a crescut mult, prețul ajunge să fie în lei de peste 1.600.

Când este vorba despre piața locală, 2021 a fost un an făcut din două bucăți, adică prima jumătate a anului a adus o creștere de 20% față de perioada similară a lui 2020 și cifrele trebuie luate în context, pentru că semestrul unu din 2020 a fost cu lockdown, cu pandemie, dar 2021 a avut o ușoară creștere, nu una spectaculoasă, dar una de aproape 10% pe întregul an, spune reprezentantul Samsung.

În prima jumătate din 2021 creșterea pieței a fost mai mare, dată fiind comparația cu un început de 2020 foarte slab, dar creșterea din prima parte a lui 2021 a fost compensată de scăderea din a doua parte.

La capitolul televizoare, vânzările scad când vine căldura, fiindcă oamenii dau banii pe alte lucruri, dar vânzările cresc spre final de an, în perioada Black Friday (un concept diluat în ultimii ani din cauza campaniilor numeroase din diverse perioade). „Putem spune însă că trimestrul patru contribuie undeva la 50-60% la evoluția pozitivă a unui an. Spre exemplu dacă este să crească piața cu 10-20% în anul respectiv, cel puțin jumătate din creștere este asociată cu ultimele două luni din an”, spune oficialul Samsung.

Pentru întreg anul 2022, spune Victor Armășelu, mai multe elemente coroborate ne duc cu gândul că ar putea urma o ușoară scădere a pieței în 2022 sau, în cel mai bun caz, cifrele ar putea fi similare cu cele din 2021. Va conta și faptul că TV-urile NU mai sunt în Rabla electrocasnice. În plus, a doua parte din 2021 a fost un pic mai slabă și deci cantitatea din acele luni poate fi egalată în a doua parte din 2022.

Mai este un lucru important de menționat: piața s-a schimbat. În 2021 era cerere mare, dar capacitățile de producție nu făceau față, fiind mai mici. Anul acesta, capacitatea de producție acoperă cererea și deci modelele mai accesibile la preț vor fi și ele disponibile în mai mare măsură decât au fost în a doua parte din 2021.

Diagonala și camerele din casă

În medie, la nivel de piață, diagonala trece de 40 de inci la TV-urile noi cumpărate, iar media pentru Samsung este de peste 55 de inci.

Timp de câțiva ani a crescut diagonala medie a TV-urilor cumpărate de români, mai ales că au apărut modele 4K și 8K și poți utiliza un TV mai mare în același spațiu personal și nu mai ai o limitare, astfel că poți sta mai aproape de televizor fără să ai disconfortul pe care l-ai fi avut la rezoluțiile mai slabe. A contat și faptul că au scăzut prețurile în ultimii ani și poți cumpăra un televizor 4K la sub 400 de euro, ceva imposibil prin 2017 sau 2018,

Românii vor televizoare mari în sufragerie, astfel că în medie au în acea cameră televizoare de 50 de inci, în timp ce acum 10-15 ani până și un televizor de 27 de inci era considerat mărișor.

Datele Samsung arată că cei care își cumpără televizor nou pentru sufragerie aleg în general modele de peste 55 inci (datele sunt pentru marca Samsung), dar aici apare un factor nou: sunt tot mai multe case în care oamenii își iau, în premieră, un al doilea televizor, sau chiar un al treilea (unde existau două), iar pandemia a accentuat asta, diverșii membri ai familiei dorind să consume, simultan, tipuri diferite de conținut.

În general acest al doilea, sau al treilea televizor, este mai mic decât cel din sufragerie, iar în bucătărie media este de 32 de inci, la fel și în dormitor.

România și Europa de Vest

Victor Armășelu explică faptul că piața românească a crescut puțin față de piețele din vestul Europei care au mers extrem de bine la final de 2020 și început de 2021.

Marea diferență este că aceste creșteri din vest au venit după mai mulți ani de scădere, în timp ce România, și alte țări din zonă, au tot crescut în ultimii ani, fiind piețe emergente, fiindcă oamenii au avut mai mulți bani și și-au dorit televizoare ceva mai moderne.

Tranziții care în Occident s-au petrecut acum mai mulți ani, cum ar fi trecerea de la TV-uri cu tub la cele cu ecran plat și apoi de la rezoluții mici, la rezoluții 4K. „Transformările acestea din țările emergente s-au întâmplat acum ceva timp în Vest, iar pe cei din Occident pandemia i-a prins pe scădere a pieței, în timp ce pe noi, în regiune, ne-a prins pe creștere. În momentul în care a venit pandemia, cumva lucrurile s-au inversat”, explică reprezentantul Samsung.

În Europa de Vest scăzuse interesul față de TV-ul clasic, iar când a venit pandemia, ei aveau o „populație” de televizoare învechită și cu mai puține TV-uri decât ar fi putut să aibă în fiecare locuință, pentru că îi interesau alte produse și își ocupau timpul cu alte lucruri.

„Când a venit pandemia, vesticii au constatat că au televizoare vechi, că sunt puține și că nu răspund așteptărilor. Cum aveau și mai mulți bani decât cei din regiunea noastră, asta a însemnat că piața TV-urilor a crescut exploziv în vest, chiar și creșteri de 40% pe S2 2020 și S1 2021.

În Europa Occidentală este mai mare prețul mediu pe care oamenii îl plătesc pentru un TV nou, dar acolo un TV reprezintă mult mai puțin din veniturile totale ale unei familii. Românii plătesc mult mai mult din venitul mediu pentru un televizor, în comparație cu cei din țările vestice.

Samsung, televizoarele, proiectorul și tendințele

Samsung a prezentat la târgul CES Las Vegas, la început de an, noua generație de TV-uri cu tehnologia Neo QLED și a anunțat extinderea gamei de televizoare microLED.

Micro LED se referă la o tehnologie nouă cu ecrane ce utilizează LED-uri auto-emisive anorganice, activate individual și cu dimensiuni micrometrice. Plusurile țin de culori, contrast și luminozitate, minusul ține de prețurile foarte mari.

Compania a prezentat și mini-proiectorul Freestyle, care de câteva luni este disponibil și în România.

Se vede puternic în mixul de vânzări Samsung faptul că vor persista o serie de trend-uri care au debutat în pandemie, un exemplu clar fiind faptul că oamenii vor ca televizorul să facă mult mai multe decât să afișeze programele TV din grilă. Vor să se uite la platforme de streaming - mai ales că sunt mai multe disponibile - și vor ca televizorul smart să aibă și competențe de gaming. Oamenii vor și să urmărească simultan pe ecran mai multe surse de conținut și doresc ca televizorul să poată să se conecteze cu alte aparate smart din casă (de exemplu să vezi pe ecran ce face mașina de spălat).

Au existat și români care au cumpărat mega-televizoare Samsung care costă peste 100.000 euro/unitate, dar multe mii cumpără modele care costă și sub 1.000 de lei.