Senatorii din Comisiile juridica si pentru drepturile omului au dat aviz negativ pentru proiectul de lege a jurnalistului, propus de liberalul Ioan Ghise. Ei insista, insa, asupra nevoii de reglementare prin lege a acestei profesii, cerand organizatiilor profesionale sa faca, pana in mai, propuneri care sa stea la baza unui nou proiect legislativ. Reprezentantii organizatiilor de media sustin, insa, ca o astfel de masura "ne aduce din nou la punctul zero" si este "semnalul unei periculoase nostalgii dupa dictatura".

Ambele comisii din Senat au dat aviz negativ proiectului initiat de Ghise, care urmeaza sa fie discutat in Comisia de Cultura si care propune, intre altele, introducerea unei "carti de jurnalist", examinari psihologice periodice pentru jurnalisti si infiintarea unor cabinete ale jurnalistilor. Pe de alta parte, insa, senatorii din Comisia pentru drepturile omului au fost de acord cu propunerea ca organizatiile profesionale din domeniu sa depuna propuneri de reglementare a profesiei de jurnalist, care sa ofere baza de dezbatere pentru un nou proiect legislativ.

Propunerea a fost facuta, potrivit Mediafax, de senatorul UDMR Gyorgy Frunda.

Intr-o informare de presa a Senatului pe tema dezbaterilor de la Comisia pentru Drepturile omului se arata ca:

• "senatorii au hotarat ca pana pe data de 3 mai 2011 toate organizatiile profesionale din domeniu sa depuna la comisie propuneri de reglementare a profesiei de jurnalist";
• "Comisia a stabilit ca pe 17 mai a.c. sa supuna dezbaterii toate propunerile organizatiilor profesionale, urmand a se elabora si depune un proiect care sa fie conform jurisprudentei Curtii Constitutionale a Romaniei, celei a Curtii Europene a Drepturilor Omului, precum si reglementarilor europene in vigoare."
• "Tinand cont ca au trecut 20 de ani de la abrogarea Legii nr. 3/1974 - Legea presei, membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte si minoritati au luat aceasta decizie in virtutea necesitatii apararii profesiei de jurnalist, a asigurarii unui echilibru intre drepturile si obligatiile jurnalistului si din nevoia de responsabilizare a actului jurnalistic, astfel incat acesta sa serveasca atat interesele reprezentantilor mass-media, cat si pe cele ale societatii romanesti."

Reprezentantii mai multor organizatii de media, contactati de HotNews.ro, arata insa ca profesiunea de jurnalist functioneaza pe baza autoreglementarii si a unor prevederi existente deja in Codul Civil, Codul Penal, Legea Audiovizualului etc. Ei spun ca nu este nevoie de o lege speciala pe motiv ca au trecut doua decenii de cand a fost abrogata cea veche.

Ioana Avadani, Centrul Pentru Jurnalism Independent, pentru HotNews.ro:

• Am primit cu usurare stirea avizului negativ dat propunerii Ghise. Proiectul respectiv propunea solutii aberante, care ignorau nu numai principiile fundamentale ale libertatii de expresie, ci si modul in care functioneaza o redactie in "lumea reala". Este o victorie de parcurs - am mai vazut proiecte care au primit avize negative si care au fost ulterior adoptate de Parlament.
• De bun augur pare si dorinta Comisiei juridice de a se consulta cu asociatiile profesionale ale jurnalistilor, dar motivul - a lucra impreuna la o reglementare a profesiunii de jurnalist - ne aduce din nou la punctul zero.
• Practica profesiunii de jurnalist nu are nevoie de lege - exista suficiente prevederi in Codul Civil, in Codul Penal, in Legea Audiovizualului. Daca e nevoie de interventie legislativa, ea ar trebui sa se produca in legislatia anti-trust si anti-monopol, in cea privind transparenta surselor de finantare (interventie refuzata sistematic de Parlament), in protectia sociala a profesiunii de jurnalist (contractele colective de munca tocmai au fost desfiintate, prin noul Cod al Muncii...).
• Exista zone de interventie a autoritatilor care ar facilita profesionalizarea jurnalismului - actualizarea Codului Ocupatiilor din Romania, ca sa reflecte schimbarile din industrie, in dezvoltarea de standarde ocupationale pentru jurnalisti. Ar trebui sa incepem cu acele lucruri, nu sa trecem la lege, invocind faptul ca au trecut 20 de ani de cind am abrogat-o pe cea veche.
• La rindul ei, comunitatea jurnalistica - jurnalisti, editori, manageri de presa deopotriva - trebuie sa dea un semnal de asumare a responsabilitatii - prin adoptarea si aplicarea cu sinceritate a Codului deontologic. In lipsa unor astfel de mecanisme, politicienii vor avea mina libera sa treaca la reglementarea profesiei prin lege.

Mircea Toma, ActiveWatch-AMP, pentru HotNews.ro:

• "Consideram ca pentru o societate democratica sanatoasa presa trebuie sa fie libera. Exista deja un cadru legal extensiv in care presa isi desfasoara activitatea in Romania. Invocarea argumentului ca la 20 de ani de la abrogarea legii ceausiste a presei nu a aparut nicio lege care sa ii ia locul, nu este decat semnalul unei periculoase nostalgii dupa dictatura. Este evident ca pentru o presa responsabila este nevoie de norme cu statut de autoreglementare, elaborate exclusiv de comunitatea profesionala. In concluzie, nu vom sustine nicio initiativa legislativa care sa reglementeze presa suplimentar."

Maria Toghina, reprezentanta Clubului Roman de Presa la dezbaterile ce au avut loc marti la Senat:

• Pozitia CRP in cadrul dezbaterilor din ambele comisii a fost una de respingere a proiectului depus de Ioan Ghise, sustinand ca in momentul de fata, la nivelul presei, exista suficiente mecanisme de reglementare. Mai mult decat atat, in intreaga sa existenta CRP a militat permanent pentru autoreglementare, considerand ca solutiile potrivite pot fi identificate doar in interiorul profesiei, prin consensul si in termenii stabiliti de asociatiile profesionistilor din industria mass-media, in baza consultarii cat mai cuprinzatoare a jurnalistilor si a managerilor din presa. CRP considera neavenite initiativele care propun institutii, sanctiuni sau reguli provenite din afara profesiei, apreciind ca asemenea demersuri nu servesc profesiei de jurnalist, industriei mass-media si apararii libertatii de exprimare.
• In ceea ce priveste invitatia presedintelui Comisiei pentru Drepturile Omului, voi prezenta colegilor din Consiliul de Onoare din CRP propunerile domniei sale, iar Consiliul de Onoare va stabili o pozitie oficiala.