Noul Cod Civil apara viata privata, insa specialistii in drept critica noile prevederi pentru ca n-ar fi clar reglementate cazurile in care presa ar putea sa incalce acest drept in numele intresului public. De exemplu, noile reguli interzic “difuzarea de imagini care prezinta interioare sau aspecte exterioare ale locuintei private, fara acordul celui care o ocupa in mod legal”, fara sa indice clar ca acest lucru devine posibil daca exista interes public. Alfel spus, ziaristii vor putea fotografia sau filma vilele unor politisti, magistrati sau functionari care nu-si pot justifica averea doar cu acordul lor.

Sectiunea a 3-a din noul Cod Civil se refera la respectul vietii private. HotNews.ro va prezinta integral articolele criticabile din noul Cod Civil insotite de comentarii scrise cu caractere italice.

E bine ca regulile care privesc viata privata sunt mult mai stricte, dar pe de alta parte Codul Civil nu precizeaza clar situatiile in care acest drept fundamental poate fi incalcat in numele interesului public, asa cum se accepta in jurisprudenta CEDO.

Publicitatea vietii private

Art.79 – (1) Este interzisa utilizarea, in mod public, a inregistrarilor imaginii sau vocii unei persoane, fara acordul acesteia.

(2) Este, de asemenea, interzisa utilizarea, in mod public, a corespondentei, manuscriselor sau altor documente personale, precum si a informatiilor din viata privata a unei persoane, fara acordul acesteia, daca sunt de natura sa aduca atingere imaginii sau reputatiei sale.

(3) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) si (2)cazurile in care utilizarea este permisa prin lege sau cand prezinta un interes public justificat.

Explicatii: Nu e clar ce intelege legiuitorul prin interes public justificat. Interes public era suficient, pentru ca nu exista doua tipuri de interes public – justificat si nejustificat. Se poate intelege de aici ca, desi un ziarist dovedeste interesul public, instanta poate sa decida ca el nu este justificat.

Atingeri aduse vietii private sau reputatiei

Art.80 – Pot fi indeosebi considerate ca atingeri aduse vietii private:

a) intrarea fara drept in locuinta sau luarea din aceasta a oricarui obiect fara acordul celui care o ocupa in mod legal;

b) interceptarea fara drept a unei convorbiri private savarsite prin orice mijloace tehnice;

c) captarea ori utilizarea imaginii sau a vocii unei persoane, daca aceasta nu se afla intr-un loc public;

d) difuzarea de imagini ale persoanei, filmata in propria locuinta sau in orice alte locuri private, fara acordul acesteia;

e) difuzarea de imagini care prezinta interioare sau aspecte exterioare ale locuintei private, fara acordul celui care o ocupa in mod legal.

Explicatii: Pozele cu vilele unor politisti, magistrati sau functionari care nu si-ar putea justifica averea doar din lefa incasata de la stat n-ar mai putea fi publicate fara acordul lor, chiar daca in acest caz interesul public ar justifica o intruziune din partea presei in viata lor privata.

Nu e deloc clar daca exceptia de la articolul 79, care vorbeste de interesul public justificat, se aplica si la articolul 80. Mai jos, la alineatul i, legiuitorul o face, precizand ca utilizarea numelui, imaginii, vocii sau asemanarii cu o alta persoana in alt scop decat informarea legitima a publicului.

Astfel, se intelege ca in toate celelalte situatii enumerate la articolul 80, ziaristii nu se pot atinge de viata privata chiar si atunci cand demersul lor are ca scop “informarea legitima a publicului”, ceea ce nu e totusi acelasi lucru cu “interesul public”.

f) tinerea vietii private sub observatie, prin orice mijloace, in afara de cazurile prevazute expres de lege;

Explicatie: Numai legea penala permite anchetatorilor sa faca asta. Cu alte cuvinte, paparazzi dispar. Veti spune: foarte bine, dar nu e. Nici acest articolul nu mentioneaza ca fac exceptie de la regula cazurile care prezinta interes public.

g) difuzarea de stiri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise sau audiovizuale privind viata intima, personala sau de familie, fara acordul persoanei in cauza;

Exemplu: Si in acest caz, ar trebui precizate, cu titlu de exceptie, cazurile care prezinta interes public.

h) difuzarea de materiale continand imagini privind o persoana aflata la tratament in unitatile de asistenta medicala, precum si a datelor cu caracter personal privind starea de sanatate, problemele de diagnostic, prognostic, tratament, circumstante in legatura cu boala si cu alte diverse fapte, inclusiv rezultatul autopsiei, fara acordul persoanei in cauza, iar in cazul in care aceasta este decedata, fara acordul familiei sau al persoanelor indreptatite;

Explicatie: Pare in regula la prima vedere, dar daca persoana este inalt demnitar de ale carui decizii depind altii, ce se intimpla? Daca este o boala care ii afecteaza indeplinirea functiei publice, devine informatie de interes public si trebuie data.

i) utilizarea numelui, imaginii, vocii sau asemanarii cu o alta persoana in alt scop decat informarea legitima a publicului;

Explicatie: Aici legiuitoriul a simtit nevoia sa introduca exceptia: informarea legitima a publicului, desi era mai clar daca se facea referire la interesul public.

j) difuzarea sau utilizarea corespondentei, manuscriselor sau a altor documente personale, inclusiv a datelor privind domiciliul, resedinta, precum si numerele de telefon ale unei persoane sau ale membrilor familiei sale, fara acordul persoanei careia acestea ii apartin sau care, dupa caz, are dreptul de a dispune de ele.

Explicatie: Si in acest caz, ar trebui precizate, cu titlu de exceptie, cazurile care prezinta interes public.