​EXCLUSIV Cum motivează Curtea de Apel anularea sancțiunilor împotriva fostei șefe a NN Pensii: Informațiile transmise clienților nu au fost false sau înșelătoare și nu au creat starea de pericol invocată de ASF

de Adrian Vasilache     HotNews.ro
Marţi, 15 ianuarie 2019, 16:23 Economie | Asigurari


Raluca Tintoiu, fosta sefa NN Pensii
Foto: Hotnews
​​Informațiile transmise de NN prin e-mail către aproape 300.000 de clienți cu privire la discuțiile publice privind posibila naționalizare a fondurilor de pensii private 'nu au fost false sau înșelătoare', iar "mesajul nu a creat starea de pericol invocată, nefiind de natură să prejudicieze stabilitatea și sustenabilitatea sistemului fondurilor de pensii private", arată Curtea de Apel în motivarea deciziei de anulare a sancțiunilor impuse de ASF fostei șefe a NN Pensii. Instanța a decis că ASF a respectat procedura legală și că a avut cvorum în luarea deciziei, doar că faptele pentru care a aplicat sancțiunile nu au întrunit elementele constitutive ale contravenției.
  • NOTĂ: Pe baza acestei motivări a deciziei Curții de Apel, ASF poate face acum recurs la Înalta Curte.

Curtea de Apel București a finalizat recent redactarea motivării deciziei prin care a anulat, în data de 16 octombrie 2018, sancțiunile impuse de ASF fostei șefe a NN Pensii, Raluca Țintoiu, în scandalul posibilei naționalizări a pilonului II de pensii, document consultat de HotNews.ro.

În motivarea deciziei, Curtea de Apel începe printr-o analiză a situației de fapt, iar apoi face o analiză a susținerilor celor două părți.

  • Redăm mai jos cele mai importante pasaje din motivarea Curții de Apel:

A) Situația de fapt.

Prin Decizia nr. 54/14.04.2017, pârâta (n.a ASF) a sancționat-o pe reclamantă (n.a Raluca Țintoiu), în calitatea acesteia de Director general al NN Pensii cu amendă contravențională în cuantum de 100.000 de lei și măsura complementară constând în retragerea autorizației acordată pentru exercitarea funcției de Director general al NN.

În cuprinsul actului sancționator, s-au reţinut următoarele împrejurări de fapt relevante:

- la data de 11.04.2017 NN a transmis prin poșta electronică un comunicat către participanţi ai Fondului de Pensii Administrat Privat NN, care a conţinut informaţii prin care a creat impresia falsă despre o posibilă naţionalizare a activelor fondurilor de pensii private din România (s-a citat din comunicat următorul pasaj, considerat relevant: "în ultimele săptămâni, au existat discutii în spaţiul public cu privire la o eventuală decizie de naţionalizare a fondurilor de pensii private. Drepturile tale de participant la Pilonul II pot fi influentate de decizii politice, precum înghețarea valorii procentului din venitul brut aferent contributiei la fondul de pensii, blocarea partială sau integrală a virării acestei contributii sau naţionalizarea sumelor acumulate până acum în conturile viitorilor pensionari");
- aceste informații înșelătoare, neprobate, prin niciun document public, cu privire la o posibilă naţionalizare a activelor fondurilor de pensii private au fost de natură să prejudicieze stabilitatea şi sustenabilitatea sistemului de pensii private din România şi au avut un impact negativ semnificativ asupra acestuia, informaţiile false fiind preluate de agenţiile de presă din România, provocând numeroase dezbateri în spatiul public de natură să creeze panică în rândul participantilor;
- înainte de emiterea comunicatului, societatea nu a solicitat un punct de vedere al A.S.F. cu privire la informatiile neoficiale vehiculate în spatiul public, referitoare la o posibilă naţionalizare a fondurilor de pensii private.

În drept, s-a reținut că, prin fapta săvârşită, reclamanta, în calitate de director general al NN, a încălcat prevederile art. 117 alin. (1) din Legea nr. 411/2004, faptă care constituie contravenție în conformitate cu dispoziţiile art. 141 alin. (1) lit. h , alin. (2) lit. b, d, alin. (6), (8) şi (1 1) din Legea nr. 411/2004 coroborate cu art. 5 alin. (1) şi (2) lit. b din OG. nr. 20001 şi ale art. 13 alin. (1) din Regulamentul nr. 14/2015 privind evaluarea și aprobarea membrilor structurii de conducere şi a persoanelor care deţin funcţii-cheie în cadrul entităţilor reglementate de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Plângerea prealabilă formulată de reclamantă a fost respinsă de pârâtă prin Decizia nr. 1090/04.08.2017. (..).

În continuare, Curtea reţine că, în perioada ianuarie-10.04.2017, subiectul unei potenţiale 'naţionalizări' a pilonului II a fost larg expus în spaţiul public (apariţii televizate, în presa scrisă tipărită si online. pe bloguri şi social media) fiind dezbătut de personalităţi politice sau din domeniul bancar precum şi dejumalişti de presă financiară.

Într-una dintre acestea, datată din 03.04.2017, ministrul finanţelor publice a dezmințit adoptarea presupusei măsuri. Expunerea ridicată a subiectului a determinat solicitări directe de clarificare din partea participanţilor la fondul de pensii administrat privat de N.N, în intervalul 30.03.2017-10.04.2017, fiind identificate, prin sondaj, 12 astfel de apeluri; în egală măsură, conform rapoartelor de monitorizare realizate de către Zelist (societate specializată în monitorizarea mediului online si a reţelelor de socializare)apariţiile referitoare la subiect, totalizând 447.000 de afişări (faţă de 31.000 de afişări ale subiectului în intervalul 06.02.2017-09.03.2017) au generat în perioada 10.03.2017-10.04.2017 9.000 de interacţiuni din partea publicului.

În acest context, NN a transmis prin e-mail către aproximativ 300.000 de participanţi (dintr-un total de aproximativ 1,9 milioane de clienţi), care fumizaseră adresa pentru a primi comunicări contractuale, un comunicat, în cuprinsul căruia, pe lângă o serie de informaţii generale despre pilonul II de pensii și îndemnul adresat destinatarilor de a se interesa și informa despre situația sumelor acumulate în contul de pensie privată obligatorie și despre contextul pieţei pensiilor private, acestora le-au fost aduse la cunoştinţă următoarele:

  • "În ultimele săptămâni, au existat discuţii în spaţiul public cu privire la o eventuală decizie de naţionalizare a fondurilor de pensii private. Drepturile tale de participant la Pilonul II pot fi influenţate de decizii politice, precum îngheţarea valorii procentului din venitul brut aferent contribuţiei la fondul de pensii, blocarea parţială sau integrală a virării acestei contribuţii sau naţionalizarea sumelor acumulate până acum în conturile viitorilor pensionar. De aceea, este important să urmaresti permanent ce se întâmplă cu pensia ta şi să te implici activ în demersurile de economisire suplimentară pentru un trai decent la bătrâneţe. Sperăm ca aceste detalii să contribuie la o mai bună informare despre pensia ta viitoare. În eventualitatea unor măsuri care ar afecta pensia administrată privat, vom face toate demersurile posibile pentru a apăra dreptul tău la proprietate asupra acestor bani. De asemenea, prin canalele pe care le avem la dispozitie (site, mas media, e-mail), te vom ţine la curent cu infomiaţiile ce pot avea impact asupra viitoarei tale pensii."

B) Analiza susţinerilor părţilor

În ceea ce priveşte alegațiile reclamantei (n.a Raluca Țintoiu) referitoare la nerespectarea procedurii premergătoare emiterii Deciziei, Curtea constată că acestea nu se susţin.

Astfel, potrivit art. 21 ind. 2 din O.U.G. nr. 93/2012 "Încălcarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, a legislaţiei care reglementează activitatea entităţilor reglementate şi/sau supravegheate de ASF, precum şi a reglementărilor şi a actelor individuale emise în aplicarea acestora se constată de ASF, ca urmare a exercitării de către direcţiile de specialitate a unui control permanent, periodic sau inopinat".

Or, constatarea împrejurării (difuzarea comunicatului) care a stat la baza emiterii Deciziei a avut la bază controlul permanent (monitorizarea continuă) desfăşurat de pârâtă asupra entităţilor din piata pensiilor private.

Contrar susţinerilor reclamantei, care a invocat necesitatea derulării unor etape bine determinate ale controlului, Curtea constată că dispoziţiile Regulamentului nr. 11/2016 al ASF nu dispun în acest sens, în privinţa controlului permanent.

Faptul că ulterior emiterii deciziei de sanctionare s-a dispus realizarea unui control inopinat la NN este lipsit de relevanţă; acest din urmă control nu s-a aflat la baza Deciziei, nu a venit să susţină legalitatea acesteia, reprezentând, din contră, un efect al acesteia, apt a verifica alte aspecte ale lanţului cauzal în transmiterea mesajului, susceptibile de a pune în discutie respectarea legislaţiei care reglementează activitatea NN.

Referitor la pretinsa nerespectare a dispoziţiilor art. 27 din Regulamentul nr. 11/2016 al ASF în materia audierii, Curtea constată că dispozitiile invocate de reclamantă sunt nepertinente, câtă vreme cadrul normativ vizează doar formele de control periodic şi inopinat.

Nu poate fi primită nici susținerea legată de încălcarea dreptului de apărare; în acest sens, se are în vedere, pe de-o parte faptul că reclamanta a expus toate împrejurările pe care le-a considerat relevante în cadrul audierii şi a semnat procesul-verbal fără obiectiuni, iar pe de alta că nu a expus vătămarea care i-a fost pricinuită prin audierea pretins formală, în sensul de a expune împrejurările relevante pe care nu a fost în măsură să le expună ca urmare a manierei de derulare a procedurii (oricum, toate aceste eventuale împrejurări au fost redate pe parcursul judecării prezentei cauze instantei de contencios cu plenitudine de jurisdicţie); or, în lipsa producerii unei vătămări sau a unei nulităţi expres instituite de lege necondiţionate de existenta vătămării, actul administrativ nu este susceptibil de anulare.

În ceea ce priveşte pretins nelegala convocare a Consiliului ASF, preliminar, Curtea reține că aceasta nu poate duce la anularea actului sancționator. (..)

Or, în cauză nu se poate reține că s-ar fi produs reclamantei vreo vătămare prin eventuala încălcare a dispoziţiilor regulamentare referitoare la convocarea ședinței Consiliului ASF, deoarece nu se poate argumenta logic faptul că, dacă preşedintele ASF ar fi fost cel care ar fi realizat convocarea şi dacă ar fi făcut-o cu cel puţin 2 zile lucrătoare anterior şedinţei, rezultatul votului exprimat în şedinţă ar fi fost altul sau favorabil reclamantei.

În subsidiar, Curtea reţine că, în speţă, au fost respectate normele regulamentare referitoare la convocarea Consiliului ASF. În acest sens, în primul rând, se observă că la data de 13.04.2017, când a avut loc convocarea, atribuţiile preşedintelui fuseseră delegate către prim-vicepreşedinte (n.a Cornel Coca Constantinescu), astfel încât au fost respectate dispoziţiile art. 13 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului ASF; în egală măsură, circumstanţele factuale (N.N. este cel mai mare fond de pensii administrat privat din România, iar numărul de destinatari ai mesajului a fost considerabil) permit concluzia potrivit căreia prim-vicepreşedintele ASF a acţionat in limitele marjei de apreciere, atunci când a decis asupra caracterului extraordinar al situaţiei, convocând şedinţa în aceeaşi zi, după cum prevedeau dispoziţiile art. 13 alin. (4) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului A.S.F.

Referitor la lipsa cvorumului prevăzut de lege pentru adoptarea Deciziei, Curtea constată că nici această critică nu se susţine. În acest sens. se are în vedere că potrivit art. 14 alin. (2) din OUG nr. 93/2012 , "Consiliul ASF deliberează valabil în prezența a cel puțin jumătate plus unu dintre membrii săi, incluzând preşedintele sau, în absența acestuia, prim-vicepreşedintele."

De asemenea, potrivit art, 8 alin. (1) din O.U.G. nr. 93/2012 "ASF este condusă de un Consiliu format din 9 membri."

Din coroborarea acestor dispoziţii legale rezultă că, de regulă, atunci când nu există vacanţă pentru vreunul dintre locurile de membri, cvorumul este de cel puțin 6 membri, după cum prevăd și dispoziţiile art. 2 alin. (3) din Procedura operaţională privind organizarea şi desfăşurarea şedinţelor Consiliului ASF, invocate de reclamanta. Când însă, precum în speţă, unul dintre locurile de membri este vacant (în intervalul 05.10.2016-24.05.2017 un loc a fost vacant ca urmare a demisiei domnului Marius Vorniceanu), dispoziţiile art. 14 alin. (2) din OUG nr. 93/2012 conduc către concluzia unei cerinţe de cvorum de cel puțin 5 membri, respectată în speţă. Textul legal nu permite o altă interpretare, câtă vreme deliberarea este un proces care-i poate privi doar pe cei numiţi efectiv în calitate de membri.

În continuare, în ceea ce priveşte afirmațiile referitoare la nemotivarea/insuficientă motivare a actului contestat, se reaminteşte că motivarea reprezintă o obligaţie generală, aplicabilă oricărui act administrativ, o condiţie de legalitate externă a acestuia, care face obiectul unei aprecieri in concreto, după natura acestuia şi contextul adoptării sale. (..)

Analizând cuprinsul Deciziei, Curtea constată că aceasta cuprinde descrierea în fapt a pretinsei fapte contravenţionale şi anume transmiterea prin poșta electronică a unui comunicat către participanţi ai Fondului de Pensii Administrat Privat NN, care a conținut informații prin care a creat impresia falsă despre o posibilă naţionalizare a activelor fondurilor de pensii private din România ("în ultimele săptămâni, au existat discuții în spaţiul public cu privire la o eventuală decizie de naţionalizare a fondurilor de pensii private. Drepturile tale de participant la Pilonul II pot fi influențate de decizii politice, precum înghețarea valorii procentului din venitul brut aferent contribuţiei la fondul de pensii, blocarea parţială sau integrală a virării acestei contribuţii sau naționalizarea sumelor acumulate până acum în conturile viitorilor pensionari.") informaţii înșelatoare, neprobate, prin niciun document public, de natură să prejudicieze stabilitatea şi sustenabilitatea sistemului de pensii private din România şi producând un impact negativ semnificativ asupra acestuia, informaţiile false fiind preluate de agentiile de presă din România, provocând numeroase dezbateri în spatiul public de natură să creeze panică în rândul participanţilor.

De asemenea, actul conţine şi motivarea în drept, anume dispoziţiile art, 1 17 alin. (1) din Legea nr. 411/2004; chiar dacă susținerea reclamantei, în sensul că prevederile amintite conţin patru ipoteze normative, este justă, Curtea reţine că nu poate fi produsă vreo confuzie, singurul temei de drept dintre cele patru cu aparenţă de corespondenţă în fapta descrisă fiind cel de la litera a („Administratorului, agenţilor de marketing şi persoanelor afiliate acestora le este interzis: să transmită informaţii false, înşelatoare sau care pot crea o impresie falsă despre fondul de pensii şi administratorului acestuia".)

Prin urmare, se concluzionează că Decizia a fost motivată corespunzător.

Cu privire la susţinerea potrivit căreia fapta pretins săvârşită nu ar avea în realitate corespondent nici în dispoziţiile art. 117 alin (1) lit. a din Legea nr. 41 1/2004, această chestiune nu pune probleme din perspectiva nemotivării actului, ci pe fond, în sensul de a se analiza dacă fapta descrisă (transmiterea comunicatului antereferit) întruneşte elementele constitutive ale contraventiei prevăzute de art. 141 alin. (1) lit. 11 din Legea nr. 411/2004 cu referire la ani 117 alin. (1) lit. a din Legea nr. 411/2004, urmând a fi realizată în cele ce urmează:

Pentru început, se observă că dispozitiile art. 117 din Legea nr, 411/2014 sunt amplasate în capitolul XV al legii, denumit „Marketingul fondurilor de pensii".

Potrivit acestora „(1) Administratorului, agenților de marketing şi persoanelor afiliate acestora le este interzis:
-a) să transmită informaţii false, înşelătoare sau care pot crea o impresie falsă despre fondul de pensii şi administratorul acestuia;
- b) să facă afirmaţii sau previziuni despre evoluţia unui fond de pensii altfel decât în forma şi modul prevăzute în normele Comisiei;
- c) să ofere benefcii colaterale în scopul de a convinge o persoană să adere la un fond de pensii sau să rămână participant la acesta;
- d) să acorde foloase pentru facilitarea aderării potenţialilor participanţi.

(2) În situaţia în care materialele publicitare sunt susceptibile să inducă în eroare, Comisia poate interzice publicarea şi distribuirea acestora şi obligă la publicarea rectificarii în termen de 7 zile lucrătoare de la notificare".

Din ansamblul acestor dispoziții, se poate desprinde concluzia că interdicţia vizează anumite tipuri de conduite ale administratorului, agenţilor de marketing şi persoanelor afiliate acestora, inclusiv prin folosirea de materiale publicitare, în scopul de a coopta clienţi sau de a-i convinge pe aceştia de a nu schimba fondul de pensii. (...)

Or, după cum rezultă din cuprinsul Deciziei, autoritatea pârâtă nu a reţinut că informaţiile incriminate ar fi vizat fondul de pensii şi administratorul său, ci "o posibilă naţionalizare a activelor fondurilor de pensii private din România".

Se mai remarcă faptul că în cuprinsul actului sancţionator nu s-a reţinut că aceste informaţii (cu privire la o posibilă naţionalizare a activelor fondurilor de pensii private) ar fi urmărit indirect si un scop de marketing în beneficiul NN, menţionându-se, în schimb, că ele au fost de natură să prejudicieze stabilitatea şi sustenabilitatea sistemului de pensii private din Romania şi au avut un impact negativ semnificativ asupra acestuia.

Cât despre referirile pârâtei din întâmpinare cu privire la paragraful din comunicat referitor la demersurile la care NN s-a arătat dispus să se angajeze in eventualitatea unor măsuri care ar afecta pensia administrată privat, Curtea constată că acestea nu au corespondent în conţinutul Deciziei care nu a cuprins nicio referire la această parte a comunicatului. Or, descrierea faptei contravenţionale nu poate avea loc prin acte
extrinseci deciziei de sanctionare, realizate în mod evident, pro causa (trad. „în susţinerea cauzei proprii").

Faţă de aceste împrejurări, Curtea constată că fapta descrisă prin Decizie nu întruneşte elementele constitutive ale contraventiei prevăzute de art. 141 alin. (1) lit. 11 cu referire la art. 117 alin. (1) lit a din Legea nr. 411/2004. Pe cale de consecinţă şi sancţiunile prevăzute de art. 141 alin. (2) lit. b si d din cuprinsul aceluiaşi act normativ au fost aplicate nelegal.

În subsidiar, Curtea reţine că fapta nu întruneşte elementele constitutive ale contravenţiei în discuţie nici din alte perspective.

Astfel, elementul material al laturii obiective al contravenţiei este reprezentat de transmiterea de informații false, înşelătoare. Analizând conţinutul comunicatului, Curtea constată că informatiile transmise nu au fost false sau înșelătoare.

În acest sens, se are în vedere că prin comunicat au fost transmise următoarele informaţii imputate reclamantei, prin Decizie:
-"în ultimele săptămâni, au existat discutii in spatiul public cu privire la o eventuală decizie de naţionalizare a fondurilor de pensii private"
-"drepturile tale de participant la Pilonul II pot fi influențate de decizii politice, precum înghețarea valorii procentului din venitul brut aferent contribuţiei la fondul de pensii, blocarea parţială sau integrală a virării acestei contribuţii sau naţionalizarea sumelor acumulate până acum în conturile viitorilor pensionari".


Aceste informaţii reflectă realitatea.

Astfel, după cum s-a reținut mai sus pe baza înscrisurilor administrate în cauză în perioada ianuarie-10.04.2017, subiectul unei potenţiale „naţionalizări„ a pilonului ll a fost larg expus în spaţiul public (apariţii televizate, în presa scrisă tipărită si online, pe bloguri şi social media) fiind dezbătut de personalităţi politice sau din domeniul bancar precum şi de jurnalişti de presa financiară. Prin urmare, au existat discuţiile în spaţiul public cu privire la o eventuală decizie de naţionalizare a fondurilor de pensii private.

În egală măsură, este real că dreptul participantului la Pilonul II (prevăzut expres de art. 48 din Legea nr. 411/2004) poate fi influenţat de decizii politice, precum înghețarea valorii procentului din venitul brut aferent contribuției la fondul de pensii, blocarea parţială sau integrală a virării acestei contributii sau naţionalizarea sumelor acumulate până acum în conturile viitorilor pensionari. Elocvente în acest sens sunt măsurile politice de amânare succesivă a creşterii contributiei soldate cu stagnarea acesteia la 5.1 % urmate de diminuarea acesteia la 3,75% prin O.U.G. nr. 82/08.11.2017.

Cât despre faptul că aceste informaţii deşi prezentate obiectiv ar fi avut caracter înşelător inducând ideea că măsurile vor fi adoptate, Curtea reţine că această teză este contrazisă de tonul obiectiv al primei părţi a mesajului care, pe de-o parte a făcut referire la discuţii publice, nu la măsuri, iar pe de alta a menţionat că obiectul lor ar fi fost plasat în zona eventualităţii, nu a certitudinii. Mesajul ministrului finantelor publice având ca obiect dezminţirea informatiilor din media nu schimbă datele problemei, acesta făcând parte din categoria largă a discutiilor publice cu privire la subiect.

De asemenea, se reţine că urmăririle imediate ale pretinsei fapte au fost reţinute neîntemeiat. În acest sens, în condițiile în care potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 411/2004 persoanele până la o anumită vârstă trebuie să adere la un fond de pensii, iar conform prevederilor art. 35 alin. ( 1) din Legea nr., 411/2004 "după aderare sau repartizare, participanţii sunt obligaţi să contribuie la un fond de pensii şi nu se pot retrage din sistemul fondurilor de pensii administrate privat pe toată perioada pentru care datorează contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii, până la deschiderea dreptului la pensia privată", Curtea constată că mesajul în discuţie nu a creat starea de pericol invocată, nefiind de natură să prejudicieze stabilitatea şi sustenabilitatea sistemului fondurilor de pensii administrate privat.

În același sens, poate fi reţinută inclusiv poziţia exprimată de vicepresedintele ASF responsabil de sectorul pensiilor private în media care, în legătură cu subiectul în cauză, a declarat că „unul dintre prejudiciile care este posibil să apară şi am informaţii, nu este un lucru de masă, dar sunt anumiti oameni care au început să-şi manifeste îngrijorarea şi să-şi dorească retragerea din pilonul II, ceea ce nu se poate prin lege".

Cu atât mai puţin poate fi reținut impactul semnificativ creat de comunicat asupra sistemului fondurilor de pensii administrate privat, această urmare nefiind susţinută de niciun mijloc de probă (din contră, evoluţia indicelui B.E.T. pe Bursa de Valori Bucureşti nu a cunoscut modificări în perioada ulterioară mesajului; totodată, din Situaţia petiţiilor înregistrate pe primul semestru al anului 2017 la ASF, rezultă că, în privinţa petiţiilor înregistrate pe piaţa pensiilor private, numărul petiţiilor referitoare la Pilonul II a scăzut cu 45,06% faţă de primul semestru al anului 2016).

Cât despre referirea la obligaţia NN de a solicita ASF un punct de vedere privitor la informaţiile vehiculate în spaţiul public, Curtea reţine că pârâta nu a prezentat un suport legal al acesteia şi implicit vreo legătură cu contravenţia analizată.

Faţă de toate cele reţinute, Curtea constată că fapta descrisă prin Decizie nu întruneşte elementele constitutive ale contravenţiei prevăzute de art. 141 alin. (1) lit. in cu referire la art. 117 alin. (1) lit a din Legea nr. 411/2004. Pe cale de consecinţă şi sancţiunile prevăzute de art. 141 alin. (2) lit. b si d din cuprinsul aceluiaşi act normativ au fost aplicate nelegal. În aceste condiţii, rămâne de prisos analiza proporţionalităţii sancţiunilor aplicate reclamantei.

În concluzie, prin raportare la dispoziţiile art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 raportate la cele ale art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi ale art. 7 alin, (1) din O.U.G. nr. 93/2012, va anula Decizia de sancţionare nr. 541/14.04.20l7 emisă de pârâtă, actele care au stat la baza emiterii sale, precum şi toate actele subsecvente, inclusiv Decizia nr. 1090/04.08.2017 de soluţionare a plângerii prealabile. (..)

În motivare, Curtea justifică și decizia referitoare la obligarea ASF de a-i plăti fostei șefe NN Pensii suma de 1.000 de euro, cu titlu de daune morale, întrucât i-a fost afectată imaginea şi prestigiul profesional.

"Or, fapta ilicită constând în aplicarea nelegală a sancţiunilor (în special a celei constând în retragerea autorizației acordată pentru exercitarea functiei de Director General al N.N.) urmată de mediatizarea acestora, prin organizarea de către pârâtă a unei conferinţe publice, care a permis propagarea semnificativă a ştirii a produs reclamantei un prejudiciu de imagine, afectându-i prestigiul profesional.

Nu are relevanţă faptul că au existat mesaje de susținere adresate reclamantei, prejudiciul de imagine fiind în legătură directă nu cu populaţia în ansamblul său sau cu participanţii la fond, ci cu jucătorii pe piaţa de profil, în contextul cv-ului reclamantei care atestă pregătirea şi experienţa acesteia pentru un post de vârf în cadrul unei astfel de companii.

Din acceaşi perspectivă, este lipsit de concludenţă faptul că reclamanta nu a probat că i-ar fi fost respins accesul la vreo astfel de poziţie din cauza sancţiunii aplicate, neaflându-se în discuţie un prejudiciu material, ci unul de prestigiu profesional; or, în condiţiile rolului deţinut de ASF pe piaţa de profil (..) este plauzibil ca existenţa unui raport de răspundere administrativă dintre părţile cauzei să afecteze percepţia jucătorilor din piaţa despre prestigiul profesional al reclamantei.

Această prezumţie simplă trasă de instanţă şi suficientă pentru a confirma temeinicia pretenţiilor se coroborează şi cu mărturia domnului Tiplea Mircea, persoana care activează pe piaţa recrutării poziţiilor manageriale de vârf, care a evidenţiat că existenţa unei sancţiuni contravenţionale, cu atât mai mult în cadrul unei pieţe reglementate, aduce cu sine "un risc reputaţional".

Faţă de aceste împrejurări, Curtea consideră că reclamantei i-a fost afectată imaginea şi prestigiul profesionale, sens în care se impune obligarea pârâtei să plătească acesteia suma de 1.000 de Euro (in lei, la cursul BNR din data efectuării plăţii), cu titlu de daune morale. (..)


În final, Curtea de Apel explică faptul că a respins solicitarea reclamantei de a i se restitui amenda de 100.000 de lei, pe motiv că ASF nu are calitatea procesuală pasivă în acest caz. (n.a nu ASF a încasat banii, ci bugetul de stat.)

NOTĂ: Această decizie din 16 octombrie 2018 dată de Curtea de Apel nu produce efecte, deoarece ea poate fi atacată la Înalta Curte, lucru pe care ASF a anunțat că îl va face după primirea și analizarea motivării deciziei Curții de Apel, motivare prezentată în acest articol.


Citeste mai multe despre   
















7074 vizualizari

  • +16 (18 voturi)    
    deci gata e oficial? (Marţi, 15 ianuarie 2019, 16:38)

    un oarecare [utilizator]

    a avut dreptate cand a is ca PSD o sa distruga pensia privata?
    vai ce surpriza. cumva euro este 4.68 azi?

    [ma duc sa imi iau popcorn si sa ma fac comod]
  • +10 (12 voturi)    
    a.s.f.=g.i.o. (Marţi, 15 ianuarie 2019, 17:06)

    Antenistontel [utilizator]

    grupare de infractori numiti de alti infractori!
  • +9 (9 voturi)    
    statu paralel... (Marţi, 15 ianuarie 2019, 17:08)

    liviu_ [utilizator]

    parca-i vad urland pe aici pe mazeta si cucuveauamov

    scuze publice de la psd?!
    ce scuze... ca au avut dreptate!

    pilonu 2 e pe butuci pt ca e excitat dracnea la cati bani
    ar putea fura daca revin miliardele alea sub controlu statului... cred ca prima data cand a aflat cati bani sunt in pilonu 2 (si ca i-ar putea fura) a avut mai multe orgasme decat i-a oferit irinuca in toata relatia lor!
  • -13 (13 voturi)    
    abuz de limbaj (Marţi, 15 ianuarie 2019, 17:43)

    gpavel [utilizator]

    nu inteleg "ingrijorarea"sefei nn,cum sa fi ingrijorat ca se nationalizeaza un fond de pensii care e clar ca este de stat,nu particular(cum este pilonul 3),doar gestionarea lui este privata,pentru a obtine un randament superior!doar "abuzul de limbaj"ne-a facut sa credem ca fondul e privat,o situatie identica este la tarom,societate fara dubii de stat,care are conducere privata,dar lucrurile sunt mai cunoscute la tarom,asa ca nu exista vreo persoana care sa greseasca!totusi opinia publica poate face erori,dar sefa nn nu cred ca nu cunostea situatia reala,de ce s-a folosit de "o impresie publica"pentru a ataca unele masuri probabile ale guvernului?macar daca ar fi scris cu ghilimele privatizare....
    • +1 (1 vot)    
      E mișto în comuism, nu? (Miercuri, 16 ianuarie 2019, 15:27)

      Spiky [utilizator] i-a raspuns lui gpavel

      Pentru că e evident - matale ai rămas acolo, înainte, că înainte era mai bine.
      Pilonul II este privat: banii sunt ai contribuabililor și sunt administrați (adică investiți, cu ei cumpărându-se titluri de stat, obligațiuni, acțiuni) de Consiliul de Administrație al Fondului (PRIVAT) de investiții.
      Statul nu are NICI UN CUVÂNT DE SPUS! Pardon, are - taxează fondurile ca pe orice afacere.... PRIVATĂ!
      Matale mai ieși din când în când din Noaptea Minții - este un fenomen tipic votacilor și postacilor PCR-PSD. Mult noroc la luminare!


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version