Multe din atacurile informatice mediatizate intens sunt catalogate in mod eronat ca fiind parte a unui razboi cibernetic, desi efectul lor nu e extins si nici de foarte mare durata, arata un raport al OECD care adauga ca riscul ca un razboi cibernetic sa inceapa este foarte mic. La capitolul "arme cibernetice" sunt incluse categorii precum virusi, troieni si atacuri de tipul distributed denial of service pornite de la botneti, iar aceste arme pot fi folosite in completarea celor traditionale ca "multiplicatoare de forta", arata raportul Organizatiei Europene pentru Cooperare si Dezvoltare, citat de BBC.

Raportul OECD face apel la calm si sustine ca atacurile informatice catalogate atat de des ca fiind parte a unui "razboi cibernetic" nu merita sa fie catalogate astfel, fiindca mai mult creeaza confuzie in randul publicului care pur si simplu nu mai stie ce sa creada. OECD spune ca e gresit sa consideram ca atacuri prin care anumite site-uri au fost facute neoperationale, cum a fost cazul in scandalul Wikileaks nu ar trebui considerate ca fiind "cyberwar".

OECD mai spune ca diversii termeni creeaza confuzie in randul publicului si nu este normal ca aparitia unor virusi sau diverse fraude online sa fie considerate incercari de destabilizare a unui stat.

Organizatia mai spune ca e foarte putin probabil ca un razboi cibernetic intre doua state sa izbucneasca si daca acest lucru chiar s-ar intampla, efectele ar putea fi mult diminuate de elemente imprevizibile cum ar fi mecanismele de aparare sau metodele de atac folosite.

Sunt considerate a fi arme cibernetice categorii precum virusi, troieni, sau atacurile de tip distributed-denial-of-service realizate prin retele de calculatoare controlate de hackeri (botneti). OECD noteaza ca aceste arme vor fi si pe viitor folosite in paralel cu cele clasice, la fel cum s-a intamplat in conflictul dintre Rusia si Georgia in 2008 cand cele doua tabere au atacat si site-urile ale autoritatilor tarii rivale pentru a le face temporar imposibil de folosit.