​30 de ani după. De la "Revoluția română în direct", până la Iliescu și Băsescu, televiziunea a stabilit orânduiri și președinți. Acum caută să-și asigure propriul rost

de Costin Ionescu     HotNews.ro
Marţi, 24 decembrie 2019, 21:05 Economie | Media & Publicitate


Moment zero: Aparitia lui Iliescu la TV
Foto: Captura YouTube
Au trecut 30 de ani de când, în studioul TVR cuprins de revoluție, Mircea Dinescu îndemna oamenii să se uite către Dumnezeu, iar oamenii îl vedeau pogorându-se pe Ion Iliescu, instalat la aceeași televiziune în fruntea noului regim de putere. Multă vreme, televiziunile au rămas cele mai influente medii, au continuat să instaleze președinți și majorități parlamentare în această parte a lumii. În ultimii ani, au pierdut teren în fața Internetului și rețelelor sociale, dar continuă să lupte. Unde au ajuns ele, la final de 2019, pe nevăzute unul dintre cei mai importanți ani în evoluția pieței TV?
  • Cum se prezintă această piață la finele celui de-al 30-lea an de la revoluție, după un tur prezidențial în care televiziunile au fost aproape irelevante, dar sunt acuzate de "taxă de protecție" în relația cu alte autorități? Care e influența lor, înaintea alegerilor generale și locale, unde multe jocuri se fac, prin tradiție pe micul ecran?
  • Plus: Studiu de caz pentru 2019 - Pro TV
Trei decenii, televiziunile au informat, au dezinformat și au revendicat permanent un rol hotărâtor în alegeri și în evoluția societății românești. Au legitimat oamenii ai legii și fărădelegii, au ascuns sau susținut abuzuri. Totul a început cu "Revoluția română în direct", instalarea lui Ion Iliescu, evenimentele din 1990 în care Televiziunea română și presa scrisă dominată politic au fost cele care au dictat opiniile unei populații procesate de zeci de ani de propaganda comunistă. A continuat cu victoria lui Emil Constantinescu, revendicată de nou-apărutul și revoluționarul Pro TV, cu dominația asupra media impusă de guvernul Năstase. Cu progresele majore din a doua jumătate a deceniului trecut, soldate în bună parte, la începutul acestui deceniu, cu realegerea lui Traian Băsescu, dar și cu insolvențe și procese/condamnări de corupție. A continuat cu primele victorii atribuite mediului online - alegerile prezidențiale din 2014 - dar și cu efectele asupra alegerilor din 2016, câștigate de PSD la un an după Colectiv. Unde suntem acum?

HotNews.ro reconstituie succint evoluția TV, pentru a da o perspectivă situației actuale a segmentului media care a dictat atâta vreme evoluția întregii piețe și a întregii societăți.

Comunismul și Revoluția din 1989

Mulți ani, înainte de 1989, românii deschideau automat TV-ul, fără să se aștepte la altceva decât prelegeri despre rezultate cincinale. Dacă nu aveau norocul să stea în zone apropiate frontierei, unde, după caz, prindeau bulgarii, rușii, sârbii sau ungarii, ei vedeau - alb-negru cei mai mulți, color cei favorizați - programe de propagandă și, când se încheia prime-time-ul, pe micul ecran se ridica soarele și se închidea lumina:


Știrile în acea vreme, pentru cine nu știe/ține minte, erau introduse așa:


Generic Telejurnal (Captură Youtube)

Apoi a venit Revoluția, iar cine nu era în stradă, în decembrie 1989, era cu ochii pe TVR. Televiziunea a fost o instituție a statului, a revoluției, a noii puteri instalate atunci, o instituție care, la ani distanță, atrage acuzații că a dus un "prim război hibrid împotriva propriului popor".

Televiziunea Română Liberă l-a readus în atenția publică pe Dumnezeu, prin vocea lui Ion Caramitru și Mircea Dinescu. Aceeași instituție, prin prezentatorii comuniști trecuți de partea poporului Victor Ionescu și George Marinescu au stabilit rolul "vital" al televiziunii pentru democrația română, dar și existența "elementelor teroriste" la Revoluție. Și aceeași instituție l-a impus pe Ion Iliescu în opinia publică drept lider al revoluției și al noii orânduiri post-Ceaușescu, înainte de a-l arăta pe Ceaușescu mort, la Târgoviște.

Spicuiri din Revoluția română în direct la TVR:
  • Ion Caramitru: Fraților, mulțumită lui Dumnezeu ne aflăm în studiourile televiziunii
  • Mircea Dinescu: Peste zece minute vom da un apel către populație (...) Să ne uităm către Dumnezeu câteva minute înainte de a vă vorbi (...) Către poporul român victorios - Am învins"
Separat, realizatorii TVR nu se uitau la Dumnezeu, se uitau la propriile sarcini:
  • Victor Ionescu, realizator TVR: Stimați oameni, cetățeni, televiziunea este atacată din toate direcțiile. Facem un nou apel la dumneavoastră să dați sprijin pentru salvarea acestei instituții vitale pentru mersul înainte al democrației în România. Se pare că elemente teroriste au pătruns chiar pe unele dintre culoarele acestei instituții (...)
  • George Marinescu, realizator TVR: Se pare că asupra televiziunii se trage de pe acoperișul Palatului Telefoanelor



Iliescu, introdus în premieră la TVR, pentru publicul larg:
  • "Iliescu este viu, este aici lângă noi"
  • De la bun început, Iliescu invocă vacuumul de putere care s-a creat în revoluție: "Fără o putere organizată nu se pot rezolva problemele grave cu care se confruntă poporul, țara"



Iliescu a rămas să umple vidul și să cârmuiască țara.

Cum s-a impus televiziunea ca principală sursă de informare

În ultimele decenii, românii s-au uitat mai mult ca orice alt popor european la televizor. A continuat să o facă până în prezent, deși timpul mediu petrecut în fața televizorului a scăzut, în defavoarea internetului, a telefonului mobil și a opțiunilor apărute (platforme de streaming etc.). Presa scrisă, o piață explozivă în prima jumătate a acestor 30 de ani, se stinge, radioul merge în continuare, dar fără mari pretenții în fața televiziunii și, în ultimii 20 de ani, a Internetului.

Un studiu din această toamnă arăta ca românii se uită în medie 3,3 ore pe zi la TV. Acum doi ani, un studiu similar vorbea de peste 5 ore pe zi.

Nu există cifre pentru începutul anilor '90. Dar atunci, fără malluri și fără tablete, tinerii ținuți în casă de vreo ploaie rămâneau ațintiți în fața televizoarelor să se uite cu orele la ce vedeau, pe TVR, părinții. La o vârstă când mulți dintre tinerii de acum nu știu nici ce canale au în grila TV, atunci petreceau zilele urâte așteptând să se termine transmisiile cu aventurile CFSN și ședințele CPUN și, ulterior, ale Parlamentului și să înceapă altceva, orice altceva. Atunci, părea important să urmărești toate acestea.

Și, de bine, de rău, a fost. În 1995, a apărut Pro TV și a activat strada, prin demonstrațiile de susținere, multe în spirit complet comercial, ce adunau mii de oameni în fața sediului din Pache Protopopescu. Simbolic, cea mai mare încărcătură a avut-o formula de adresare a Andreei Esca la începutul emisiei - "Bună seara, România, bună seara, București":



Pro TV a ținut aproape strada, prin campaniile sale și prin asocierea aniversării proprii cu Ziua Națională. Iar la doar un an de la înființare și-a revendicat un rol hotărâtor în victoria lui Emil Constantinescu - cel care avea să se declare învins de "sistem" - în alegerile din 1996. De notat, însă, că nu Pro TV a dictat acele alegeri. TVR era în continuare o forță, iar candidații, nu ca acum, făceau "turneul" televiziunilor - iată-i la Antena 1:



În 2000, când (actualul) PSD a revenit la putere - prin Ion Iliescu și guvernul Năstase - presa a amuțit, în mare parte, în fața puterii. Pro TV, care acumulase datorii, dar și scutiri majore la finalul anilor '90 și începutul noului deceniu, se retrăgea din jocurile politice.
  • Realitatea TV a fost primul post de știri care s-a lansat - iar înainte să intre pe mâinile lui Sorin Ovidiu Vântu, fondatorul ei s-ar fi dus la Cozmin Gușă, pe atunci înalt oficial PSD, să ceară "voie de la partid" - după cum a povestit recent Gușă.
  • Devenea notoriu, pentru amestecul instituțional al politicului în media, cazul Mitrea-Prima TV - citește aici sau aici.
  • Televiziunea publică era complet subordonată guvernului Năstase, care avea ca purtător de cuvânt un jurnalist provenind de la TVR.
Așa se face că alegerile din 2004, câștigate de Traian Băsescu și în urma căreia a ajuns la putere Alianța DA, au fost primele (cu excepția confruntării Iliescu-Vadim din 2000) în care televiziunea nu a decis învingătorul. Mulțumirile câștigătorului Băsescu erau adresate ziariștilor din presa scrisă - câteva publicații, precum EvZ, care l-au susținut în acele alegeri.

A urmat o perioadă de creștere masivă pentru toată media: cu ajutorul unor instituții de măsurare a audiențelor care existau doar de câțiva ani, publicitatea a luat avânt, atingând un nivel record în 2008 - iar televiziunea atrăgea circa două treimi din totalul banilor de reclamă în acea perioadă.

Pe piața de televiziune, fenomenul perioadei a fost dezvoltarea segmentului de Știri - după Realitatea TV au urmat Antena 3, reprofilarea B1, mai târziu România TV prin ruperea Realitatea și, mai târziu, intrarea operatorului RCS pe piața TV, în special prin Digi 24. Cazuri majore de corupție (ex: cazul Ridzi) au fost legate de activități TV, tunuri precum cel al drepturilor Champions League la TVR-ul condus de Alexandru Sassu tot atunci s-au petrecut.

În 2009, confruntarea Geoană-Băsescu a fost câștigată, iar, în temeiul dezbaterilor TV - inclusiv această secvență intrată în istorie, în care se intersectează presa online ca sursă de informație primară, televiziunea de știri prin patronat și prin conținut deopotrivă, plus urcarea unor conexiuni subterane în atenția publicului larg, într-o manieră fără precedent:



A urmat una dintre cele mai tulburi perioade din istoria televiziunii, sub efectul crizei financiare care a dus la o prăbușire pe linie a veniturilor și creșterea controlului politic și presiunii afacerilor patronale. Perioada s-a soldat cu scandaluri majore, fracturi media precum ruperea Realitatea TV-România TV, rețineri, inculpări și eventual condamnări de patroni și manageri (Sorin Ovidiu Vântu, Adrian Sârbu, Dan Voiculescu + Sorin Alexandrescu, Maricel Păcuraru etc.). Televiziunile de știri au continuat să crească și să stabilească sub-nișe, de la elitismul classy atribuit de mulți Digi24 la tabloidizarea excesivă a România TV.

Interdependența televiziuni-politicieni, mai ales pe segmentul știrilor, a crescut la cote fără precedent.

În 2014, victoria lui Klaus Iohannis a fost atribuită, în premieră, nu televiziunilor - unde dezbateri au existat, dar pe ultima sută de metri - ci rețelelor sociale. Rolul esențial al televiziunilor, în acea perioadă, părea să fie mai degrabă de a dezinforma:



Iar din spațiul știrilor TV au început să se scurgă, spre politică, o nouă generație de factori de decizie - de la primarul PSD al Bucureștilor Gabriela Firea la Rareș Bogdan (PNL).

2019-2020: ani de cotitură?

În 2019, televiziunea nu a mai fost ce fusese, ca impact, atâta amar de vreme. Politicul, tehnologia, evoluțiile demografice și sociale și-au pus toate amprenta.

Pe de o parte, 2019 a însemnat încheierea erei Dragnea - aici e o imagine de ansamblu privind însemnătatea ei pentru presa din România.

Pe de altă parte, studiile arată o scădere constantă a consumului de TV, atât din cauza schimbărilor demografice (mare parte din populația activă a plecat să muncească în străinătate) cât și din cea a obiceiurilor de consum media, în special în rândul tinerilor - vezi un ultim astfel de studiu aici. Scăderea, notată între altele de Alexandra Olteanu, șefa agenției Initiative, într-un interviu acordat în vară HotNews.ro, s-a accelerat în primele nouă luni ale anului, înainte să încetinească în sezonul de toamnă, marcat și de campania electorală, potrivit informațiilor HotNews.ro.

În aceste condiții, televiziunea a avut un efect minim în ultimele alegeri prezidențiale. Președintele Iohannis, câștigătorul, a avut apariții media la limită și a refuzat orice dezbatere cu rivalii săi - deși, cu cinci ani în urmă, îl arăta cu degetul pe rivalul de atunci Victor Ponta pentru o atitudine similară.

Centrul pentru Jurnalism Independent a notat, într-un interviu pentru HotNews.ro, că astfel presa, în special televiziunea, și-a pierdut rolul de "king maker". Ceea ce nu înseamnă că nu a avut un rol semnificativ - materialele "România, te iubesc" / Pro TV despre baroni PSD au produs secvențe virale; materialul RISE Project despre Dan Barna, cât a fost de disputat, afectează și acum imaginea acestuia pe Google; iar mutația TV-video oriunde s-a remarcat în viralitatea singurului material major despre alegeri - reportajul Recorder din campania electorală. Același Recorder care, online, la 30 de ani de la revoluție, a oferit cel mai dezbătut material jurnalistic în serviciu public, prin documentarul "30 de ani de democrație".

Reportajul Recorder din campania prezidențială, dacă doriți să revedeți:



Așa se face că însăși Gabriela Firea, fosta vedetă TV devenită primar al Capitalei, a ajuns să vorbească despre "influencerii de pe rețelele de socializare", în căutarea cauzelor eșecului PSD și al Vioricăi Dăncilă.

Televiziunile, până una-alta, se pregătesc pentru anul următor, în care - după cum avertizează și CJI, și specialiști în combaterea dezinformării - alegerile locale și generale s-ar putea să redea Cezarului TV ce i se cuvine. În aceste condiții, 2019 a fost un an extrem de agitat pentru cele mai multe de televiziuni, inclusiv două șocuri majore, având ca subiect cea mai mare stație din țară, respectiv primul post de știri apărut pe piață.

Șocurile și schimbările pieței TV în 2019:

  • Cel mai important program din România, ca audiență, rămân Știrile Pro TV. Compania-mamă a Pro TV, CME, se vinde. Procesul, care urmează să se finalizeze în 2020, a fost anunțat în toamnă, la mai bine de jumătate de an de când CME a anunțat disponibilitatea de vânzare. Afacerea din România, anume Pro TV, nu știe încă la ce să se aștepte de la cumpărător, un om de afaceri ceh, legat de afaceri în Rusia, care ar fi interesat de întărirea TV-ului în piețe unde are și alte afaceri mari - și nu e cazul României. Nimeni, aici, nu are ce să îi reproșeze viitorului proprietar, dar privește cum: o instituție media clădită de CME în jurul unui business bine ancorat în realitatea românească, Pro TV prin Adrian Sârbu, ajunsă sub control american (Time Warner, înainte de AT&T) strict un business media, după modelul marilor instituții de presă din occident, ajunge business ancorat în realitatea regională est-europeană. Indiferent dacă cehul Kellner se amestecă sau nu în orientarea CME/Pro TV, semnele de întrebare referitoare la riscul unui amestec pot să persiste multă vreme. Notabile, tot la Pro TV, au fost și schimbările în departamentul vânzărilor de publicitate.
  • Al doilea mare șoc de pe piața TV - închiderea Realitatea TV, al cărei faliment lasă în urmă datorii majore, în timp ce postul continuă să existe sub forma Realitatea Plus, pe altă societate. Proprietarul Cozmin Gușă s-a întors în PSD, a fost dat afară după o săptămână, iar după alte câteva săptămâni a revenit din nou în PSD. Știrea relației Gușă-PSD a produs, în dezbaterea publică, mai multe ecouri decât ceea ce s-a întâmplat cu falimentul Realității.
  • Kanal D nu a pretins niciodată că ar fi un jucător major pe piața informației TV, fiind un post preponderent de divertisment. Chiar și așa, în noiembrie a cerut acordul CNA să scadă cu 1,4 puncte procentuale timpul alocat programelor de informare în structura sa de programe, aducându-le la 16.6%.
  • România TV, post lovit greu în ultimii ani de propriile acțiuni de dezinformare în favoarea guvernului și împotriva protestelor anti-PSD (poziție ce a determinat între altele, la un moment dat, o retragere a multor clienți de publicitate), rămâne în topul consumului de televiziune de știri, în pofida scăderii acestui consum la nivelul pieței. Precum Ceausescu, atunci când promitea creșterea salariului minim manifestanților din București, în decembrie 1989, România TV tratează în continuare fiecare temă-eșec pentru PSD cu discuții despre salarii și puncte de pensii.
  • Digi24 a trecut printr-un val de plecări, de la Tudor Mușat la Alice Iacobescu, dar și de schimbări substanțiale în grilă. Iar postul nu a fost scutit de scandaluri legate de influența intereselor politice și de afaceri, cel mai notoriu fiind acela al interviului Prelipceanu-Firea. Televiziunea tocmai și-a prelungit licența cu angajamentul că va continua să ofere "echilibru, imparțialitate și decență".
  • TVR, televiziunea Revoluției în direct, aflată acum în fața unor recorduri negative de audiență, a avut unele rezultate jurnalistice notabile, dar s-a remarcat într-un singur fel anul acesta: prin emisiunile Viața satului în care, la europarlamentare, era invitat Liviu Dragnea. Șefa Doina Gradea, numită de majoritatea PSD, așteaptă acum să vadă când va fi pus pe agenda Parlamentului raportul de activitate al televiziunii - instrumentul politic cu ajutorul căruia șefii TVR sunt, de obicei, dați afară când se schimbă puterea politică.
  • Fostul proprietar Pro TV, Adrian Sârbu, a obținut licențe TV prezentându-se la CNA cu proiecte care i-au încântat pe membrii consiliului, dar care nu au reverberat aproape deloc în spațiul public. Până la finele anului, niciunul dintre acele canale - printre care se numără unul de știri - nu a fost lansat oficial, atenția concentrându-se pe eforturile de a atrage oameni de la alte televiziuni.

Adunându-le pe toate, te întrebi: în ce măsură mai e televiziunea ce obișnuia să fie? Anul 2020, al alegerilor generale și locale, va decide măsura exactă. Până atunci, voci puternice din piață susțin că da, televiziunea e încă suficient de puternică încât să impună "taxă de protecție" sau să facă blaturi cu politicienii - precum în cazul notat de Cătălin Tolontan, al reclamelor cumpărate de primăria condusă de Gabriela Firea la televiziuni, care televiziuni au ignorat complet subiecte problematice pentru edilul capitalei.

În plus, semn al rezistenței peste vremuri, la TV îl poți vedea în continuare pe Dinescu, poți auzi discuții nesfârșite despre pensii și salarii când afară fierbe strada, să ții permanent "breaking news" pe ecran, ca și când ar fi revoluție.

Studiu de caz: Pro TV în 2019 și poziționarea față de schimbările pieței

Cum abordează televiziunile perioada următoare, în fața schimbărilor ce ating piața? Ar putea fi relevantă poziția Pro TV, lider de piață și post care dictează, de obicei, evoluțiile în domeniu.

După o lungă perioadă de non-combat politic, Pro TV - stația care, după cum am menționat, produce programul de știri cu cea mai mare audiență din România - a semnalat anul acesta că intenționează să revină în prim planul bătăliei pentru audiențele de știri, ca jucător independent, nealiniat politic. Și asta, indiferent de tranzacțiile internaționale ce vizează compania-mamă CME, tranzacții care sunt încă departe de a fi finalizate și nu produc deocamdată efecte, altele decât măsurile de business care au precedat sau care completează tranzacția.

În ultimii ani, Pro TV s-a remarcat prin critica socială și politică inclusă în divertisment, unde serialul Las Fierbinți, cu audiențe record, a dus la următorul nivel satira cu trimiteri la actualitatea imediată - iată o secvență din prima parte a anului:


Apetitul redescoperit pentru combat în zona jurnalismului de impact s-a simțit mai puternic în toamnă, nu neapărat prin buletinele de știri, cât prin câteva ediții "România, te iubesc!". După o lungă perioadă în care știrile Pro TV au livrat audiențe masive, fără a ieși, însă, în evidență prin exclusivități politice, echipa emisiunii de publicistică TV a început să atragă atenția prin materialele despre baroni locali și probleme din țară. Iar mai recent au produs momente precum acesta, chiar în ajunul luptei politice de la prezidențiale:



Când și-a prezentat oficial grila de toamnă, show-ul oferit atunci presei și publicitarilor a început tot cu un moment dedicat "spectacolului" știrilor, în care, pe lângă secvențe din transmisiuni despre dezastre, protestele împotriva guvernelor PSD din ultimii ani și subiectele politice au fost scoase în evidență.

Șeful Pro TV, Aleksandras Cesnavicius, spunea atunci într-o discuție cu HotNews.ro că momentul a fost un "tribut adus echipei de știri". "În niciun caz nu schimbăm direcția în privința felului cum facem știrile. Sunt foarte mulțumit de știrile noastre, pentru că avem un lucru foarte important - oferim știri complet independente pe această piață, nu ne implicăm în jocuri politice, nu avem vreo presiune din zona politică. Există un zid chinezesc între activitățile editoriale și domeniul comercial, între independența jurnalistică și orice altceva. E cea mai mare valoare a noastră".
  • La scurtă vreme, dinspre Pro TV au apărut, pe piață, vești despre plecarea mai multor jurnaliști, mai puțin de la TV și mai mult de la online, atribuite în parte, de unele surse, nemulțumirilor salariale, altele - schimbărilor administrative din zona lor de activitate.
Revenind, pentru acest sezon, mesajul Pro TV a fost că dorește să mențină stabilitatea, cu puține experimente în grila generală, postul fiind în căutarea unei audiențe pe termen lung.

Pro TV nu a avut o problemă să ceară bani de la stat pentru a-și finanța, în parte, producții precum Vlad sau Profu. Cesnavicius a spus că nu vede o problemă atât timp cât legislația permite și că aceste finanțări au fost necesare pentru o calitate "aproape cinematografică" a producțiilor. El a susținut, din nou, că finanțările de acest fel nu determină niciun fel de condiționare a independenței stației.
  • Cât de "pe fază" e Pro în relația cu politica, ne sugerează felul cum s-a raportat la alegerile prezidențiale. Inițial, nu a intrat în campania electorală, dar pe parcurs, când creșteau presiunile publice pentru o dezbatere TV, postul s-a răzgândit și a cerut CNA, pentru al doilea tur, să îi permită să găzduiască o astfel de confruntare, în calitate de post cu audiențe solide. Confruntarea n-a mai avut loc, dar nici acordul CNA nu a existat, chiar și membrii care au susținut ideea afirmând că ar fi o schimbare a regulilor pe parcurs, din poziție de forță.
Încotro merg Pro TV și televiziunea în general, ca business? Rezultatele financiare ale acestei companii au indicat creșteri anul acesta și un reviriment după frâna produsă, la începutul anului, de OUG 114 și efectele acesteia asupra unor clienți de publicitate. Cesnavicius a vorbit, în general, pe un ton pozitiv și încrezător în privința rezultatelor. Pe de altă parte, întrebat despre scăderile consumului TV, el a spus: "Acesta afectează întreaga piață TV. Da, este o tendință normală și România a fost cumva specială pentru că, aici, exista un consum TV foarte ridicat în anii anteriori. Am văzut acest fenomen, este în linie cu ce se întâmplă pe alte piețe (...) Este o generație mai tânără care are alt tipar de consum. De aceea vorbim, acum, despre inițiative digitale, pentru că scopul nostru este să funcționăm nu ca stație TV, ci grup media modern (...) anume conținut livrat pe toate platformele".

Întrebat, la acea dată, dacă Pro urmărește să modifice definiția țintelor de audiență, ca să țină cont de efectele demografice, el a spus că nu încă, dar analizează performanța pe diverse grupuri-țintă. Întrebat dacă, în fața valului de streaming de tip Netflix, Pro TV este interesat de alianțe TV precum cele din Franța sau Marea Britanie, el a arătat concepția companiei: e la curent cu tendințele din Vest, dar, aici, "ce ne oferă nouă succesul pe această piață este că suntem cel mai mare producător local de conținut video. Asta e puterea noastră (...) Nu avem planuri imediate, dar nu pot spune cum vor arăta lucrurile peste un an".

Peste un an, proprietarul va fi de asemenea altul. Iar piața TV se va pregăti pentru post-alegeri, în funcție nu neapărat de câștigătorii politici, cât mai ales de cei din media, o piață unde convergența platformelor rămâne, încă, mai mult un deziderat și mai puțin o realitate.







Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















10380 vizualizari

  • +4 (26 voturi)    
    televiziunea e istorie (Marţi, 24 decembrie 2019, 21:20)

    cucuveauamov [utilizator]

    acum creierele sunt spalate pe FB si site-uri de ”stiri”
    • +6 (20 voturi)    
      Da ! (Miercuri, 25 decembrie 2019, 1:05)

      Observatory [utilizator] i-a raspuns lui cucuveauamov

      Înainte erau obligatoriu, Șoimii patriei, UTC și partidul cel iubit, pe FB te duci numai dacă ești interesat și dacă te duce mintea, altfel citește Pravda și Scânteia !
      • +10 (10 voturi)    
        Nu era obligatoriu (Miercuri, 25 decembrie 2019, 12:42)

        ids [utilizator] i-a raspuns lui Observatory

        Poate asta sustine Sora ca scuza, dar realitatea e ca au fost 4 mil de PCRisti la o populatie de 23 de mil.
        Unii oameni refuzau, doar ca si atunci, ca si acum, pentru cariera si bani trebuia sa faci compromisuri. Era o alegere.
    • -5 (13 voturi)    
      Inseamna ca @Mazeta este (Miercuri, 25 decembrie 2019, 9:27)

      un domn [utilizator] i-a raspuns lui cucuveauamov

      Detergentul ?
  • +1 (15 voturi)    
    Cauta pe naiba,.... (Marţi, 24 decembrie 2019, 21:43)

    gigiN [utilizator]

    ... a ajuns refugiul foarte multor jigodii !!!
  • +5 (19 voturi)    
    30 de ani de televiziune libera dar (Marţi, 24 decembrie 2019, 23:06)

    robyzs [utilizator]

    30 de ani de televiziune libera dar TVR, PRO TV, DIGI24, Antena 1 au refuzat sa difuzeze Dezbaterea electorala din Turul I dintre Barna, Paleologu si Kelemen desi dezbaterea Europa FM putea fi transmisa gratuit.

    TVR are inca emisiuni care 3 ani de zile au facut propaganda unui anumit partid, Romania 9 cu veșnicii invitati Dinescu, Bușcu etc.
    • +6 (8 voturi)    
      Au fost vreunul din cei 3 in turul 2? (Miercuri, 25 decembrie 2019, 12:29)

      Anges [utilizator] i-a raspuns lui robyzs

      Si uite asa afli si de ce nu s-a dat la TV; ca nu se prea uita nimeni.
    • +1 (1 vot)    
      Comentariu (Joi, 26 decembrie 2019, 10:13)

      Dan1957 [utilizator] i-a raspuns lui robyzs

      De bucsu se știe vezi relațiile anterioare Vintu. Șamd dar dinescu! Mare dezamagire
  • -1 (19 voturi)    
    TVR (Marţi, 24 decembrie 2019, 23:09)

    Ochii_pe_voi [utilizator]

    Complice la CRIMELE din 1989, astazi o oficina de prpaganda a infractorilor si manipulre scarboasa comista de care un colectiv de incompetnti, politruci, slugi si nesimtiti. O RUSINE CARE TREBUIE DESFIINTATA IMEDIAT !
    • +3 (11 voturi)    
      Pe principiul tau (Miercuri, 25 decembrie 2019, 12:36)

      Anges [utilizator] i-a raspuns lui Ochii_pe_voi

      Trebuiesc desfiintate armata, politia, guvernul, parlamentul, ziarele, radioul etc...
      Esti pornit si faci o confuzie intre institutii si mijloace de informare si oamenii care le speculeaza in anumite momente.
      Da-i cu apa un pic...
    • +3 (11 voturi)    
      Comentariu sters de utilizator (Miercuri, 25 decembrie 2019, 12:52)

      [anonim] i-a raspuns lui Ochii_pe_voi

  • +2 (2 voturi)    
    Televiziunea a evoluat bine (Miercuri, 25 decembrie 2019, 22:57)

    cenzuratul [utilizator]

    Cel putin daca ne uitam la decolteul Andreei Esca.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by