Românii cu pensii private obligatorii vor putea opta, pe bază de cerere individuală, dar nu mai devreme de 5 ani de participare la un fond de pensii, să se transfere la sistemul public de pensii. Atenție! Aceștia nu vor putea să-și retragă banii acumulați în Pilonul II decât când vor ieși la pensie. Asta prevede Ordonanța de Urgență adoptată în această seară de Guvern. Câți români sunt în această situație? Peste 6,04 milioane de persoane, conform datelor ASF.
- "O persoană, participantă la un fond de pensii, poate opta, pe bază de cerere individuală, dar nu mai devreme de 5 ani de participare la respectivul fond, să se transfere la sistemul public de pensii. Fondurile deținute până la data transferului rămân in contul personal al participantului până la deschiderea dreptului la pensia privată.", se arată în textul Ordonanței de Urgență aprobate vineri seara și obținute de HotNews.ro.
Și Darius Vâlcov și Eugen Teodorovici au spus în conferința de presă în care au prezentat principalele prevederi ale acestei Ordonanțe de Urgență că se va păstra cerința de 5 ani de participare la pilonul II înainte de a putea opta să te transferi la sistemul public de pensii (Pilonul I).
- Câți români sunt vizați imediat de posibilitatea de a alege ca viitoarele contribuții să nu se mai ducă la Pilonul II administrat privat, ci la Pilonul I de stat?
O privire în trecut, pe datele oficiale ale ASF, arată că peste 6,04 milioane de români contribuiau la pilonul II de pensii la sfârșitul lunii decembrie 2013, la 5 ani de la lansarea acestuia din luna mai 2008. Între timp, numărul participanților la Pilonul II de pensii a crescut la 7,19 milioane de participanți în luna octombrie 2018.
- Ce declarații a făcut Darius Vâlcov cu privire la schimările pe care le aduce la Pilonul II de pensii Ordonanța de Urgență aprobată vineri seara de Guvern:
Darius Valcov
Foto: Agerpres
"În ceea ce priveşte Pilonul II de pensii, contribuţiile nu au fost reduse, aşa cum unele televiziuni titrau astăzi, contribuţia a rămas în continuare 3,75% şi ne amintim cu toţii cum, anul trecut, când s-a redus această contribuţie, toată lumea spunea că vor fi venituri mai mici. Bineînţeles, Guvernul, ştiind ceea ce spune, a anticipat că vor fi venituri mai mari şi, după 11 luni, veniturile din aceste contribuţii, în 2018, au fost de 7,06 miliarde de lei, comparativ cu 11 luni din 2017, 6,52 de miliarde de lei. Cu alte cuvinte, contribuţia medie pe lună pe fiecare persoană a fost, în 2017, de 153 de lei, iar în 2018 mai mare, de 159 de lei. Nu s-au redus contribuţiile, dar s-au redus comisioanele, după cum urmează: comisionul de administrare de 2,5%, care iniţial trebuia să funcţioneze pentru o perioadă de până la 5 ani, a fost redus de la 2,5 la 1%, în condiţiile în care şi acest 1% se va împărţi între administratorii de fonduri de pensii private, 0,5, respectiv Casa Naţională de Pensii 0,5", a declarat Darius Vâlcov, vineri, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, citat de Agerpres.
- Celălalt comision de 0,05% pe lună a fost înlocuit cu unul care variază de la 0,02% pe lună până la 0,07% pe lună, în funcţie de performanţa fondului, a adăugat Vâlcov.
"Pentru fondurile care au un randament mai mic decât inflaţia, aceste fonduri vor putea percepe un randament doar de 0,02% pe lună. Dacă randamentul va fi mai mare cu un procent faţă de inflaţie, va creşte la 0,03% şi tot aşa, până la 0,07, dacă randamentul va fi mai mare de 4% peste rata inflaţiei. Important de ştiut, că ascultam la o televiziune că, până la urmă, ce au de câştigat românii. Păi, toate aceste comisioane se luau din conturile celor care depuneau aceşti bani. Am văzut şi o analiză, că e vorba de 2,75 lei, 2,25 lei... Vreau să fim mai exacţi. E vorba de 100 de milioane de euro comisioane care s-au încasat în acest an, de aceste şapte societăţi de administrare, care au, în medie, 22 de salariaţi, pentru a şti despre ce este vorba. Li s-a permis administratorilor acestor fonduri să investească în proiecte de parteneriat public-privat", a afirmat Vâlcov.
El a explicat că s-a solicitat ca aceste societăţi să ajungă la un anumit capital social, într-un termen de un an de zile.
"Totodată, pentru că vorbim de administrarea unor sume imense, vorbim de administrarea a aproximativ zece miliarde de euro, s-a solicitat ca, într-un termen de un an de zile, aceste societăţi să ajungă la un capital social, după cum urmează: dacă administrează fonduri de până la 100 de milioane de euro, capitalul social trebuie să fie 5% din valoarea contribuţiilor administrate, dacă administrează fonduri între 100 de milioane de euro şi 500 de milioane de euro, capitalul social trebuie să fie de 7%, iar peste 500 de milioane de euro, capitalul social trebuie să fie de 10%", a spus Vâlcov, potrivit Agerpres.
- Care este miza pentru Guvern? Contribuții anuale de miliarde de lei ale celor care renunță la pilonul II se vor duce către sistemul public de pensii
Cati bani avem la pilonul II
Foto: ASF
HotNews.ro a semnalat într-o analiză anterioară că principala miza pentru Guvernul PSD-ALDE prin modificările aduse la Pilonul II este mutarea în sistemul public de pensii a miliardelor de lei, care anual erau virați la pilonul II de pensii.
Anul trecut, conform datelor oficiale, s-au virat către fondurile de pensii administrate privat 7,14 miliarde de lei (1,53 miliarde de euro), cu o medie de 595,22 milioane lei/lună.
Sistemul de pensii private din România (atât pilonul II obligatoriu cât și pilonul III facultativ) va ajunge la active de 10,9 miliarde de euro la finalul acestui an, iar în 2019 se estimează că noile contribuții care vor intra în sistem vor însemna alte 1,8 miliarde de euro, conform estimărilor APAPR (asociația administratorilor fondurilor de pensii).
2
14
