Administratorii fondurilor de pensii private din România, Croația și Bulgaria au solicitat luna trecută autoritatilor europene să includă Eurobondurile emise de statul român în programul de achiziții al Băncii Centrale Europene (BCE) destinat țărilor din zona euro. Dacă cererea va avea succes, titlurile de stat emise în euro de România vor fi eligibile pentru a fi cumpărate de BCE, efectul fiind injectarea în economia româneasca a miliarde de euro. Pe de altă parte, cel mai recent raport al Comisiei Europene arată că România nu mai îndeplinește niciunul dintre criteriile de aderare la Zona Euro.

EuroFoto: pxfuel.com

Acțiunea a fost desfășurată de către Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR) din România, în colaborare cu asociațiile similare din Croația și Bulgaria, prin intermediul PensionsEurope, federația europeană a fondurilor de pensii private.

  • "Dacă scrisoarea trimisa catre Comisia Europeana si BCE va avea succes, titlurile de stat emise in euro de catre Romania vor fi eligibile pentru a fi cumparate de Banca Centrala Europeana, efectul fiind injectarea in economia romaneasca a miliarde de euro, stabilizarea si reducerea costurilor la care Romania se imprumuta pe pietele externe si implicit sprijinirea economiei si a locurilor de munca din tara. In plus, sustinerea preturilor Eurobond-urilor romanesti de catre BCE va avea un impact pozitiv si asupra valorii activelor fondurilor de pensii private.", se arată în comunicatul APAPR.

Asociația subliniază că odată cu închiderea administrativă a unei bune părți a economiei europene (și globale) cauzată de criza sanitara Covid19, autoritatile europene au gândit un program de susținere a economiilor din zona euro prin injectarea de lichiditate de către BCE via achiziția de titluri de stat (PEPP - Pandemic Emergency Purchase Programme).

  • "Deși Romania nu este încă membră a zonei euro, APAPR a argumentat în cadrul scrisorilor trimise autorităților europene că, având în vedere angajamentul ferm de a adera la zone euro, țara noastră merită să se califice în acest program, alături de Bulgaria și Croația, state deja intrate în mecanismul ERM2, anticamera zonei euro.
  • Potrivit Statutului BCE si Tratatelor Europene, rolul bancii centrale europene este sa sprijine dezvoltarea economica sustenabila a tuturor statelor membre UE, nu doar a celor din zona euro. La fel ca Bulgaria si Croatia, si Romania si-a setat o tinta de adoptare a monedei euro (2024, conform strategiilor guvernamentale oficiale) si deruleaza reforme in vederea intrunirii conditiilor formale de intrare in zona euro. De asemenea, bancile centrale ale statelor mentionate sunt parte a sistemului BCE, ele participand la capitalul BCE.", susține asociația.

Potrivit administratorilor de fonduri de pensii private, extinderea PEPP prin includerea Eurobondurilor romanesti va stimula autoritatile romane sa accelereze reformele in directia adoptarii euro (convergenta nominala), cu efecte pozitive si in convergenta reala, adica a integrarii profunde a economiei romanesti in piata unica europeana. De asemenea, aceasta ar permite Romaniei, Bulgariei si Croatiei sa continue sa relaxeze politica monetara si conditiile de creditare, facilitand accesul guvernului, cetatenilor si companiilor la finantare stabila si accesibila pentru investitii si crestere.

  • „Acest demers al APAPR de sprijin pentru autoritatile romane si economia Romaniei nu este nicidecum primul de acest fel. Un alt exemplu relevant si de aceeasi anvergura este reusita APAPR de a convinge autoritatile europene, cu ocazia precedentei crize economice din 2008-2011, sa excluda contributiile virate de bugetul national catre pensiile private de Pilon II ale romanilor din calculul deficitului bugetar si datoriei publice, pentru a da o gura de oxigen finantelor publice si a permite in continuare acumularea sustenabila si eficienta a resurselor financiare in vederea suplimentarii pensiei publice pentru milioane de cetateni”, a amintit Radu Craciun, presedintele APAPR.

Pe de altă parte, cel mai recent raport de convergență al Comisiei Europene arată că România nu mai îndeplinește niciunul dintre criteriile de aderare la Zona Euro. Criteriile de convergență asigură faptul că un stat membru este pregătit să adopte moneda euro și că aderarea sa la zona euro nu va cauza riscuri economice nici pentru statul membru respectiv și nici pentru zona euro în ansamblu.

Bulgaria și Croația au fost felicitate pentru progresele realizate. În cuprinsul Programul de Convergenţă este precizat faptul că România își menține angajamentul de aderare la zona euro, stabilindu-și ca țintă anul 2024.

Alături de alte şase ţări (Bulgaria, Cehia, Croaţia, Polonia, Suedia, Ungaria), România se înscrie în rândul statelor membre ale Uniunii Europene care au obligaţia adoptării monedei euro, ceea ce înseamnă practic participarea cu drepturi depline la Uniunea Economică şi Monetară, odată cu îndeplinirea tuturor condițiilor necesare, respectiv a criteriilor de convergență nominală, juridică şi reală (apropierea cât mai mult de media zonei euro pentru o serie de indicatori, precum nivelul PIB/locuitor, productivitatea muncii, energointensivitatea, etc.) Acestea din urmă nu sunt menţionate explicit în legislaţia relevantă a Uniunii Europene, însă devin din ce în ce mai importante în aprecierea gradului de pregătire al unui stat pentru adoptarea monedei unice.

De altfel, Rapoartele de Convergență elaborate o dată la doi ani de Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană, pun accent din ce în ce mai mare pe convergența reală. Astfel, în perioada premergătoare adoptării monedei unice, economia naţională trebuie să parcurgă ajustările necesare integrării în zona euro, marcate de reforme structurale ample, cu efecte asupra competitivității sale generale.

La data elaborării Raportului de Convergenţă al Băncii Centrale Europene din 2018, România îndeplinea doar o parte din criteriile de convergență nominală şi din cele de convergenţă juridică.