- Intalnirea s-a incheiat
- Ramai pe HotNews.ro pentru un interviu cu Raluca Turcan
Fragmente din discutia online
- Taxa sa se stabileasca de catre parlament prin inititiva legislativa la propunerea celor doua institutii sau sa se schimbe chiar filosofia finantarii, creandu-se o taxa de solidaritate nationale, cu obligativitatea, insa respectarii calitatii editoriale si misiunii de serviciu public.
- ordinea ar fi eficientizarea activitatii, indeplinirea misiunii publice si apoi finantare corespunzatoare.
- Servind publicul (platitor de altfel de taxa radio-tv) servesti mai bine si electoratul partidelor politice, fara diferente de abordare in functie de ce partid este la putere.
- E necesar ca si oamenii politici sa inteleaga (si am avut experienta Adrian Nastase) ca folosirea in special a televiziunii ca instrument politic atunci cand este la guvernare poate sa iti creeze deservicii.
- Cred ca electoratul PD-L de exemplu, dar e valabil si pentru PSD, va putea trece peste dezamagirea privind alianta facuta daca vom oferi in schimb seriozitate, profesionalism si rezultate palpabile.
- Atat timp cat televiziunea, in loc sa ofere cultura, educatie, informatie, ofera jocuri interactive stupide in opinia mea, ea este departe de misiunea pe care trebuie sa o aiba in societatea romaneasca.
- In momentul in care am vorbi de o taxa de solidaritate pentru televiziunea si radioul public trebuie obligatoriu sa vorbim si de asigurarea de informatii, cultura si educatie prin aceste institutii.
- cred ca in Romania calitatea informatiilor s-a deteriorat foarte mult, institutiile de presa tind sa se tabloidizeze si intram in cercul vicios de a da ce se cere, uitand insa ca se cere ceea ce obisnuim sa oferim.
- Multe institutii mass-media ajung sa fie folosite ca instrumente politice din partea patronilor, indiferent de efectul negativ asupra publicului.
Prima pozitie din CV-ul Ralucai Turcan este aceea de consultant de relatii publice la Tofan, ocupata intre 1999 si 2000. Vicepresedinte al PDL din decembrie 2007, Turcan si-a inceput ascensiunea politica in 2000 in PNL, pentru a pleca in 2007 in Partidul Liberal Democrat impreuna cu Theodor Stolojan. Raluca Turcan a mai fost expert parlamentar in Senat, pana in 2004 si cadru didactic asociat la Universitatea Transilvania din Brasov si Universitatea Romano-Germana din Sibiu.
Din editiile trecute ale Intalnirilor Media HotNews.ro
6 noiembrie 2008: Serban Alexandrescu (Headvertising): "Nimeni nu stie cu cat au scazut sau vor scadea bugetele. Ca de obicei, unii si-o vor fura mai urat decat altii"
13 noiembrie 2008: Dan Diaconescu vrea transmisii live din Salvare si Elodia pe internet
17 decembrie 2008: "Eliza Rogalski (Rogalski-Grigoriu): New media este din ce in ce mai mult o sursa de informatii pentru mass-media"
14 ianuarie 2009: Lurentiu Ionete (Intact/Antena) despre criza din publicitate: Scaderi de 10-15% pe TV, 20-25% pe print si 35% pe outdoor. Internetul ar putea creste cu 20-25% in 2009.
Nota redactiei: Pentru a pastra coerenta si relevanta discutiei, nu vom valida comentariile care nu se refera la temele anuntate, care nu contin intrebari sau care constau in atacuri la persoana.
1. Pe langa modificarile legate de conducerea celor 2 institutii publice, va trebui sa existe si problema finantarii. Ce aveti in vedere legat de acest subiect, punand in balanta o finantare corecta si pastrarea personalului institutiilor?
2. Ca o parere personala nu credeti ca ar fi mai util reinfiintarea Radioteleviziunii Romane prin comasarea celor 2, realizarea unei singure taxe publice de audiovizual, o singura conducere ... ?
Când am câştigat alegerile, în 2004, după experienţa atât de neplăcută de subordonare politică atât a radioului cât şi a televiziunii publice, am considerat că este cazul să avem o nouă abordare şi, cu toate că erau semne clare de ingerinţă politică, în special în activitatea editorială a radioului şi televiziunii, am considerat că e necesar şi bine să facem o anchetă profundă pe mai multe paliere ale activităţii acestor instituţii, plecând de la managementul resurselor umane, activitate economico-financiară, şi până la politica editorială. În acest sens, am constituit în parlamentul României o comisie de anchetă la Radioul şi Televiziunea publică, pentru a vedea exact ce s-a întâmplat în patru ani de zile (2001-2004), la aceste instituţii vitale pentru democraţie. A fost o anchetă unică în istoria Parlamentului, pentru că am abordat-o serios, am audiat sute de persoane de-a lungul a zeci de ore de audieri în cadrul acestei comisii, iar aceste discuţii şi dezbateri s-au finalizat cu un raport care ar fi trebuit să fie votat în Parlament. Raport care oferea o situaţie clară a realităţilor din radioul şi televiziunea publică. La aceste audieri au participat atât angajaţi, cât şi persoane din conducerea SRTV şi SRR, dar şi oameni din societatea civilă, reprezentanţi ai unor organizaţii non-guvernamentale.
Ca urmare, conducerile au fost decapitate politic prin respingerea rapoartelor de activitate, fără nicio analiză, şi au fost numite alte persoane în baza aceleiaşi legi care s-a dovedit a fi lacunară. În acest context, am avut o nouă iniţiativă de a modifica legea de funcţionare, ca măcar în cadrul legislativ să nu mai permitem ingerinţa politică în funcţionarea acestor instituţii. Am făcut o lege nouă, în colaborare directă cu reprezentanţi ai societăţii civile, pe care am obţinut chiar şi un consens politic important şi, în felul acesta, legea a trecut în unanimitate de Camera Deputaţilor. La Senat însă, consensul politic s-a spulberat şi au respins-o pentru că oamenii politici care formau noua majoritate în Parlament, atunci, au ajuns la concluzia că e mai bine să avem un instrument politic prin aceste instituţii. Asta pentru că ele funcţionau după legea veche, lege care, aşa cum am spus, permitea ingerinţa politică.
1. Redefinirea rolului şi misiunii radioului şi televiziunii publice
2. Depolitizarea
- depolitizarea conducerii instituţiilor prin interzicerea ca membrii consiliilor de administraţie să ocupe funcţii politice în partide
- decalarea mandatului acestor conduceri faţă de ciclul parlamentar
- nominalizarea în Consiliile de Administraţie a unor reprezentanţi ai societăţii civile
3. Profesionalizarea
- impunerea unor criterii de competenţă pentru membrii consiliilor de administraţie
- separarea funcţiei de preşedinte al CA de cea de director general
- diferenţierea clară a organismelor de conducere
4. Eliminarea conflictelor de interese la nivelul conducerii instituţiilor
- membrii CA să nu aibă interese financiare în alte grupuri media
- să nu poţi fi membru în Consiliul de Administraţie şi candidat în alegeri din partea partidelor politice
5. Transparenţă
- la depunerea rapoartelor financiare în parlament, să se depună şi conturile de execuţie bugetară ale celor două societăţi
- societăţile să fie obligate anual să prezinte parlamentului un raport de audit economic şi de audienţe independent
Taxa sa se stabileasca de catre parlament prin inititiva legislativa la propunerea celor doua institutii sau sa se schimbe chiar filosofia finantarii, creandu-se o taxa de solidaritate nationale, cu obligativitatea, insa respectarii calitatii editoriale si misiunii de serviciu public.
In acest moment se pare tot mai mult ca misiunea publica a fost abandonata, ea fiind suplinita de canale private, care realizeaza mai bine functia de informare si unoeri si pe cea educativa. Si in aceste conditii, ar fi incorect sa se creeze o taxa de solidaritate nationala daca nu se schimba nimic in abordarea editoriala a acestor institutii. Asadar, ordinea ar fi eficientizarea activitatii, indeplinirea misiunii publice si apoi finantare corespunzatoare.
2. Nu cred ca se impune comasarea celor doua institutii.
1) Sunteti vicepresedinte PD-L pentru marketing politic. Acum, dupa castigarea alegerilor, va considerati raspunzatoare de modul in care se indeplinesc (sau nu) promisiunile din timpul campaniei, promisiuni care au facut parte din mix-ul dvs de marketing?
Multumesc!
Anul acest a este un an dificil, marcat si de criza economica mondiala, dar si de situatia economico-financiara dezastruoasa pe care a trebuit sa o infruntam dupa praduirea bugetului public de catre fosta guvernare. Nu cred ca au mai existat situatii pana acum ca toate datele economico-financiare pe care ni le furniza guvernul Tariceanu sa fie mincinoase, aceste date fiind prezentate atat in plan intern cat si partenerilor din exterior.
De aceea poate ca nu vom putea din start sa respectam o parte din angajamente insa am incredere in responsabilitatea colegilor mei din guvern si in dorinta de a respecta programul de guvernare pe care ne-am angajat.
Mi-as mai dori, de asemenea, ca aceasta alianta, greu de acceptat pentru multe persoane, acest parteneriat format de PD-L si PSD sa functioneze si sa se bazeze pe incredere si respect reciproc. Fara aceste doua componente orice demers comun este sortit esecului.
De aceea chiar fac un apel la toti liderii politici, indiferent de asperitatile personale sau diferentele ideologice, sa-si respecte partenerii pentru ca in felul acesta ne respectam alegatorii. Cred ca electoratul PD-L de exemplu, dar e valabil si pentru PSD, va putea trece peste dezamagirea privind alianta facuta daca vom oferi in schimb seriozitate, profesionalism si rezultate palpabile.
"not primarily to amuse and entertain, not to emphasize the trivial and the sentimental, not to simply "give the public what it wants"--but to inform, to arouse, to reflect, to state our dangers and our opportunities, to indicate our crises and our choices, to lead, mold, educate and sometimes even anger public opinion."
Pe cind un asemenea rol si mandat si de la SRTv.
Cred ca atat televiziunea cat si radioul trebuie sa aiba rolul de a informa in societatea romaneasca, corect, impartial, echilibrat, trebuie sa aiba rol de forum de dezbatere in care sa existe posibilitatea exprimarii opiniilor cat mai multor oameni, trebuie sa aiba un rol cultural si educativ.
Atat timp cat televiziunea, in loc sa ofere cultura, educatie, informatie, ofera jocuri interactive stupide in opinia mea, ea este departe de misiunea pe care trebuie sa o aiba in societatea romaneasca., Se creeaza nemultumiri, semne de intrebare, tot mai multi oameni se intreaba de ce trebuie sa exista o televiziune publica care sa ofere astfel de emisiuni, programe fara audienta, sa aiba pierderi de milioane de euro si sa continuam sa o finantam din bani publici.
De ce intr-o institutie cu mii de angajati achizitionam cu sume exorbitante productii facute in afara TVR, cand avem angajati si ar putea fi gasite si resurse financiare pentru asta.
De asemenea, cum am putea explica faptul ca o televiziune cu acoperire nationala ajunge sa aiba din ce in ce mai multe momente cand nu reuseste sa sara de un punct de rating, adica 200.000 de telespectatori si sa fie depasita in audienta de o televiziune de nisa.
Cred ca daca am gasi raspuns la aceste intrebari am fi mai mai aproape de ce-si dorec oamenii de la o televiziune publica.
Am o intrebare care, desi nu este legata direct de subiectul discutiei , cred ca trebuie sa stea in atentia comisiilor de specialitate ale parlamentului :
la ora actuala avem 2 agentii de stiri- de stat :
- cea nationala Agerpres si cea
a S.R.R. - Rador.
Nu este cam mult pentru Romania? adica : 2 structuri media cu acelasi obiective ?
Mai ales cand ai un buget de austeritate , acesta trebuie gestionat cu si mai mare atentie...
Agerpres-ul furnizeaza stiri, fotografii etc ; ce face in plus Rador-ul ?
Va multumesc.
Veronel Tanase
Traiesc in Franta din 1990 si observ ce se intampla aici cu televiziunea publica; recent s-a dat o noua lege prin care a fost suprimata publicitatea pe aceste posturi; efectele s-au simtit imediat, audienta a crescut la fel si nivelul de satisfactie al telespectatorilor; in loc de publicitate avem parte de mai multe emisiuni culturale unele dintre ele de inalta calitate; un alt element de noutate este acela ca persoanele care receptioneaza TNT (televiziune numerica terestra) au posibilitatea sa vizioneze orice emisiune care s-a derulat in trecut si care a fost inregistrata in basa de date a canalului;
Pe cand si in Romania aceste optiuni ?
2.Am fost recent in Romania pentru cateva zile si am fost neplacut surprins de calitatea informatiilor care se dau pe posturile de televiziune; Se vede clar ca exista excesiv de multa manipulare, se propaga informatii care sa induca in eroare telespectatorul
Eu cred ca statul are o obligatie esentiala fata de cetatean, aceea ca el sa asigure ca prin mass media se realizeaza oo informare corecta. Chiar si posturile private ar trebui sa fie responsabile pentru calitatea informatiilor lansate in spatiul public; eu cred ca acordarea si mentinerea licentei de functionare ar trebui sa fie strans legata de realizarea acestui obiectiv.
Pe cand o lege care sa penalizeze propagarea de psihoze colective , zvonuri false sau linsaje mediatice ?
Pe cand o lege care sa protejeze viiata privata a cetatenilor fata de intruziunea uneori mult prea destructiva a mass mediei
3.Pentru a se evita ca legile audiovizualului sa fie dependente de interesul partidelor aflate temporar la putere nu credeti ca ar fi necesar ca sa se introduca in Constitutie niste prevederea ca statul are obligatia sa asigure conditii de informare corecta a cetateanului ?
In momentul in care am vorbi de o taxa de solidaritate pentru televiziunea si radioul public trebuie obligatoriu sa vorbim si de asigurarea de informatii, cultura si educatie prin aceste institutii.
Nu poti sa pretinzi unor oameni sa dea o suma de bani pentru un serviciu public radio-tv daca acestia nu sunt atrasi sa le urmareasca, sa beneficieze de ele, luandu-si in continuare informatiile necesare de la institutiile private mass-media.
Deci discutia trebuie sa plece intai de la calitatea serviciilor oferite si apoi sa ajungem la finantare.
2. Cred ca aici intervine rolul CNA-ului. Ca opinie personala cred ca in Romania calitatea informatiilor s-a deteriorat foarte mult, institutiile de presa tind sa se tabloidizeze si intram in cercul vicios de a da ce se cere, uitand insa ca se cere ceea ce obisnuim sa oferim. Poate cu alta ocazie merita sa discutam si despre CNA, organismul de supraveghere a spatiului audiovizual si a modului in care ar putea exista o influentare pozitiva din punct de vedere al calitatii informatiilor oferite de mass-media audio-video romaneasca. Se pare ca sanctiunile si avertismentele nu sunt suficiente si multe institutii mass-media ajung sa fie folosite ca instrumente politice din partea patronilor, indiferent de efectul negativ asupra publicului.
Nici nu stiu daca aceasta discutie e bine sa fie purtata de poameni politicie pentru ca ei pot sa fie suspectati de dorinta de influentare a informatiei in interes personal. Poate ca aici ar trebui sa intervina societatea civila, organizatiile de profil care sa ia atitutdine, sa se autosesizeze si sa gaseasca o solutie de a determina institutiile de presa sa se autoreglementeze, sa-si impuna un cod de conduita, un cod de calitate a informatiilor oferite.
„Opinia noastra publica la aceasta ora este COMPLET contrafacuta, cu mijloacele propagandei negre, de la agenda la lideri de opinie.
Publicul de altfel simte si e foarte nesatisfacut de prestatia presei.”
Citatul de mai sus descrie o realitate foarte grava pentru Romania anului 2008. Cred ca acest lucru nu s-a intamplat nici macar pe vremea comunismului.
Dpdv al democratiei insa, acest lucru se stie cu certitudine: nu poate exista democratie intr-o tara in care opinia publica este COMPLET controlata.
Referindu-se la presa, tot Doamna Alina Mungiu – unul dintre foarte putinii membri ai elitelor romanesti care pe langa diagnostic are grija de fiecare data sa ofere si SOLUTII – a vorbit acum 2 zile intr-un interviu pe Hotnews despre concentrarea presei in Romania.
Dansa a spus ca o mana de oameni foarte bogati (4) detin toata presa din Romania.
Nu intamplator, acestia sunt legati si prin interese POLITICE comune, asa ca rezultatul este ca publicul roman asculta de 4 ani, zi de zi, aceeasi partitura politica interpretata de 4 actori diferiti.
Astfel ca rezultatul este o falsa impresie de „unanimitate”, "impresia" ca ceea ce difuzeaza media sunt atitudini "IMPARTASITE" de toti romanii.
Alte efecte: falsificarea si chiar blocarea temelor de dezbatere publica, cum a fost blocajul mediatic impotriva referendumului din 2007 pentru votul uninominal majoritar.
Credeti ca legea anti-trust propusa de dna. Mungiu ca solutie impotriva concentrarii presei si falsificarii opiniei publice e realizabila in acest mandat de catre majoritatea PSD-PDL ?
Daca acest lucru nu este realizabil, care dintre solutiile alternative (care urmeaza mai jos) credeti ca are sanse sa fie aplicata in mandatul dumneavoastra pentru a schimba realitatea foarte grava despre care vorbeste Dna. Mungiu ?
(urmeaza)
Sa speram ca vom reusi sa schimbam lucrurile pentru a fi cat mai aproape de asteptarile pe care le aveti.
Am apreciat extrem de mult faptul ca, in anul 2005, atunci cand ati primit sarcina de a conduce o ancheta parlamenrtara asupra activitatii SRTV, v-ati indeplinit sarcina prompt si integral. Asta spre totala surprinderea si disconfortul maxim al multora, inclusiv a colegilor dvs. de partid si de alianta. Acesta este un fapt de bun augur in constructia pe care o proiectati vis a vis de televiziunea publica. Totusi, cred ca intentia dvs. are nevoie de unele clarificari :
1. Credeti ca s-a schimbat mentalitatea politicienilor de azi privind acest subiect, tinand seama de faptul ca realizarea dvs., remarcabila, din 2005, n-a avut nici o finalitate in sensul depolitizarii SRTV, ba dimpotriva, a devenit doar un bun pretext pentru clasa politica de a inlocui o conducere politizata a televiziunii, cu alta conducere, la fel de politizata? Cata credibilitate poate avea demersul dvs. azi, din moment ce finalizarea lui depinde de aceleasi persoane care, la vremea respectiva ori au aparat cu inversunare status quo-ul ori s-au folosit de efortul dvs. si al comisiei de ancheta pentru a obtine, ulterior, avantaje politice maxime in SRTV ?
3. Orice schimbare a unei institutii, in bine sau in rau, antreneaza cheltuieli masive. SRTV este, financiar vorbind, pe butuci. Cum credeti ca va fi finantata, intr-o perioada de criza, transformarea televiziunii publice dintr-un colos inert, intr-un organism public viu si, mai ales, depolitizt?
In rest, va doresc mult success in tot ceea ce va propuneti sa realizati.
Angajamentul meu este de a oferi un cadru legislativ prin care personanele cu putere decizionala din aceste institutii sa poata sa ofere cele mai bune solutii. Ma refer la presedintele Consiliului de Administratie, membrii CA, directorul general (in eventualitatea separarii functiilor) si membrii Consiliului Director.
2. Care e calendarul legii în opinia dvs.? Ce mecanisme de dezbatere veţi aborda?
2. Ca si calendar am solicitat rapoartele economico-financiare. Voi propune o dezbatere publica a acestor rapoarte, de asemenea, o dezbatere publica pe noul proiect de lege, apoi depunerea si dezbaterea in Parlament a acestei legi.
Va multumesc si va urez succes
Oricum, aşa, bune-rele cum sunt, ele arată o stare de fapt: la TVR nu se mai înghesuie profesionişti de prim rang, după ce li s-a întâmplat Rodicăi Culcer, lui Tudor Giurgiu şi altora.
Nu stiu ce pregatire profesionala are doamna R. Turcan. Nu stiu daca are habar ce inseamna modulatie de frecventa, sau care sunt caracteristicile formatului Digital Betacam (de exemplu). Cu siguranta, dumneaei considera nerelevanta stapanirea unor asemenea amanunte tehnice. In aceasta ipoteza, domnia sa ar putea, la fel de bine, sa se implice si in problemele agricole, medicale, ori energetice; doar dispune de o competenta universala. In lumea de azi, televiziunea inseamna, in primul rand, tehnologie.
Doamna Turcan: postul public de televiziune, asa cum se prezinta la ora actuala, trebuie nu reformat, nu cosmetizat, nu depolitizat (pe ici, pe colo); ci trebuie DESFIINTAT. De altfel, la demolarea acestei institutii au pus umarul o multime de indivizi. Numele Tudor Giurgiu va spune ceva? Presa a relatat, in detaliu, despre deturnarile de fonduri la care s-a dedat acest individ.
Nu o Raluca Turcan trebuie sa se ocupe de postul public de televiziune. Ci POLITIA, PARCHETUL, GARDA FINANCIARA si, de ce nu?, OFICIUL PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR.
TVR-ul sa se auto-finanteze. La fel ca restul posturilor de televiziune. Desi platim abonament, TVR-ul continua sa difuzeze reclame. In plus, este un post anti-romanesc si anti-crestin.-
Poate demersul ar putea fi facut si de alte persoane si daca ar avea la baza o analiza pe care am facut-o in Comisia de ancheta al carei presedinte am fost.
În privinţa calităţilor profesionale ale domnului Alexandru Sassu, nu doresc să mă pronunţ, pentru că ar putea fi interpretat ca un atac politic şi lucrul acesta ar dăuna demersului meu legislativ. Sunt convinsă că după ce vom avea şi analiza economico-financiară, şi raportul de activitate pe anul acesta, vom găsi răspunsul la multe întrebări care ne macină în primul rând în calitate de telespectatori şi ca plătitori de taxă radio-tv.
2. Ati afirmat ca o parte din pierderile institutiei(TVR) se datoreaza echipamentului invechit. Dat fiind faptul ca echiparea completa a unui studio necesita sume mari de bani, credeti ca TVR putea si nu a vrut sa investeasca in echipamente mai mult dect a facut-o in anii anteriori?
as vrea un raspuns daca se poate..
2. Ati luat in considerare, in strategia dvs., reducerea nr. de statii publice, mai ales TV? Nu ma refer numai la cele locale. Ci, de exemplu, la TVR Info si TVR 3. Le gasiti justificarea in termeni de serviciu public?
3. TVR 2 are ratinguri mici si e detargetat. Nu ar fi mai simplu sa insistati pentru vanarea lui catre o corporatie care sa isi asume si o parte de serviciu public?
dati-mi doar 3 motive pentru care TVR, in actuala forma, ar trebui sa mai existe
doar 3 va cer, ca sa nu ziceti ca sunt chinezu
Nu. Dna de la stiri voia sa-l dea pe Presedinte numai impartind ecranul in 2, cu Oprescu. Deja a inceput campania pt Prezidentiale si Oprescu nu reuseste altfel sa se vada?
Veti verifica aceasta informatie? Daca se confirma, ce masuri veti lua?
Nu cred că e sănătos să încep să fac aprecieri editoriale pentru că ar fi greu de disociat pentru multă lume calitatea mea de om politic de cea de telespectator.