Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Analiza: O comparatie a utilizarii fondurilor de coeziune in Polonia si Romania

de Gratian Mihailescu     Contributors.ro
Miercuri, 11 septembrie 2013, 15:48 Economie | EuROfonduri


Gratian Mihailescu
Foto: Arhiva personala
Acest articol este prima parte a unei analize comparative despre managementul fondurilor europene. A. S. este masterandă la o universitate  din Cracovia și lucrarea sa de dizertație își propune să facă o comparație între gestionarea fondurilor europene în Polonia și România. Mi-a adresat un chestionar, cu numeroase întrebări dintre care le-am ales pe cele mai importante pentru acest articol.

1. Care sunt principalele defecte ale sistemului de gestionare a fondurilor de coeziune? Vă rugăm să menționați și să explicați cel puțin 3 dintre ele pe scurt.

În România cazul absorbției fondurilor europene a fost o problemă strategică a tuturor guvernelor din 2007 până în prezent. Din păcate, instabilitatea politică a avut o influență negativă asupra fondurilor. Cele trei defecte despre care am scris în articolele de până acum sunt:

- Lipsa înțelegerii fenomenului afaceri europene. România nu este încă conectată la mecanismul UE și politicienii nu au înțeles importanța afacerilor europene. România suferă la capitolul lobby, fiind, probabil, ultima țară din UE cu cel mai mic număr de birouri naționale de la Bruxelles (ONG-uri, sectorul privat, reprezentări instituționale). Înțelegerea deplină a mecanismelor specifice ale UE este un factor esențial în creșterea eficienței de accesare a fondurilor structurale.

- Lipsa de resurse umane. Un alt factor care împiedică cheltuirea eficientă a fondurilor UE a fost factorul resurselor umane: Lipsa unei strategii de atragere / de formare a tuturor resurselor financiare și non-financiare de către societatea românească, lipsa practicilor de management de proiect din sectorul public și privat, eșecul de a menține specialiști în administrația publică.

- Corupția și politizarea excesivă a fondurilor europene a fost o altă problemă întâlnită în sistemul privat și instituțional românesc. Achizițiile publice au fost expuse la fenomenul corupției, acestea reprezentând  moneda de schimb dintre partidele politice și susținătorii lor în campaniile electorale.

2. Cât de eficientă este  guvernanța multi-nivel  în managementul fondurilor de coeziune?

Guvernanța pe mai multe niveluri este un concept modern, promovat de UE și de alte organizații care reprezintă interesele regiunilor (AER, COR, CCRE), și se bazează pe principiul subsidiarității. În opinia mea, pe termen scurt, există un impact negativ de funcționare administrativă pe  trei niveluri (din cauza costurilor ridicate de funcționare,  a birocrației, și a posibilității apariției actelor de corupție). Pe termen lung, guvernanța pe mai multe niveluri are beneficiile sale (mai aproape de cetățeni, nevoile locale vs finanțări locale, și alegerile directe  regionale). Ar trebui remarcat faptul că guvernanța pe mai multe niveluri nu funcționează atunci când este în strânsă legătură cu incapacitatea administrativă și performanța slabă a administrației publice. Exemplu polonez a fost cel mai bun  exemplu de management al fondurilor UE, deoarece diviziunea administrativă s-a realizat în 2 valuri din 1992 și 1999. A fost timp suficient pentru personalul implicat în administrația publică poloneză să evolueze la un mecanism eficient (comunicații și sarcini). Când Polonia a început să folosească fondurile UE, în 2004, au experimentat deja 5 ani de funcționare administrativă pe mai multe niveluri. În România, situația este diferită, deoarece este încă o țară centralizată, și pentru a avea o guvernare multi-nivel funcțională, ai nevoie de timp și de o reformă a administrației publice, reformă care se lasă așteptată, nici un guvern de până acum nefiind în stare de acest lucru.

Slovacia este exemplu negativ, atunci când vine vorba de eficiența  guvernării pe mai multe niveluri. Deși Slovacia are opt regiuni care au o oarecare autonomie din 2002, autoritatea regională nu are nicio putere de decizie, care creează o nepotrivire între descentralizarea funcțională și politică.

3. Cum ar trebui sa arate reforma tertorial-administrativă pentru a avea un succes al utilizării fondurilor europene?

Mai întâi de toate politicienii din România și administrația publică trebuie să înțeleagă beneficiile reale ale aderării la UE și modul în care UE funcționează. Birouri de lobby ar trebui deschise la Bruxelles (pentru administrații regionale, pentru organizațiile care reprezintă industria , pentru alte asociații și ONG-uri importante pentru sectorul economic românesc). Fiecare administrație trebuie să aibă oameni bine instruiți în domeniul UE, care  să se implice în managementul de proiect sau elaborarea unei cereri de finanțare în funcție de nevoile de dezvoltare stabilite prin programe și strategii realizate de aceiași specialiști ai administrației. Tot acest personal ar trebui să fie motivat financiar, pentru a rămâne în sectorul instituțional. Schimbarea repetată a personalului nu aduce performanță și continuitate în procesul de absorbție a fondurilor UE.

În ceea ce privește reforma teritorială ar trebui să fie făcută de jos în sus. Acesta ar trebui să înceapă cu o reformă de la sate și comune (România este în top 3 țări din UE în ceea ce privește numărul de municipalități?!?). Un proces de consolidare este necesar pentru a vedea care municipalitate este capabilă să se susțină din punct de vedere financiar. Guvernul ar trebui sa elaboreze politici de dezvoltare regională în așa fel încât să stimuleze competiția între administrații pentru a-I motiva să aplice la cât mai multe proiecte europene. Descentralizarea fiscală ar putea fi de ajutor în cazul în care resursele financiare vor fi distribuite în funcție de nevoile de dezvoltare. Municipalitățile ar trebui să devină competitive și nu ar trebui să depindă de bani de investiții de la guvernul central (bani oferiți pe linie politică).


Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro









Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















1356 vizualizari

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by