Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și-a retras proiectul privind plafonarea prețurilor la polițele de Răspundere Civilă Auto (RCA), după falimentul Euroins, a declarat Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului.

asigurare RCAFoto: Inquam Photos / Eduard Vînătoru
  • UPDATE Premierul Nicolae Ciucă, la începutul ședinței de Guvern: „Pe ordinea de zi mai era Hotărârea de Guvern privind plafonarea prețurilor la RCA, document care a fost retras de ASF, până la armonizarea tuturor opiniilor și argumentelor care au fost depuse odată cu punerea în transparență a proiectului de Hotărâre de Guvern. Și acesta va fi aprobat săptămâna viitoare după ce ASF-ul îl va readuce la nivelul Guvernului.”

„În privința proiectului de plafonare a prețului RCA pregătit la propunerea Autoritatea de Supraveghere Financiară, acesta nu figurează pe ordinea de zi deoarece a fost retras de ASF”, a spus Cărbunaru.

Vineri, începând de la ora 10:00, este programată o ședință de Guvern la Palatul Victoria.

Explicațiile ASF pentru retragerea proiectului

  • „Ca urmare a observațiilor pronunțate pe proiectul inițial pus în dezbatere publică, proiectul a fost retras tocmai pentru a se realiza o analiză completă a acestor observații”, a declarat Daniel Apostol, purtător de cuvânt al ASF.

Anterior, existau speculații că proiectul de Hotărâre de Guvern privind stabilirea unor tarife maxime la RCA va fi aprobat vineri de Guvernul Ciucă pentru a liniști apele în scandalul falimentului Euroins, asigurător la care aproape 2,8 milioane de români au polițe RCA.

​Prețurile maxime la RCA vor fi stabilite de fiecare asigurător la nivelul propriilor tarife de primă practicate la data de 1 martie 2022, iar în situația în care aceste tarife sunt mai mari decât cele practicate la data de 1 martie 2023, asigurătorii RCA vor aplica cel mai mic tarif de primă dintre cele două, prevedea proiectul de HG trimis la Guvern și obținut de HotNews.ro.

Asigurătorii i-au trimis joi ministrului de Finanțe, Adrian Câciu, un document de poziție în care susțin că proiectul de HG privind tarife maxime la RCA „încalcă legislația UE, este lipsit de fundament economic și ambiguu, riscând să destabilizeze și mai mult piața de asigurări RCA, serios afectată de falimentele Astra Asigurări, Carpatica Asigurări, City Insurance și de insolvența constatată a Euroins”.

Asigurătorii amintesc că România a mai fost sancționată de Comisia Europeană cu deschiderea procedurii de infringement în anul 2018 pentru plafonarea prețurilor RCA și că ulterior Statul romîn a fost nevoit să schimbe legislația pentru a scoate toate limitările impuse modului de stabilire a prețurilor RCA.

O problemă majoră semnalată de asigurători vizează chiar modul propus de ASF pentru stabilirea tarifelor maxime RCA la nivelul datei de 1 martie 2022 versus 1 martie 2023:

„Structura tarifelor RCA practicate de asigurători la 1 martie 2023 și elementele avute în vedere la calculul acestora de fiecare asigurător în mod individual sunt diferite față de 1 martie 2022 ca urmare a modificărilor intervenite în legislație prin Legea nr.202/2022 – liberalizarea calculului tarifului de primă de asigurători și Norma nr.A.S.F. nr.18/2022 - introducerea primei nete de distribuție a polițelor RCA, astfel că cele două tipuri de tarife nu pot fi comparate”, au atenționat asigurătorii RCA.

Ministerul Justiției a avizat favorabil joi proiectul de HG privind înghețarea prețurilor RCA, dar cu multe observații privind riscuri majore de nelegalitate, avertizând că se impune avizul MAE deoarece există riscul declanșării procedurii de infringement.

Surse guvernamentale au declarat pentru HotNews.ro că „MAE nu a avizat proiectul, pe motiv că nu este necesar”.

Măsurile din proiectul ASF au fost considerate drept coșmar de către asigurători, brokeri și de unii deputați, dar proiectul a primit aviz favorabil, cu observații, de la Consiliul Concurenței.

Consiliul Economic și Social (CES) i-a dat aviz negativ, cu mențiunea că avizul CES este doar consultativ.

  • HotNews.ro a consultat avizul Ministerului Justiției, care deși favorabil, atenționează în 16 puncte asupra riscurilor de legalitate, dar și asupra slabei fundamentări prin analize și date statistice a măsurilor propuse.

Ministerul Justiției: Se impune avizul MAE pentru că e risc de infringement / MAE susține că avizul nu e necesar

Ministerul Justiției, condus de Cătălin Predoiu (PNL), avertizează în avizul transmis joi, 23 martie, că proiectul de Hotărâre de Guvern instituie multe derogări de la legislația primară în asigurări și de la legislația UE, motiv pentru care ar fi nevoie de avizul Ministerul Afacerilor externe (MAE).

  • „5. Având în vedere că prezentul proiect instituie o serie de derogări de la prevederile Legii nr.132/2017 în ceea ce priveşte limitele valorice/temporale ale răspunderii asigurătorului, precum şi faptul că Legea nr.132/2017 transpune prevederile Directivei 2009/103/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 septembrie 2009 se impune obţinerea avizului MAE.

De asemenea, semnalăm că, în măsura în care normele interne propuse nu sunt compatibile cu cadrul european incident, există riscul declanşării procedurii de infrigement.”, avertizează Ministerul Justiției.

Justiția pune sub semnul întrebării reducerea prin HG a tarifelor RCA

Foarte important este punctul 7 din observațiile cuprinse în avizul Ministerului Justiției, în care se pune sub semnul întrebării legalitatea adoptării prin HG a unor măsuri care vizează mai puțin plafonarea, cât reducerea tarifelor RCA la nivelul din martie 2022.

  • „7. Conform art. 4 alin. (3) din Legea nr.21/1996, dispoziții care constituie temei pentru adoptarea prezentei hotărâri a Guvernului "Pentru sectoare economice determinate şi în împrejurări excepţionale, precum: situații de criză, dezechilibru major între cerere şi ofertă şi disfunctionalitate evidentă a pieţei, Guvernul poate dispune măsuri cu caracter temporar pentru combaterea creşterii excesive a preturilor sau chiar blocarea acestora."
  • Or, având în vedere că, prin prezentul proiect, se dispune reducerea prețului polițelor la nivelul din Martie 2022, in lipsa unor argumente logic - economic suplimentare, se poate considera că reglementarea nu s-ar încadra în temeiul indicat, fiind încălcat principiul ierarhiei actelor normative, consacrat în cuprinsul art.4 din Legea nr.24/2000”, menționează Ministerul Justiției.

Nici plafonarea la 8% a comisionului de distribuție și limitarea costurilor de înlocuire a mașinii avariate nu se face prin HG

Ministerul Justiției atenționează și asupra riscurilor legale pe care le prezintă alte două schimbări majore propuse de proiectul de HG: plafonarea comisionului de distribuție la 8% și limitarea costurilor de înlocuire temporară a vehiculului avariat prin raportare la tariful mediu de închiriere publicat de către Biroul Asigurătorilor Auto (care este alcătuit din asigurătorii RCA).

  • „11. Considerăm necesară reanalizarea art. 1 alin. (6) având în vedere că nivelul comisioanelor de distribuție acordate de către asigurătorii RCA reprezintă un aspect legat de politica comercială a operatorului economic, fără impact direct în costul polițelor.
  • Astfel, pe lângă faptul că reglementarea excedează temeiului indicat, aceasta ar putea fi adoptată doar prin act normativ de nivelul legii.
  • În acest sens menționăm că, în acord cu prevederile art. 45 din Constituţie „Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora în condițiile legii sunt garantate."
  • Observația este valabilă şi în ceea ce privește art. 3, fiind necesara eliminarea normei.
  • În măsura în care normele vor fi menţinute, există riscul ca acestea să fie declarate nelegale la un eventual control al instanţei competente, cu consecinţa stabilirii unor obligații de plată în sarcina bugetului de stat şi a afectării domeniilor de activitate vizate”, spune Ministerul Justiției.

Refuzul despăgubirii dacă nu ți-ai făcut reparația în 30 de zile ar afecta dreptul constituțional la proprietate

O altă problemă majoră semnalată de Ministerul Justiției vizează prevederea prin care asigurătorii ar putea refuza despăgubirile dacă nu sunt finalizate reparațiile în 30 de zile:

  • „13. Prevederile art. 3 alin. (3) sunt lipsite de claritate şi predictibilitate. Pe lângă faptul că, din utilizarea sintagmei după caz", nu rezultă situațiile concrete în care se aplică fiecare ipoteză, nu putem distinge cu claritate nici finalitatea normei.
  • În măsura în care prin aplicarea normei s-ar refuza acordarea despăgubirilor după expirarea a 30 zile în cazul în care în acest interval reparaţia nu a fost finalizată şi nu a fost emis document doveditor in acest sens de către service, măsura ar fi de natură a aduce atingere dreptului de proprietate al beneficiarului serviciilor.
  • Astfel, pot exista situații obiective (spre exemplu o încărcătură mare a activității service-urilor) în care reparația să nu poată fi efectuată într-un anumit termen, cu atât mai mult in situaţia în care beneficiarul optează pentru un anumit service.
  • Observaţia privind afectarea dreptulul de proprietate al beneficiarului este valabilă și pentru soluția de la art. 3 alin. (5) care impune, practic, o franșiză obligatorie de 75% din valoarea de piață a vehiculului avariat (minus valoarea epavei)”, se arată în avizul Ministerului Justiției.