O instanță italiană a stârnit controverse atunci când a prezentat, în motivarea verdictului într-un caz de crimă, materiale ce proveneau din publicații asociate cu propaganda rusă, potrivit New York Times. Ziarul american arată că acest caz trage un semnal de alarmă "în privința măsurii în care știrile false, după ce s-au strecurat în alegerile și în media din Occident, pătrund în tribunalele Vestului".
Sursa citată menționează cazul lui Vitali Markiv, un ucrainean care are cetățenie italiană, condamnat în vară la 24 de ani de închisoare. Cele mai multe dovezi care indicau faptul că acesta a ajutat la coordonarea unei lovituri de artilerie în conflictul din Ucraina, lovitură în urma căruia a fost ucis un fotograf de război italian, proveneau de pe aparatura electronică a inculpatului.
- Markiv, acum în vârstă de 30 de ani, a părăsit Italia în 2014, pentru a lua parte la protestele Euromaidan de la Kiev. Când a izbucnit conflictul din Donbas, el s-a alăturat Gărzii Naționale ucrainene pentru a se lupta cu forțele rusești.
- În aceste condiții, potrivit acuzațiilor aduse de procurori, el a contribuit la coordonarea unui atac asupra unui grup de civili. Printre aceștia se afla și fotograful italian Andrea Rocchelli, ucis de artilerie împreună cu alți jurnaliști, pe 24 mai 2014.
- Investigațiile inițiale nu au dat rezultate, dar în 2016 procurorul de caz a ajuns, prin intermediul Google, la un articol Corriere della Sera în care era citat un căpitan din armata ucraineană. Acela spunea că, la orice mișcare, forțele armate deschid focul - lucru care s-ar fi întâmplat cu doi jurnaliști și interpretul lor. Potrivit New York Times, "procurorul a văzut în acea afirmație o recunoaștere a vinovăției, în pofida obișnuitei lipse de rigoare a jurnalismului italian".
- Poliția italiană a ajuns, ulterior, la concluzia că acel căpitan era Vitali Markiv. Acesta a fost arestat și pus sub acuzare în 2017, iar protestul a atras o atenție aparte din partea media, avocaților și politicienilor.
Cazul a ridicat, însă, semne de întrebare atunci când, în motivarea verdictului, instanța a inclus printre probele analizate materiale provenind din publicații asimilate cu propaganda rusă - două clipuri video ale Russia Today și o relatare de pe site-ul Ruskaia Vesna, despre care guvernul ucrainean a afirmat că este falsă. Clipurile erau descrise drept "open source", "găsite pe Youtube" sau "de la o televiziune locală". Relatarea includea un document atribuit unei scurgeri de informații din partea autorităților ucrainene, prin care camarazii lui Markiv ar fi fost îndemnați să pledeze în favoarea acestuia.
- NY Times arată, pe de o parte, că procurorul de caz spune că articolul nu a fost esențial pentru verdict, dar că, pe de altă parte, membrii juriului arată, în hotărârea finală, cum tovarășii de arme ai lui Markiv "au fost instruiți să dea răspunsuri prestabilite" și susțin că articolul Ruskaia Vesna ar "conține unele elemente ce par să indice adevărul".
Potrivit sursei citate, acuzarea a spus că nu consideră acele materiale decisive pentru hotărârea judecătorilor, iar membrii juriului nu au voie să discute ce i-a convins de vinovăția inculpatului. Dar includerea unor materiale de propagandă și dezinformare în dosare aflate în instanță, indiferent de cât de convingătoare sunt, a alarmat experții și pe unii politicieni. În noiembrie, guvernul ucrainean, tras la răspundere alături de inculpat în acest proces, a făcut apel, iar procesul este așteptat să reînceapă în primăvară.
Ziarul american arată că apariția într-un astfel de proces a propagandei ruse depășește o nouă limită, provocare în fața căreia Italia ar putea să nu fie pregătită. Este citat Paolo Perucchini, șeful uneia dintre asociațiile jurnaliștilor italieni care au reprezentat familia fotografului ucis: întrebat ce spune despre includerea unor relatări anonime și a unor materiale Russia Today printre dovezi, Perucchini a spus că "nu eu decid dacă Russia Today distribuie știri false (...) Chiar și un ceas stricat arată corect ora de două ori pe zi".
1
1
