Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a luat, joi, poziție în urma afirmațiilor lui Moise Guran, potrivit cărora el nu a considerat că ar fi "conflict de interese" să lucreze, jurnalist fiind, la programe ale USR și PLUS. Potrivit ONG-ului de presă, "jurnalismul și activitatea politică sunt două meserii incompatibile (...) Principala armă și protecție a jurnalistului este credibilitatea lui, credibilitate care se câștigă în ani și se pierde într-o secundă".

Comunicat CJIFoto: Captura ecran - CJI.ro

Poziția CJI, după ce Guran a spus miercuri seară la Digi24 - reluând în parte afirmațiile în ultima sa emisiune, difuzată joi de Europa FM - că a lucrat la programe ale USR și PLUS din toamna lui 2018, fără să considere că este un conflict de interese:

Jurnalismul și activitatea politică sunt două meserii incompatibile

Principala armă și protecție a jurnalistului este credibilitatea lui, credibilitate care se câștigă în ani și se pierde într-o secundă. În situațiile în care jurnalistul se bucură de notorietate, acțiunile lui pot afecta întreaga profesie. Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) consideră că situația lui Moise Guran ne aduce încă o dată în momentul în care devine esențial să discutăm despre standardele și normele etice ale profesiei.

“N-am considerat că este un conflict de interese dacă lucrez cu ei și din toamna lui 2018 am lucrat cu ei la programe, separat, și cu USR și cu PLUS”, a spus Moise Guran la Digi24. Declarația lui Moise Guran că a lucrat în paralel ca jurnalist și consultant politic a stârnit discuții în spațiul public în principal datorită notorietății acestuia, dar el este departe de a fi un caz singular.

Jurnalismul și activitatea politică sunt două meserii incompatibile. Jurnalistul își informează publicul după ce verifică informațiile și se asigură că ele prezintă toate punctele de vedere implicate. Mandatul jurnalistului este interesul public - binele general al cetățenilor. Politicianul și consultantul politic au ca principală loialitate partidul pe care îl reprezintă sau care i-a angajat. Mandatul celor implicați politic este interesul partidului politic.

Codul Deontologic Unificat menționează că „pentru a evita conflictele de interese, se recomandă ca jurnalistul să nu fie membru al vreunui partid politic”. De asemenea, mai prevede și că, „în exercitarea profesiei şi în relaţiile pe care le întreţine cu autorităţile publice sau cu diverse persoane juridice de drept privat (societăţi comerciale, fundaţii, asociaţii, partide etc), jurnalistului îi sunt interzise înţelegeri care ar putea afecta imparţialitatea sau independenţa sa”.

Asemenea conduită afectează nu doar o persoană, ci schimbă percepția publicului asupra întregii profesii. Într-un moment în care societatea românească are nevoie atât de jurnaliști care își fac meseria cu onestitate, cât și de politicieni care să se lupte pentru binele cetățenilor, considerăm că este vital ca cele două domenii să rămână clar delimitate.

Condul Deontologic Unificat poate fi consultat aici