​"E strict o inițiativă personală", spune regizorul Radu Muntean. E o acțiune "făcută din resurse proprii", spune Bogdan Anghel, angajat într-o agenție de publicitate. "E o inițiativă personală independentă", spune Raluca Mihăilă, la rândul ei activă în domeniul comunicării. Ce sunt aceste inițiative "pe persoană fizică"? Toate sunt campanii, cu milioane de vizualizări sau doar câteva sute, prin care românii sunt îndemnați să iasă la vot. Campanii care, la un nivel fără precedent, însoțesc mesajele tradiționale de tip "hai la urne" pe care, la alegeri, le lansează diverse instituții, mișcări politice sau instituții media.

Colaj campanii de indemn la votFoto: Colaj foto
  • HotNews.ro trece în revistă mai multe campanii, mici și mari, prin care românii sunt îndemnați să participe la votul din 26 mai.

Campaniile clasice de îndemn la vot continuă să existe și se fac auzite puternic în campania pentru europarlamentare. Mai jos puteți vedea ce fac, între alții, Pro TV, forurile europene sau mișcări precum Platforma România 100. Nota aparte a alegerilor europene o dau, însă, acțiunile "personale", cu impact mai mare sau mai mic la public.

Cazul 1 - #gatacugluma

"E strict o inițiativă personală. La un moment dat m-am simțit atacat personal de nivelul mizerabil al discursului politic și de tupeul guvernanților și m-am gîndit să reacționez", spune, pentru HotNews.ro, regizorul Radu Muntean. Acesta a asigurat regia și textele unui spot la care a lucrat, între alții, cu Tudor Lucaciu (imagine) și actorul Șerban Pavlu.

Publicat luni spre seară pe Facebook, spotul s-a rostogolit rapid. Până miercuri la prânz avea peste 1,6 milioane de vizualizări, peste 66.000 de distribuiri si câteva zeci de mii de reacții.

Clipul se remarcă prin distanțarea de limbajul precaut și neangajat politic al mesajelor de tip "hai la vot". Actuala guvernare este criticată într-un limbaj dur și prezentată ca principal motiv pentru participare mare în alegeri. De ce? Radu Muntean, regizorul:

  • "Cred că sunt utile toate campaniile de responsabilizare și mobilizare la vot. După mine însă, am ajuns la un punct în care oamenii ar trebui să se dea doi pași în spate și să vadă unde suntem cu adevărat. Nu mai e momentul nuanțelor și al discursului elegant când îți respiră Darth Vader în ceafă. Iei o poziție sau accepți să fii călcat în picioare. Eu, repet, am luat-o personal și am reacționat cu mijloacele meseriei mele."

"Sîntem un grup de prieteni care lucrăm în film și publicitate de peste 20 de ani si am putut mobiliza minimum de resurse pentru filmare. Scule, tehnicieni, oameni care au venit pe gratis pentru că s-au identificat cu demersul. Ce nevoie să avem de alte platforme mai organizate cînd există social media?", explică Radu Muntean motivele pentru care au realizat "personal" clipul.

Întrebat dacă vor acționa similar și la următoarele alegeri, el spune că e "posibil, nu știu încă. Depinde de contextul politic de atunci. Nu sunt pasionat de politică și până acum câteva luni nu m-aș fi văzut luând o poziție publică."

Cazul 2 - #Mergemlavot

Din nou Șerban Pavlu, actorul. De data aceasta nu se mai plimbă agitat pe acoperișuri, ci stă locului și i se aude vocea. El este unul dintre cele patru personaje incluse în patru spoturi diferite, cu personaje de diverse vârste, în campania "Mergem la vot" (site-ul campaniei, cu toate spoturile: www.mergemlavot.ro).

Unul dintre cele patru personaje - vârstnicul:

Campania este o "inițiativă personală independentă", după cum spune autoarea ei, Raluca Mihăilă, activă în domeniul comunicării. Este, spune ea pentru HotNews.ro, o inițiativă "neafiliată politic și care a pornit dintr-un mix nociv pe care îl vad din ce în ce mai des: oameni pasivi din punct de vedere democratic (“nu am cu cine să votez”), care sunt departe de a fi un exemplu civic (aruncă hârtii pe jos, înjură de față cu copiii lor, se bagă în față la coadă) , critică vehement și nemotivat (fară a ști să argumenteze sau să pună ceva în loc), generalizând răul și viralizând “România-i faină, păcat că-i locuită”. Este o combinație care vine în primul rând din frustrări personale și din care nu are cum să iasă ceva bun la nivel de comunitate."

  • De ce a simțit să facă ceva pe cont propriu? "Pentru că îmi doresc să rămân în România, dar nu într-o țară în care să ajungem ca în descrierea lui Octavian Paler: “cu oameni atât de singuri, încât până și nefericiții nu sunt solidari între ei”. (...)"

Clipurile din campanie sunt lungi și, fiind bazate pe audio, sunt mai greu de urmărit. Cum se potrivește acest lucru cu intenția de a atrage un public mai larg? Raluca Mihăilă:

  • "(...) Motivul pentru care le-am făcut așa este acela că nu ne este deloc indiferent modul în care vorbim cu cei care ne privesc în ochi. Pentru că la asta invităm, la contact vizual și la sinceritate. Filmulețele cer liniste, din ce în ce mai greu de obtinut și își propun să creeze incomoditate, captivitate, frustrare, senzație de claustrare. Adică exact ce ne paște dacă rămânem pasivi, indiferenți și dacă ne ignorăm un drept fundamental precum votul. Este un “deșteaptă-te române” la 4 voci. Pentru că Mergem La Vot este o campanie socială, am trecut intenționat peste mai multe reguli de marketing online: spoturile noastre sunt lungi, obligă la sunet, personajele nu sunt prinse în acțiune (...)."

Cazul 3 - #DeDataAstaVotez / Maibine.info

"Aici, mai bine cu UE" este o altă campanie de încurajare a votului, realizată tot pe cont propriu de angajatul unei agenții de publicitate, Bogdan Anghel. Acesta și-a chemat colegii de birou, a realizat un spot, a plasat afișe prin oraș unde lucrurile ar trebui reparate și locurile ar arăta mai bine cu fonduri europene și a realizat un mini-site în care arată povești de succes legate de folosirea fondurilor UE.

Bogdan Anghel, pentru HotNews.ro:

  • "Este o campanie de promovare a votului din 26 mai. Se numește "AICI, mai bine cu UE" și e despre locurile din România care ar putea arăta mai bine cu fonduri europene. Adiacent campaniei, am lansat și siteul maibine.info, unde prezint poveștile de succes ale celor care au reușit sa transforme satele, comunele și orasele lor cu fonduri UE.
  • Este o inițiativă personală, făcută din resurse proprii (oamenii din video sunt colegii mei de birou). Eu lucrez de 10 ani în advertising, sunt Art Director. Mă adresez atât oamenilor care își iau informațiile cu preponderență din mediul online, cât și celor din offline. Atât din București, cât și din țară - aici mă ajută și Reprezentanța din România a Parlamentului European."

CAMPANII notabile ale unor instituții, mișcări civice și politice, companii media mari:

1. Instituții

Instituții UE precum Parlamentul European sau Comisia Europeană sunt primele care au lansat campanii de îndemn la vot, folosind hashtag-uri precum #dedataastavotez sau #AlegeriUE2019, dar și platforme informative precum Alegeri-europene.eu.

Exemplu de mesaj instituțional, cu doar câteva zeci de reacții și distribuiri (majoritatea pe filieră oficială):

2. Campanii media:

Una dintre cele mai mari campanii este cea desfășurată de Pro TV, E.U. Yes la vot! Pe lângă latura informativă - prezentarea, la știri, a impactului și importanței votului european - campania are o latură mobilizatoare online. Mii de persoane au preluat mesajul în poza de profil de pe Facebook, iar campania a câștigat sprijinul unei alte platforme media mari, Europa FM.

Tudor Chirilă - îndemn la vot:

3. Campanii ale unor platforme civice/politice - cazul Platformei România 100

Poate cel mai viralizat spot al actualei campanii este cel al Platformei România 100. Publicat pe Facebook pe 10 mai, clipul - în care apar personalități precum Oana Pellea, Victor Rebengiuc, Mikey Hash, Marius Manole - a strâns în câteva zile aproape 3 milioane de vizualizări, 17.000 de reacții și 61.000 de distribuiri.

4. Campanii ale unor agenții

În trecut, agenții de publicitate s-au implicat, prin spoturi, în campanii de încurajare a votului. Din informațiile HotNews.ro, este de așteptat ca acest lucru să se petreacă și în actuala campanie electorală. Agenția Papaya Advertising a confirmat, miercuri, pentru HotNews.ro că are în lucru o astfel de acțiune.