​Asociația administratorilor fondurilor de pensii private (APAPR) a atenționat public luni asupra unei ambiguităţi legislative în Codul fiscal, care creează premisele impozitării progresive a câştigurilor de capital din fondurile de pensii private (Pilonul II obligatoriu și III facultativ), asimilate în mod eronat cu partea necontributivă a pensiilor de serviciu (cunoscute public ca „pensii speciale”) începând cu 1 ianuarie 2024.

Economii pentru pensieFoto: Dreamstime.com
  • UPDATE (18:39) Ministerul de Finanțe confirmă într-un răspuns către HotNews.rosunt necesare clarificări la cadrul fiscal aplicabil veniturilor din pensiile private, ca urmare a intrării în vigoare de la 1 ianuarie 2024 a modificãrilor Codului fiscal prin Legea 282/2023. Ministerul susține că a sesizat în repetate rânduri că dacă această lege trece în forma aceasta va genera incertitudine și reformulări și pasează problema către Ministerul Muncii.

APAPR a atenționat luni că, în loc de impozitarea plăților din fondurile de pensii private cu cota normală de 10% (ca în prezent și precum la pensiile plătite din sistemul public), de la 1 ianuarie 2024 regimul fiscal riscă să devină cel cu cotele progresive de 15% sau 20%, aplicabil câştigurilor de capital, cel mai nefavorabil dintre toate produsele de economisire / investire din România”.

Mai exact, APAPR atenționează asupra modificărilor legislative aduse articolelor 100 și 101 din Codul fiscal prin legea 309/2022 și respectiv prin recenta lege 282/2023 privind reforma pensiilor de serviciu, prin care câștigurile de capital din fondurile de pensii private ar putea fi asimilate eronat cu partea de necontributivitate, care ar duce la o impozitare progresivă asemenea pensiilor de serviciu.

  • „Aplicarea acestor prevederi ar fi injust de penalizatoare pentru participanții la fondurile de pensii private și beneficiarii plăților, astfel că APAPR a demarat, în dialog instituțional cu Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Ministerul Finanțelor Publice (MFP), procedurile pentru clarificarea cât mai urgentă a acestei ambiguități legislative.
  • APAPR solicită, inclusiv public, modificarea prin Ordonanță de Urgență a Guvernului a Codului Fiscal (Art. 100 și Art. 101) pentru a oglindi în mod corect diferența dintre principiul contributiv care guvernează prin excelență pensiile private și cel necontributiv al pensiilor speciale. În esență, APAPR solicită menținerea cotei actuale de impozitare de 10% în locul aplicării cotelor de 15% sau 20%”, precizează Asociația administratorilor fondurilor de pensii.

Ce pierderi riscă participanții la Pilonul II și III de pensii

Miza acestei necesare clarificări legislative constă în plăți de miliarde de lei anual către sute de mii de români, nivelul plăților realizate de fondurile de pensii private fiind în creștere exponențială.

Până în prezent, toate fondurile de pensii (Pilonul iI și Pilonul III) au făcut plăți în valoare totală de peste 2,36 miliarde de lei către aproape 210.000 de beneficiari.

Doar pe Pilonul II, plățile sunt estimate să ajungă la 1 miliard de lei în 2023, aproape cât suma de 1,1 miliarde de lei plătită în cei 15 ani din perioada 2008-2022, iar ritmul de creștere exponențial este estimat să continue și anii următori.

Sistemul de pensii private va atinge active de 24,5 miliarde de euro în acest an

Fondurile de pensii private din România sunt, după banci, cei mai importanți actori din sectorul financiar, iar banii administrați de aceste fonduri reprezintă al doilea cel mai important activ financiar al populatiei după depozitele bancare, a declarat în această lună Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

Sistemul pensiilor private prin Pilonul II (obligatoriu) și Pilonul III (facultativ) a crescut în ultimii 5 ani de aproape 2 ori și jumătate de la 10 miliarde de euro active în 2018 la o valoare record în acest an de 24,5 mld euro, un maxim istoric al sistemului de pensii, a anunțat în această lună Dan Armeanu, vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).

Pilonul II de pensii a ajuns în septembrie 2023 la active de 117,1 miliarde de lei, iar câștigul net din investiții (net de comisioane) a fost de 30,3 miliarde de lei, potrivit lui Radu Crăciun, președintele Asociației pentru pensiile administrate private (APAPR).

Printre beneficiile Pilonul II pentru economie și piața de capital, oficialul APAPR a enumerat următoarele:

  • 90% din bani sunt investiţi în România
  • Profil de risc redus (~72% obligaţiuni, 28% acţiuni şi altele)
  • Pilonul II deţine 10% din datoria publică a României
  • Pilonul II deţine 35%-40% din free float-ul BVB şi asigură 25%-30% din lichiditate
  • Rol decisiv în toate listările din ultimii 15 ani (cel mai recent: 47% din oferta H20
  • Fondurile de pensii private reduc volatilitatea şi stabilizează pieţele financiare.

Câți români participă la Pilonul II. Ce bani au virat în 15 ani, care ar fi câștigul net în prezent și ce plăți s-au făcut

În luna mai din acest an, Pilonul II de pensii obligatorii administrate privat a ajuns la 15 ani de funcționare (20 mai 2008-22 mai 2023), perioadă în care fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la un număr total de peste 8 milioane de participanți, în timp ce activele nete aflate în administrare au depășit 107,7 miliarde lei (cca. 21,6 miliarde de euro), un maxim istoric pentru sistem, potrivit datelor APAPR.

Sursa foto: Dreamstime.com