Se spune ca, in urma cu 40 de ani, primul pas pe luna a tinut intreaga suflare in fata micului ecran. In Romania, "erau relativ putini cei care aveau televizoare si foarte multi cei care aveau aparate de radio", spune Ion Ghitulescu. Crainicul Radiodifuziunii a fost cel care, alaturi de Catinca Ralea, a transmis in direct aselenizarea si cele mai importante momente ale misiunii Apollo 11. Ion Ghitulescu povesteste pentru HotNews.ro ce a insemnat acest moment pentru el si pentru radio, de ce nu a intervenit cenzura comunista si ce-au facut americanii ca totul sa mearga struna.

Rep: Sunteti cunoscut de publicul roman indeosebi ca jurnalist sportiv. Cum ati ajuns sa realizati, la Radio Romania, aceasta transmisie alaturi de Catinca Ralea?

Ion Ghitulescu: Evenimentul a avut loc in 1969, iar eu incepusem inca din 1967 sa prezint matinalul, pe langa emisiunile de sport. Era socotita emisiunea cu cel mai mare succes la acea vreme. Si atunci am fost chemat de conducerea redactiei Actualitati si mi s-a propus sa fiu moderatorul acestor transmisii. Bineninteles ca mi-am facut echipa.

Prima persoana pe care am ales-o a fost Catinca Ralea, pe atunci sefa sectiei de emisiunii in limba engleza de la Radio Romania. O excelenta vorbitoare de limba engleza si traducatoare din limba engleza. Si alaturi de ea, un om de specialitate, un fizician. Cei de la redactia de stiinta mi-au recomandat un eminent profesor universitar de fizica, Ion Pascaru, care intre 1961 si 1966 a scos vreo cinci carti avand ca tema spatiul cosmic, zborul in Cosmos, vehicule extraterestre, etc. Un fel de Jules Verne modern. In 1972 a plecat in SUA si de atunci nu mai stiu nimic de el.

Rep.: Ce a insemnat aceasta transmisie pentru dumneavoastra, ca jurnalist de radio pus sa relateze un moment istoric descris drept evenimentul care i-a tinut pe toti romanii in fata televizoarelor?

Ion Ghitulescu: Bineinteles ca a fost un eveniment important, unic, o premiera. Insa o premiera in materie, pentru ca pentru mine fiecare transmisie sportiva insemna o premiera. Din punct de vedere sportiv avusesem parte de multe premiere. Atunci am facut cinci transmisii directe cu Apollo 11, fiecare de aproape o ora, incepand cu desprinderea modulului lunar de nava Apollo 11, continuand cu aselenizarea, apoi primul pas pe Luna, reintalnirea cu Apollo a modulului care a aselinizat (Vulturul) si apoi ultima transmisie, amerizarea in Pacific.

Transmisiile au fost de mare succes. Erau relativ putini cei care aveau televizoare si foarte multi cei care aveau aparate de radio. Bineinteles ca au fost telefoane de felicitare de la ascultatori si asa mai departe, iar din partea conducerii cate o prima apreciabila.

Rep: Fiind vorba despre un mare succes al Americii, transmis intr-o tara comunista, a existat cenzura, vi s-a indicat ce puteti spune si ce nu, in relatarea evenimentului?

Ion Ghitulescu: In momentul in care s-a hotarat sa se faca o transmisie in direct, am avut libertatea sa spunem ce vrem despre tot ce se petrece. De altfel, nu era primul moment in care, cel putin la radio, a existat libertate de exprimare.

Primul dintre ele avusese loc chiar cu un an inainte, in 1968, cand a fost invadata Cehoslovacia de trupele Pactului de la Varsovia. Pozitia Romaniei de atunci, se stie, a fost impotriva acelei invadari, iar radioul a difuzat stiri si comentarii despre acest eveniment din punctul de vedere al celui care este impotriva actiunii Pactului de la Varsovia. Atunci se foloseau informatii primite prin intermediul agentiei France Presse, pe care le primeam prin Telex, si Reuters.

Rep.: Cum a fost comunicarea cu Televiziunea, a existat o coordonare a transmisiilor?

Ion Ghitulescu: In afara de faptul ca urmaream transmisia TVR-ului, alta comunicare nu aveam. Nici ei nu aveau alte informatii, mai mult decat aveam noi.

Rep.: La acea vreme, s-a insistat mult pe subiect, in presa, asa cum se intampla astazi, cand media si in special televiziunile intorc un subiect pe toate fetele, zile intregi, indiferent de importanta lui?

Ion Ghitulescu: Misiunea mea pe vremea aceea era de a face emisiuni matinale, informative. In momentul in care s-a terminat transmisia am pus punct acestui eveniment. Altii cu siguranta au continuat sa faca comentarii la emisiunile de specialitate, de stiinta.

Rep: Ce a insemnat pentru Radio Romania relatarea aselenizarii, in conditiile tehnice de atunci?

Ion Ghitulescu: In primul rand, transmisia in sine nu a insemnat un lucru deosebit. Nu eram chiar in vremea arhaica a radioului. In al doilea rand, am facut aceasta transmisie pentru ca era interesul foarte mare in jurul acestui eveniment. As zice ca a fost stimulat acest interes chiar de catre americani.

In 1961, presedintele de atunci al Statelor Unite, Kennedy, a lansat o competitie pentru cucerirea spatiului cosmic cu sovieticii, asta pentru ca sovieticii deja lansasera primul om in spatiul cosmic, pe Gagarin. Si a fost o adevarata competitie pentru recucerirea acestei intaietati. Americanii au inceput o serie de experimente cu nave, hai sa le zicem cosmice, cu oameni la bord. A fost o lunga serie de misiuni, toate pregatind seria de zboruri Apollo pentru a ajunge pe luna.

Americanii deja ii depasisera pe sovietici in materie de zboruri in spatiul extra-atmosferic. Si apoi a urmat seria de zboruri Apollo cu tinta ajungerii unui om pe Luna. Si au fost zboruri Apollo pana la acest Apollo 11, care inseamna primul pas al omului pe Luna.

Rep.: Ati constatat un interes propagandistic al americanilor fata de acest eveniment?

Ion Ghitulescu: Probabil au tatonat interesul din alte tari pentru transmiterea acestui eveniment la radio si la TV. Justific aceasta afirmatie prin faptul ca, dupa ce au aflat, nu stiu prin ce mijloace, ca Radio Romania intentioneaza sa transmita acest eveniment, au oferit Radioteleviziunii, cum se numea atunci, o serie de facilitati. Pentru radio asta a insemnat circuit radiofonic direct cu centrul spatial de la Houston, ceea ce insemna ca radioul putea receptiona toate convorbirile pe care Houston le avea cu cei de pe Apollo 11. Insemna efectiv ca din punct de vedere auditiv te afli in acel zbor cosmic.

In acelasi timp ne-au oferit gratuit si transmisia directa pe care cei de la NASA au facut-o pentru toate televiziunile si radiourile din lume. Adica efectiv aveam imaginile de pe Luna in transmisie directa.

Nu s-au multumit numai cu atat. Cu aproape o luna inainte de zborul lui Apollo 11, am primit de la Ambasada SUA un program tiparit in care erau trecute secunda cu secunda toate etapele zborului lui Apollo 11. Era in limba romana si se numea "Omul pe luna": toate datele tehnice despre acest colos care s-a numit Apollo 11 si care avea peste 100 de metri la plecare si doar trei metri la sosire (capsula spatiala), toate datele biografice ale celor trei astronauti, ceea ce insemna un mare ajutor pentru cel care efectua transmisia.

Radio Romania Cultural va difuza marti, 21 iulie, la ora 17.00 o editie speciala a emisiunii "Planeta radio - Lumea in care vom trai", dedicata aselenizarii. Emisiunea realizata de Corina Negrea va reda momente din transmisiile in direct asigurate, in urma cu 40 de ani, din Studiourile Radiodifuziunii Romane, de Catinca Ralea si Ion Ghitulescu.