Eurodeputații au avertizat că imixtiunea electorală străină amenință serios societățile democratice europene în beneficiul forțelor anti-UE, de extremă dreapta și populiste. Încercările de a influența procesul decizional în UE vor pune în pericol societățile democratice europene, a declarat Parlamentul European, într-o rezoluție adoptată la 10 octombrie. Parlamentul subliniază că interferența străină are un model sistematic, fie prin campanii pe social media, atacuri cibernetice asupra infrastructurii legate de alegeri sau sprijin financiar acordat partidelor politice pentru toate alegerile naționale și europene majore, potrivit Emerging Europe, citat de Rador.

Parlamentul EuropeanFoto: HotNews.ro / Victor Cozmei

O mare parte din această ingerință avantajează candidații anti-UE, extremiştii și populiştii. În ciuda faptului că statele membre interzic total sau parțial donațiile străine către partidele sau candidați, actorii străini găsesc modalități de a eluda aceste reguli, spun europarlamentarii, semnalând cazurile Frontului Național din Franța și acuzațiile raportate de mass-media despre Partidul Libertății din Austria, Liga din Italia și Leave.eu din Marea Britanie.

Eurodeputații sunt profund îngrijorați de "natura extrem de periculoasă a propagandei rusești", care este principala sursă de dezinformare în Europa și care s-a dublat din ianuarie 2019 (998 cazuri) față de 2018 (434 de cazuri). Deputații condamnă, de asemenea, cu tărie "acțiunile agresive" din partea țărilor non-europene care încearcă să submineze suveranitatea țărilor candidate la aderarea la UE, din Balcanii de Vest și din țările Parteneriatului Estic. Prin urmare, Parlamentul European a solicitat o actualizare a grupului operativ al UE East StratCom Task Force într-o structură permanentă, cu o finanțare semnificativ mai mare.

Invită companiile de internet și rețele de socializare să coopereze pentru combaterea dezinformării, fără a submina libertatea de exprimare, și pentru a crea un cadru legal pentru a combate amenințările hibride. Înainte de sfârșitul anului 2020, peste 50 de alegeri prezidențiale, naționale, locale sau regionale urmează să aibă loc în statele membre ale UE.