România a coborât trei locuri, până pe poziția 47, în cel mai nou clasament internațional al libertății presei, dat joi publicității de organizația Reporteri fără Frontiere. Aceasta descrie starea presei din România în termeni extrem de duri, vorbind despre efectele pe care le au asupra media încercările politicienilor de a scăpa de dosarele de corupție.

Romania pe harta libertatii preseiFoto: Reporteri fara Frontiere

În comunicatul oficial, Reporteri fără Frontiere descrie o erodare accentuată a libertății presei ăn europa, în ultimii ani, declin ce a evoluat "mână în mână cui erodarea instituțiilor regiunii, de către guverne tot mai autoritare". Potrivit organizației, "ținând cont de crime, tentativele de crimă și atacurile fizice și verbale, jurnaliștii europei sunt ținta multor forme de presiune și intimidare". În aceste condiții, Europa continuă să fie continentul cu cele mai solide garanții oferite libertății presei, dar munca jurnaliștilor de investigație este obstrucționată tot mai mult, arată sursa citată.

Pentru România, comunicatul scoate în evidență cazul RISE Project:

  • "Dintr-un capăt în altul al Europei, jurnaliștii sunt hărțuiți din clipa în care pun reflectorul pe subiecte sensibile. În România, actuala deținătoare a președinției rotative a UE, jurnaliștii de la site-ul de investigații RISE Project urmăreau de câteva luni modul abuziv de folosire a fondurilor UE de dezvoltare. Au fost hărțuiți de către autorități, care au invocat GDPR ca pretext pentru a-i face să-și dezvăluie sursele.

Capitolul referitor la România din raportul Reporteri fără Frontiere este mai detaliat:

  • "Lipsa interesului guvernului pentru jurnalism și media, cenzura politică tot mai mare și creșterea autocenzurii sunt principalele trăsături ale actualului peisaj media. Media au fost transformate treptat în instrumente de propagandă politică. Sunt foarte politizate, mecanismele lor de finanțare sunt opace sau chiar corupte, iar politicile lor editoriale sunt subordonate intereselor proprietarilor. Aceste fenomene tulburătoare au devenit o obișnuință în România.
  • Principala preocupare a politicienilor guvernului, între timp, pare să fie evitarea condamnărilor cu închisoarea, prin amendarea legilor anticorupție și prin a se asigura că ei controlează sistemele judiciare și instanțele. Coaliția de guvernământ a înlocuit o parte din managementul televiziunii publice și a făcut-o dependentă de finanțarea de la bugetul de stat. CNA nu își îndeplinește cu adevărat rolul de reglementare și nu condamnă abuzurile. Circa 10 proprietari media sunt în prezent ținta unor proceduri penale de către DNA sau Parchet.
  • Autoritățile presează constant jurnaliștii să-și dezvăluie sursele și să încerce să oprească orice critică la adresa sistemului. Agenți ai guvernului, pozând ca jurnaliști, au început să se infiltreze în organizații de știri. Câteva instituții media independente reușesc să supraviețuiască alături de marile grupuri media, dar sunt ținta unor inspecții fiscale arbitrare de câte ori critică politicieni cu influență. Autoritățile, companiile din sectorul privat și persoane fizice au început recent să invoce GDPR ca pretext pentru a refuza accesul la informații sau să amenințe și să ancheteze jurnaliști în legătură cu investigațiile lor de presă."

Clasamentul Libertății Presei - 2019 este condus de țările nord-europene: Norvegia, Finlanda, Suedia, Olanda și Danemarca. Top 10 este completat de Elveția, Noua Zeelandă, Jamaica, Belgia, Costa Rica.

  • România ocupă locul 47, între Chile (46) și SUA (48). Țările central, sud- și est-europene aflate în urma României sunt Polonia (59), Bosnia-Hertegovina, Croatia, Grecia (63-65), Kosovo (75), Albania (82), Ungaria (87), Serbia (90), Moldova (91), Macedonia (95), Muntenegru (104). Bulgaria ocupă locul 111 în acest clasament.
  • În clasamentul Reporteri fără Frontiere, Rusia ocupă locul 149 dintr-un total de 180. Ultimele țări incluse în raport sunt, Vietnam (176), China, Eritreea, Coreea de Nord, Turkmenistan.