​Premierul Florin Cîțu a spus miercuri că a cerut în ședința de Guvern mai multe anchete după falimentul demarat la City Insurance, companie cu 3 milioane de clienți. "Această companie a fost auditată ani de zile. Mi se pare greu de crezut că auditorii nu au văzut nimic până acum.", a spus Cîțu. Acesta a spus că a cerut o evidență și de la ANAF, dar că măsurile concrete ar trebui luate în Parlament, lansând în acest context un atac la președinții celor două Camere pentru lipsa unei comisii de ancheta împotriva ASF.

Florin CituFoto: Captura Guvern

  • "Am adoptat o Ordonanță de urgență pentru modificarea legii în privința Fondului de Garantare a Asiguraților ca urmare a insolvenței City Insurance. Vrem să ne asigurăm că toți cei păgubiți să nu sufere de pe urma acestui faliment.
  • Tot în sedința de Guvern am cerut mai multe anchete pentru că această companie a fost audiată ani de zile. Mi se pare greu de crezut că auditorii nu au văzut nimic până acum. Este totusi o companie cu o cota importantă de piață.
  • Aș vrea să ne uităm în urmă să vedem ce a făcut reglementatorul ASF în ultimii ani de zile și aș vrea să văd aceste rapoarte și ar fi bine ca ASF să le prezinte public.
  • Am discutat și cu domnul ministru de Finanțe să vedem și ANAF ce controale a avut în ultimii ani și ce rezultate. Deci toate aceste informații le-am cerut în ședința de Guvern și vom avea informațiile în perioada următoare.", a declarat miercuri Florin Cîțu.

Întrebat care vor fi totuși măsurile concrete luate de Guvern și ce anchete solicită în contextul în care situația de la City este una veche, despre care Mișu Negrițoiu, fostul președinte al ASF a declarat recent că i se pare un faliment ascuns 5 ani, premierul Florin Cîțu a indicat Parlamentul ca principala instituție care ar trebui să ia atitudine.

  • "Măsurile concrete sunt în Parlament pentru că ASF este sub Parlament și mă aștept să văd o comisie de anchetă dacă Parlamentul dorește. Președintele Camerei și al Senatului să facă o Comisie reunită când mai au timp și nu sunt cu moțiunea de cenzura să dea jos Guvernul, dacă au timp sa se ocupe si de romani ar fi fantastic și chiar îi indemn să faca acest lucru.
  • Acolo trebuie să mergem aș merge să vedem rapoartele de activitate și aș merge și la domnul Misu Negritoiu, daca știa că este un faliment de ce a ascuns?
  • Ca Guvern tocmai am dat o Ordonanță de Urgență și am cerut să fiu informat să vad si eu ce a facut ANAF în ultmii ani. Dar asta e mai mult pentru informare ca nu am pârghii să intervin peste ei (n.a peste ASF), decat dacă ar fi fost în subordinea Guvernului, ori ei sunt în subordinea Parlamentului.", a mai declarat premierul.

Ordonanța de Urgență adoptată miercuri de Guvern va permite Fondului de Garantare a Asiguraților (FGA) să poată face plata despăgubirilor către asigurați imediat ce ASF retrage autorizația City Insurance și deschide procedura de faliment, fără să se mai aștepte ca falimentul să fie declarat prin decizia definitivă în instanță.

Mai exact, FGA poate plăti în 60 de zile de la publicarea în Monitorul oficial a deciziei ASF de retragere a autorizației de funcționare a asigurătorului.

O altă modificare importantă este că păgubiții care au de recuperat despăgubiri de la o firmă de asigurări intrată în faliment vor putea primi cel mult 500.000 de lei pe fiecare contract pe care îl au la o astfel de firmă în faliment. Acum, suma maximă este de 450.000 de lei și se acordă de către Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA) per creditor, și nu pe fiecare contract de asigurare.

Proiectul de OUG a fost lansat anterior în dezbatere în 15 septembrie de Ministerul de Finanțe.

Ce a anunțat Ministerul de Finanțe despre ordonanța adoptată în Guvern

La propunerea Ministerului Finanțelor, Guvernul a adoptat în ședința de astăzi, 22 septembrie 2021, Ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților, ca urmare a insolvenței companiei de asigurãri City Insurance. Urgența demersului este justificată de modificarea termenului în care Fondul de Garantare a Asiguraților este îndreptãțit sã efectueze plãți din disponibilitãțile sale cãtre creditorii de asigurãri, o mãsurã de protecție a acestora în cazul insolvenței unui asigurãtor.

Astfel, se modificã definiția plafonului de garantare cu referire expresã la nivelul maxim al garantãrii pentru o creanțã de asigurare datoratã în temeiul unui contract, nu pe un creditor de asigurare. Modificarea este necesarã pentru a se asigura o protecție realã a creditorilor de asigurãri, care au calitatea de contractant în mai multe contracte de asigurare. De asemenea, se majoreazã plafonul maxim de garantare de la 450.000 lei la 500.000 lei, pentru o creanțã de asigurare.

Totodatã, Fondul va avea dreptul sã efectueze plãți aferente despãgubirilor/indemnizațiilor cuvenite creditorilor de asigurãri în termen de 60 de zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial a deciziei Autoritãții de Supraveghere Financiarã de retragere a autorizației de funcționare și de constatare a stãrii de insolvențã a asigurãtorului.

De asemenea, Fondul are și competența de a deschide dosare de daunã, la solicitarea petenților, în cazul daunelor avizate la asigurãtori înainte de data retragerii autorizației de funcționare, dar pentru care nu s-au deschis dosarele de daunã, precum și de a efectua constatãri suplimentare pentru dosarele deja deschise de asigurãtori. Astfel, vor fi protejați creditorii de asigurãri aflați în situațiile de mai sus.

Alte dispoziții se referã la:

  • stabilirea cuantumului daunelor morale cu respectarea principiului echitãții și prin raportare la consecințele negative suferite în plan fizic și psihic;
  • reglementarea expresã a faptului cã executarea silitã pentru titlurile executorii obținute împotriva asigurãtorului nu poate fi demaratã împotriva Fondului;
  • modificarea cãii de atac a deciziilor Fondului de respingere a plãții sumelor solicitate, în sensul cã aceste decizii pot fi contestate la instanțele civile de la sediul Fondului, spre deosebire de prevederile actuale care stabilesc posibilitatea de contestare la Curtea de Apel București. În consecințã, taxa de timbru de 200 lei va fi aplicatã și în cazul contestațiilor introduse la instanțele judecãtorești în temeiul Legii nr. 213/2015;
  • introducerea posibilitãții Fondului de a se îndrepta în mod direct împotriva persoanelor care au încasat necuvenit sume de la Fond;
  • reglementarea expresã a dreptului Fondului de a avea puncte de lucru;
  • reglementarea competenței A.S.F. de numire a Fondului ca administrator interimar al unui asigurãtor pentru care se dispune mãsura retragerii autorizației de funcționare și se constatã indiciile existenței stãrii de insolvențã, precum și reglementarea atribuțiilor acestuia;
  • reglementarea posibilitãții Fondului de a-și constitui conturi în valutã, precum și de a-și investi resursele financiare și în instrumente financiare și alte plasamente în valutã;
  • reglementarea competenței A.S.F. de a stabili un plafon maxim al plãților efectuate de Fond prin intermediul poștei, în scopul diminuãrii costurilor generate de comisioanele aferente unor astfel de servicii de platã, în contextul în care existã o diferențã semnificativã între comisioanele practicate de poștã și cele ale instituțiilor de credit;
  • reglementarea competenței comisiei speciale de a suspenda soluționarea cererii de platã, în situația expres reglementatã în care petentul solicitã prelungirea termenului de furnizare a documentației solicitate de Fond, care include acte emise de alte entitãți private sau publice.