CNA a decis, marți, să nu prelungească licența postului Realitatea TV, din cauza efectelor produse când instanța a cerut declanșarea procedurii falimentului în cazul acestei stații. Forul a aprobat "trecerea" activității pe o altă televiziune a unei alte firme deținute de Cozmin Gușă, Realitatea Plus/Geopol International. Dar, când licența actuală a Realității TV expiră la capătul zilei de 30 octombrie, se trag practic obloanele la cea mai veche televiziune de știri din România, după aproape 20 de ani de cheltuieli exorbitante, urmate de 8 ani de insolvență.

Sigla Realitatea TVFoto: Realitatea TV
  • HotNews.ro vă prezintă o scurtă istorie a acestei stații

Această istorie are, în linii mari, trei epoci:

  • Lansarea sub Silviu Prigoană, urmată de ani în care, în această stație, sub controlul lui Sorin Ovidiu Vântu, s-au cheltuit sume exorbitante. Acestea, alături de cheltuielile făcute la Adevărul Holding de Dinu Patriciu, au schimbat complet la față piața presei
  • Anii tulburi de la începutul acestui deceniu, marcați de prima reținere și prima plasare în arest a lui Sorin Ovidiu Vântu, sciziunea România TV sub influența lui Sebastian Ghiță, venirea și plecarea lui Elan Schwarzenberg, declanșarea procedurii insolvenței
  • Nu mai puțin de opt ani a durat procesul de insolvență, care, după cererea din primăvară a Curții, de declanșare a procedurii falimentului Realitatea, a dus la decizia CNA de a nu prelungi licența postului și aprobarea unei modificări a structurii de programe la un post secundar al lui Cozmin Gușă, Realitatea Plus

Realitatea TV pre-insolvență, după cum a fost consemnată de HotNews.ro în anul 2011:

  • Silviu Prigoană a lansat postul Realitatea TV în 2001. Până în 2003 au loc modificări temporare de acționariat, Evenimentul Zilei scriind mai târziu, în 2006, că imediat dupa lansarea televiziunii un pachet de 45% din compania Realitatea Media a fost preluat de un tânăr de 22 de ani, Ștefan Bogdan Lucov, descris de sursa citată "membru activ al grupării Alexandru Bittner-Adrian Petrache". Acesta s-a retras însă după doar câteva luni.
  • În noiembrie 2003, Silviu Orugiabp cedează 55% din Realitatea Media unei societăți din Elveția, Bluelink Comunicazioni, reprezentată la acea dată doar de niște avocati, dar despre care s-a spus de la bun început că l-ar avea în spate pe Sorin Ovidiu Vântu. Silviu Prigoană a susținut că nu știa a cui e Bluelink.
  • In 2006, SOV își declara public controlul asupra Realitatea, fără a oferi însă detalii precise despre cum a realizat acest lucru. În investigația publicată atunci, Evenimentul Zilei scria că Prigoană a mai rămas acționar minoritar pentru puțin timp după ce a cedat 55% catre Bluelink. A vândut apoi restul de 45%, pentru 4,5 milioane lei vechi, lui Radu Mihai Mărgineanu, recomandat de Bluelink, iar Mărgineanu a vândut pachetul mai departe către un offshore. În octombrie 2004, Liviu Luca spunea despre Realitatea TV: "oamenii mei au un pachet de acțiuni destul de important și, ceea ce este și mai interesant, au primit procură de a reprezenta interesele în adunarea generală. În acest moment, deținem 100% din voturi".
  • De-a lungul anilor, în Realitatea Media acționariatul se schimbă în mod repetat, un rol principal avându-l o firmă cu acționariat secret, Elbahold Ltd.
  • În prima parte a anului 2009, când alte instituții media începeau să-și reducă abrupt cheltuielile ca urmare a crizei economice, la Realitatea era anunțată indexarea salariilor. Grupul Realitatea-Cațavencu a început să renunțe la diverse componente și să reducă masiv cheltuielile doar începând din a doua parte a anului.
  • Societatea PSV Company (ex-Petrom Service) a intrat in insolvență în martie 2009, moment în care deținea 18% din Realitatea. Sorin Ovidiu Vantu spunea atunci că este "în negocieri cu administratorul special al PSV pentru preluarea pachetului de acțiuni deținut la Realitatea Media". Ulterior, cinci administratori PSV au intrat in atenția DNA.
  • Dupa cativa ani de cand si-a asumat controlul asupra Realitatea TV, Sorin Ovidiu Vantu a anuntat ca postul nu este al sau, ci al copiilor sai, Ioana si Ionut. Fostul sef al Consiliului de Administratie, Sorin Freciu, continua, insa, sa vorbeasca despre "actionarul majoritar". La CNA, Ioana si Ionut Codrin Vantu sunt prezentati drept actionari in Realitatea abia in toamna lui 2010, pe cand Realitatea Media incerca sa obtina prelungirea licentei audiovizuale.
  • In octombrie 2010 apar stenogramele din dosarul SOV, ce releva perspectiva acestuia asupra relatiei cu politicienii, asupra proprietatii de media si a rolului jurnalistilor in trustul sau.
  • Tot in a doua parte a lui 2010, ca urmare a gravelor probleme financiare si fiscale pe care le avea, Realitatea Media incheie cu Asesoft/Sebastian Ghita un contract de management prin care managerul venea cu bani de acasa. Contractul avea sa devina sursa unor conflicte fara precedent in presa romana, intre "patronul" Sorin Ovidiu Vantu si managerul Sebastian Ghita, conflicte extinse in instanta si care au dus la vanzarea Realitatea catre Elan Schwartzenberg si, ulterior, la sciziunea RTV-Realitatea TV.
  • Actionariatul se schimba din nou in prima parte a lui 2010, cand Bluelink Comunicazione si-a marit participatia cu 20%. In Bluelink Comunicazione, Ioana si Ionut Codrin Vantu figurau cu 90,9%, restul apartinandu-i lui Vitalie Dobanda, prezentat pana atunci drept un soi de imputernicit al lui Sorin Ovidiu Vantu in Bluelink.
  • Elan Schwartzenberg si copiii lui Sorin Ovidiu Vantu anunta, in mai a.c., o tranzactie prin care primul preia 90% din Realitatea TV, pretul fiind confidential. Desi Elan Schwartzenberg a insistat, de atunci, ca a preluat "ireversibil" Realitatea TV, el vorbea in octombrie a.c., citat de Mediafax, despre un cont escrow si "negocieri referitoare la problemele financiare pe care le-am descoperit ulterior tranzactiei": "Este adevarat ca exista o suma de bani intr-un cont «escrow» suma pe care eu nu o mai detin odata virata in respectivul cont, dar pe care nici Sorin Ovidiu Vantu nu o poate accesa pana cand avocatii mei si avocatii lui nu finalizeaza negocierile referitoare la problemele financiare pe care le-am descoperit ulterior tranzactiei; indiferent de suma asupra căreia vor cădea de acord avocaţii, tranzacţia nu este afectata in nici un fel".

Insolvența Realității Media și anii ce au urmat:

  • Realitatea Media a intrat, in cele din urma, in insolventa, în septembrie 2011 proces prezentat de Elan Schwartzenberg drept reorganizare judiciara. In scurt timp, administratorul judiciar denunta contractul de management cu Asesoft.
  • Realitatea se muta intr-un nou sediu, în momentul ruperii de Sebastian Ghita si al sau RTV. Partile se acuza reciproc de subminare, iar in pofida numeroaselor incalcari ale legii reclamate de cele doua parti si de presa CNA permite in cele din urma RTV sa emita ca post de stiri cu acoperire nationala din studiourile din Casa Presei, ocupate anterior de Realitatea Media.
  • În 2014, Maricel Păcuraru, coacționar la Realitatea, este condamnat la închisoare, fiind ulterior eliberat condiționat
  • Pe 1 aprilie 2019, Curtea de Apel declanșează procedura falimentului. La începutul lunii octombrie, Realitatea pierde căile de atac la care a apelat în urma deciziei Curții de Apel, dar falimentul nu este pronunțat, încă, oficial.
  • În aceste condiții, CNA dezbate cererea Realitatea Media de prelungire a licenței cu încă 9 ani, postul argumentând că, fără licență, nu poate funcționa, iar falimentul ar deveni abia așa o certitudine. Reprezentanții postului dau vina pe vechii proprietari și pe acțiunile acestora, dar și pe felul cum a acționat creditorul ANAF, drept motive principale pentru situația în care a ajuns postul.
  • CNA, ținând cont de restricțiile legii, nu votează prelungirea licenței. Aceasta expiră oficial pe 30 octombrie, dată după care postul nu mai poate emite. CNA a aprobat, în schimb, modificarea structurii serviciului Realitatea Plus, iar directorul Edward Pastia spune la CNA că povestea Realitatea va continua.