Pilonul II de pensii: Radu Crăciun, președintele BCR Pensii, discuta online despre pensiile private cu cititorii HotNews.ro joi, 26 aprilie, de la ora 10.00

Legea platii pensiilor private ar fi trebuit sa existe inca de acum cativa ani. Nu pot decat sa sper ca pentru parlamentul actual aceasta va fi o prioritate. In aceste conditii, celor care sunt indreptatiti sa primeasca astazi sumele (participanti sau mostenitori) sumele le sunt platite la alegere intr-o suma fixa sau esalonata lunar pe maxim 5 ani.

In ce priveste plata pensiilor, ca sa ne facem o idee, in lipsa unei legi care sa reglementeze aceste aspect, ne putem uita cum se face in alte tari. In momentul pensionarii, participantul are o suma acumulata. Cu aceasta suma el merge la o firma specializata in plata pensiilor. Sa discutam doua din variantele pe care ar putea sa le aiba.

Una ar fi aceea conform careia isi doreste o pensie viagera. Deci o pensie pana la moarte indiferent cat de mult sau putin traieste. Firma, pe baza calculelor actuariale ce tin cont de speranta medie de viata si probabilitati va oferi o anumita pensie lunara. Daca respectivul traieste foarte mult, firma va plati diferenta, daca participantul traieste prea putin atunci banii neplatiti nu vor mai fi primiti.

O a doua este cea in care participantul decide numarul de ani pentru care vrea sa primeasca pensia. Daca traieste mai mult decat perioada solicitata atunci la un moment dat va ramane fara veniturile din pensia privata, banii epuizandu-se. Daca traieste prea putin, banii care mai sunt de primit vor fi dati mostenitorilor.

Ramane de vazut ce variante va oferi legea platii pensiilor in Romania.

Pe pilonul 2 banii se primesc la varsta de pensionare pentru limita de varsta .

Sumele platite ca pensie private sunt impozitate conform legilor in vigoare la data platii. Tineti cont ca sumele care intra in pilonul 2 nu sunt impozitate.

vedeti raspunsul de mai sus

Daca nu mai aveti o slujba, banii raman in contul dvs. si continua sa fie investiti in conditiile in care nu mai intra fonduri noi. Ii veti putea accesa in aceleasi conditii (in cazul pensionarii pentru limita de varsta, in caz de invaliditate permanenta). In cazul decesului mostenitorii vor beneficia de ei.

Exista un randament minim relativ. Cu alte cuvinte un fond nu poate performa cu mult mai rau decat media pietei. In caz ca se intampla acest lucru timp de patru trimestre consecutive acesta intra sub supraveghere speciala si in caz de neredresare este dat unui alt administrator.

Administratorii isi asuma riscul neperformantei prin garantarea faptului ca la pensionare veti primi cel putin suma banilor adusi mai putin comisoanele platite. Pentru aceasta garantie administratorii constituie an de an rezerve (provizioane) care constituie un cost important in bugetul anual.

In plus comisionul anual perceput procentual din valoarea activelor va varia valoric si in functie de succesul cu care activele au fost inmultite prin investire.

Plata activului detinut de catre participantul decedat se plateste in baza certificatului de mostenitor beneficiarilor legali sau testamentari ai participantului. Suma ramane in fond.

Daca singura modificare preconizata este cota 0%, atunci nu vor mai intra noi contributii si veti ramane cu banii stansi pana acum in cont.

Din momentul in care banii intra in conturile individuale ale participantilor acestia devin fonduri private. Dovada acestui fapt este dreptul mostenitorilor dvs. de a beneficia de bani acumulati, ceea ce nu s-ar fi intamplat in cazul in care erau in continuare bani publici.

Diferenta intre o persoana care contribuie doar la pensia publica (P1) si una care contribuie si la P1 si la P2 este ca, in cazul primeia, toti banii se duc in bugetul de asigurari sociale pentru plata pensiilor actuale, pe cand in al doilea caz, doar o parte iau acest drum, deci mai putine puncte de pensie acumulate, in timp ce restul se strang in contul de pensie privata.

Deci pensia publica nu va fi identica in cele doua cazuri.

Nu cunoastem care sunt planurile din momentul de fata in ce priveste P2. La momentul in care vom avea o legislatie ne vom putea forma un punct de vedere.

Plata pensiei publice va depinde de doua variabile: ce salariu ati avut si cati oameni vor mai fi in campul muncii care sa va plateasca acea pensie. Astazi banii dvs nu se strang nicaieri in sistemul public. Ei sunt folositi pentru plata pensiilor actuale.

Problema este ca datele demografice ne arata ca vor fi din ce in ce mai multi pensionari si din ce in ce mai putini tineri care sa le plateasca pensia. In urmatoarele decenii 30% din populatia Romaniei va fi de pensionari. Acesta este motivul pentru care a fost introdus si sistemul de pensii private unde banii depusi astazi raman, sunt investiti, si ii primiti la pensie.
In ce priveste plata pensiilor private am dat mai sus doua exemple despre cum se intampla in unele tari. Si pensia privata poate fi platita pana la moarte.

Astazi ele sunt impozitate ca venituri din pensie in conditiile legii.

Aveti dreptate. Structura investitionala este mai degraba conservatoare. Acesta este profilul de risc pe care si l-a dorit legiuitorul si ASF prin normele de investire. Ca urmare, activitatea noastra de investire trebuie sa se desfasoare in aceste limite. Este bine de specificat acest lucru pentru cei care au impresia ca investim in titluri de stat din motive de comoditate. Un profil de risc scazut nu poate fi realizat decat investind cea mai mare parte a activelor in titluri de stat.

De ce sunt ele majoritar ale Romaniei? Pentru ca ofera cele mai bune randamente raportate la risc si pentru ca nu ai un risc valutar in momentul in care investesti. Adica investim tot in lei. Sigur, nu suntem obligati sa facem asta si exista administrator care de-a lungul timpulului au investit si in titlurile de stat ale altor tari.

Si aici am un mesaj pentru cei care ne acuza ca “recirculam” banii reinvestind banii in bugetul Romaniei. Sa inteleg ca ar fi de preferat sa finantam mai degraba datoriile externe ale altor tari? Pentru ca legea ne permite… Sunt convins ca intr-un astfel de caz s-ar auzi un alt cor (sau acelasi!) de nemultumiti.

Legea imi interzice sa fac previziuni, dar ce pot spune este ca noi nu am inventat nimic nou prin crearea unui sistem de pensii private. Facem ceea ce fac altii de decenii in contextul crizei demografice severe cu care se confrunta toate tarile dezvoltate. Iar a noastra va fi chiar mai severa decat a lor. Cifrele o arata nu trebuie sa ma credeti pe cuvant.

Marimea comisioanelor este o tema predilecta vehiculata in spatiul public. Atunci cand cineva afirma ca avem comisioane mari sau “enorme” ma astept sa se raporteze la ceva. “Enorm” in raport cu ce anume?

Eu sustin ca de fapt sunt foarte mici. Iar cand spun asta ma raportez la practica europeana. Exista studii independente la care APAPR a facut referinta in spatiul public, care arata ca sistemul de pensii din Romania are printre cele mai scazute comisioane din Europa. De altfel un calcul recent facut la solicitarea presei de catre APAPR arata ca in ultimii ani valoarea comisioanelor platite pe an catre administrator a fost usor peste 1% din valoarea activelor si in scadere constanta de la un an la altul.

Comisioanele sunt predictibile si specificate in prospect. Fiind vorba de o pensie ar fi normal ca in viitor ea sa fie platita mai degraba lunar decat intr-o plata unica.

Sigur, proprietatea este protejata de lege. Conform legislatiei, suma acumulata in contul individual al fiecarui participant este proprietatea acestuia.

Acesta este motivul pentru care optim este sa "nu punem toate ouale in acelasi cos" si pentru ca la pensie sa avem o sursa diversificata de venituri, atat din sistemul public cat si din cel privat.

In legatura cu subiectul marimii comsioanelor am raspuns mai sus.

Este de asteptat ca, pe masura ce marimea fondurilor creste, comisioanele sa continue sa scada. Miscari in acest sens au inceput sa apara si pe P2 si pe P3.

Astazi nu exista o lege a platii pensiilor private cu toate ca ar fi trebuit sa exista de acum cativa ani. La acest moment plata activului acumulat se face la pensionarea pentru limita de varsta, in caz de invaliditate permanenta sau mostenitorilor in cazul decesului.

In proprietate, intra in baza certificatului de mostenitor.

Daca mostenitorul are cont de pilonul 2 banii vor intra in contul lui si vor putea fi accesati in conditiile legii.

Daca nu este participant la pilonul 2 i se vor plati banii.

Va sfatuiesc sa faceti demersurile necesare pentru a beneficia de deductibilitate deoarece, la plata, toti participantii sunt impozitati la fel, indiferent daca sumele cu care au contribuit au beneficiat sau nu de deductibilitate.

Ratele de rentabilitate publicate de fondurile de pensii sunt obtinute dupa scaderea comisionului de administrare din activul fondului si a altor costuri suportate de fond.

Mai exista un cost de administrare din valoarea contributiei primite inainte ca aceasta sa intre in fond si sa fie investita. Acest comision insa, daca il repratizati pe un termen lung precum 10, 15 sau 20 de ani, scade substantial in contributia pe care o are la costul total.

Pentru firme, o pensie privata facultativa reprezinta un cost suplimentar ca orice alt beneficiu. Avantajul pentru angajator este ca suma suportata de el ca beneficiu la un fond de pensii facultative este deductibila, la calculul profitului impozabil, in limita unei sume, reprezentand, pentru fiecare participant, echivalentul in lei a 400 de euro pe an fiscal.

La un cost similar pentru angajator, angajatul beneficiaza mai mult de pe urma unei plati la pensia facultativa decat de pe urma platii sumei in cash.

Vedem in un interes in crestere din partea angajatorilor pentru oferirea acestui beneficiu, in conditiile in care ei se pot diferentia din ce in ce mai putin prin oferirea unor beneficii de tip bonuri de masa sau asigurari/abonamente de sanatate.

Deficitul bugetului de asigurari sociale pe care l-am vazut vehiculat in spatiul public este de 3% din PIB. Intr-adevar, deficitul este acoperit prin realocari din alte categorii bugetare.

In conditiile natalitatii scazute, a emigratiei populatiei tinere si deci ale tendintelor demografice negative, in lipsa platitorilor la buget, presiunea pe deficit nu va face decat sa creasca.

Acesta este motivul pentru care cred ca este imperios necesar ca veniturile la pensie sa fie asigurate atat de sistemul public, cat si de cel privat. O reteta folosita cu succes de zeci de ani in toate tarile dezvoltate.

Procentul de 30% mentionat imi da de inteles ca va referiti la pensia publica. Aceasta nu are randament deoarece banii nu se acumuleaza si nu se investesc.

In ce priveste rata de rentabilitate a fondurilor private acasta a depasit cu mult rata inflatiei in ultimii zece ani.

Nu putem face aceasta comparatie din cauza diferentei fundamentale dintre cele doua sisteme.

Pilonul 2 are fonduri care se strang si se investesc. Pana acum pilonul 2 a beneficiat de contributii in valoare de aproximativ 35 de miliarde la care a mai adaugat prin investire inca 7 miliarde. Deci total de aproximativ 42 de miliarde.

In pilonul 1 nu se strange niciun ban. Ei sunt cheltuiti in ziua 2 pentru plata pensiilor actuale.

Cel mai simplu este platiti prin intermediul angajatorului si el va va aplica deducerea.

Un an de zile este o perioada prea scurta pentru a judeca performanta unui fond de pensii. Performanta ultimilor zece ani vorbeste de la sine. E adevarat insa, ca ne aflam intr-o perioada a randamentelor scazute astfel ca randamentele viitoare nu vor replica neaparat performanta trecuta. Adica nivelul performantelor trecute nu reprezinta o garantie a performantelor viitoare.

Va rog sa tineti cont si de faptul ca dupa doar 1 an impactul comisionul de administrare pe contributie se repartizeaza doar pe 1 an pe cand dupa o perioada mai lunga impactul lui se repartizeaza implicit pe aceasta durata mai lunga.

O sa va rog sa ma contactati personal pentru a discuta speta. Nu pot valida acum calculele facute de dvs.