Fie că este vorba de politică, pandemia COVID-19 sau războiul din Ucraina, oamenii spun că evită să citească știrile pe acest subiect deoarece au un efect negativ asupra stării lor de spirit sau ar putea fi la baza unor discuții pe care vor să le evite.
Concluzia apare în studiul Digital News Report din acest an, elaborat de Reuters Institute, Universitatea Oxford, în parteneriat cu Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București.
Potrivit unui chestionar online cu 93.432 de respondenți dn 46 de țări, majoritatea persoanelor rămân interesate de știri și le urmăresc în mod curent, însă altele aleg să-și limiteze consumul pentru anumite tipuri de știri.
În general, aproape patru din zece (38%) spun că au evitat adesea sau uneori știrile – iar acest procent este în creștere de la 29%, în 2017. Proporția celor care evită conținutul informativ s-a dublat în Brazilia (54%) și în Marea Britanie (46%), în ultimii cinci ani.
În mai multe piețe, mulți dintre cei care evită știrile spun că îi deranjează repetitivitatea agendei presei – mai ales când este vorba despre politică și COVID-19 (43%). În jur de 36% - mai ales cei sub 35 de ani – spun că știrile au un efect negativ asupra stării lor de spirit. Alții spun că informațiile de presă stau la baza unor discuții pe care ar dori să le evite (17%) sau produc un sentiment de neputință (16%). O parte semnificativă dintre cei tineri spun că evită știrile pentru că sunt greu de urmărit, sugerând că redacțiile ar putea să facă mai mult în sensul simplificării limbajului folosit și al explicării subiectelor complexe. Deși cercetarea a avut loc înainte de războiul din Ucraina, o cercetare suplimentară, în cinci țări, a arătat că evitarea conținutului informativ a crescut și mai mult după declanșarea conflictului.
„Aceste rezultate sunt în mod particular o provocare pentru industria de știri. Subiectele pe care jurnaliștii le consideră cele mai importante, cum ar f, de exemplu, crizele politice, conflictele internaționale sau pandemiile globale, par să fie tocmai acele subiecte care îi îndepărtează pe unii oameni”, declară autorul principal al studiului, Nic Newman.
Câtă încredere au românii în presă
Încrederea în știri a scăzut în aproape jumătate dintre țările din cercetarea noastră și a crescut numai în șapte piețe, pierzându-se astfel o parte din câștigul în încredere dobândit în timpul pandemiei. În medie, 42% spun că au încredere în presă, în general. Finlanda rămâne țara cu cel mai mare nivel de încredere generală în presă (69%), în timp Statele Unite ale Americii au cel mai mic scor (26%, -3) din toate cele 46 de piețe, alături de Slovacia.
Studiul Digital News Report (DNR) din 2022 indică, pentru România, cea mai mare scădere a încrederii în știri, în general, în comparație cu tot eșantionul global (33%, cu 9 procente mai puțin decât nivelul de încredere înregistrat la noi 2021).
„În 2021, în România, au fost folosite amenințările cu tribunalul, intimidarea și chiar amenințările cu moartea, pentru a împiedica publicarea unor materiale de interes public, și au fost folosiți bani destinați propagandei politice, pentru a cumpăra bunăvoința presei. Cu siguranță, jurnaliștii nu au avut un an bun. Scăderea abruptă a încrederii în presă și a interesului pentru materialele informative, sub nivelul de dinainte de pandemie, arată că legitimitatea presei a fost afectată”, arată prof. Raluca Radu, Directorul Departamentului de Jurnalism de la FJSC, UB și coordonatorul echipei Digital News Report în România.
Și în România a crescut, ca peste tot în lume, numărul celor care evită conținutul informativ, pe fondul acumulării unei oboseli față de subiecte de interes general, cum ar fi cele politice sau cele legate de COVID-19, dar și al lipsei de înțelegere a contextului mai larg, mai ales în cazul publicului tânăr.
În plus, consumul declarat de știri în România, online și offline, a scăzut sub nivelul de dinainte de pandemie. Televiziunea Digi 24, de exemplu, a pierdut șase puncte procentuale în ceea ce privește consumul, comparativ cu anul trecut. Patru din zece persoane evită în mod constant știrile, un procent care a crescut cu 8 la sută față de 2017, dar care s-a menținut asemănător, comparativ cu perioada pre-pandemie.
„Rezultatele Digital News Report arată că, în România, la fel ca în alte țări, scade consumul de conținut informativ de la televizor (74%, -5 procente față de 2021 ), dar crește consumul de știri accesate în online (86%, +2 procente), inclusiv prin intermediul rețelelor de socializare (63%, +5 procente). Facebook rămâne platforma socială dominantă pentru consumul de materiale informative (63%). De asemenea, studiul arată că interesul pentru anumite subiecte de știri este influențat de orientarea politică, audiențele de dreapta și de centru manifestând un interes pentru lifestyle, știință și tehnologie, mediu, iar cele de dreapta, pentru COVID, cultură și business. Toate audiențele, indiferent de orientarea politică, au un interes pentru știri locale (63% din eșantionul total)”, se arată în raport.
HotNews.ro în topul surselor de știri și a încrederii publicului
HotNews.ro este sursa principală de știri pentru 25% dintre respondenți, fiind pe locul patru în clasamentul publicațiilor online în cazul cărora, potrivit raportului DNR, consumul este în creștere, spre deosebire de consumul informativ de la televizor.
Sursa foto: Digital News Report 2022
De asemenea, HotNews.ro se află în topul brandurilor în care consumatorii de știri spun că au încredere.
În 2022, studiul Digital News Report, desfășurat online, a cuprins 46 de piețe de media, cu un eșantion de peste 93.000 de persoane. În România, eșantionul a fost de 2.001 persoane, cu o marjă de eroare de +/- 2,2 la sută.
---
Sursă foto: Photo8489454©Zbieg2001|Dreamstime.com
4
4
