Opt ONG-uri si asociatii au cerut joi deputatilor sa respinga noul proiect al Legii "Big Brother", cum a fost numita legea care i-ar obliga pe furnizorii de comunicatii sa le retina tuturor utilizatorilor pentru sase luni datele de trafic de telefonie si de internet (nu si a continutului). O lege similara, adoptata in Romania in anul 2008, a fost declarata neconstitutionala un an mai tarziu, pe motive de incalcare a dreptului la viata privata. Noua propunere legislativa, aflata acum in dezbaterea Camerei Deputatilor (Camera decizionala), spun organizatiile, nu doar ca nu rezolva problemele de neconstitutionalitate, ci chiar este o varianta mai periculoasa pentru drepturile cetatenilor, cu o procedura vaga si neclara de acces la date.

Noua propunere legislativa se afla in prezent spre analiza la Comisia IT&C din Camera Deputatilor, care este Camera decizionala, depunerea raportului acestei comisii urmand a fi facut vineri 10 februarie 2012.

• "amintim ca Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal  a refuzat avizarea proiectului, Senatul a respins in unanimitate de voturi acest proiect de lege, iar Guvernul Romaniei a refuzat sa il sustina public. Ca atare, cerem tuturor deputatilor sa respinga aceasta propunere legislativa, iar Comisiilor desemnate pentru raportul in fond sau pentru aviz sa propuna respingerea proiectului", se arata in punctul de vedere inaintat deputatilor (vezi documentul atasat).

Semnatarii adresei sunt: Asociatia pentru Tehnologie si Internet (ApTI), Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului - Comitetul Helsinki (APADOR-CH), Activewatch - Asociatia de Monitorizare a Presei, Asociatia Nationala a Internet Service Providerilor (ANISP), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Organizatia Romana pentru Drepturile de Utilizator (ORDU), Asociatia Copyratul Roman si Ceata - comunitate care sprijina programele libere si continutul liber in societatea digitala romaneasca.

Propunerea legislativa privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de retele publice de comunicatii electronice si de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului ii obliga pe furnizori sa retina, pe o perioada de 6 luni, datele de trafic, de localizare si de identificare ale utilizatorilor si sa le puna la dispozitia organelor de urmarire penala, instantelor de judecata si organelor de stat cu atributii in domeniul sigurantei nationale.

Semnatarii scrisorii avertizeaza asupra urmatoarelor probleme ale proiectului de lege:

• Restrangerea drepturilor si libertatilor cetatenesti

Datele retinute includ: identitatea initiatorului si destinatarului unei comunicari, data, ora si durata unei comunicari, tipul de comunicare, echipamentul de comunicatie folosit, locatia echipamentului folosit. Retinerea acestor date este de natura sa afecteze exercitarea dreptului la viata privata, protectia datelor cu caracter personal si libertatea de exprimare intrucat :

- combinate, aceste date pot oferi informatii detaliate despre viata privata a individului;

- masura de retinere a datelor se aplica tuturor utilizatorilor, in mod permanent, devenind astfel o regula generala, si nu o exceptie de la obligatia respectarii drepturilor cetatenesti;

- retinerea datelor pentru toti utilizatorii ii transforma pe acestia automat in persoane susceptibile de savarsirea unor infractiuni, fiind afectata astfel prezumtia de nevinovatie;

- este afectat dreptul la viata privata nu doar al initiatorului unei comunicari, ci si al destinatarului comunicarii, acesta fiind identificat doar pentru ca a fost contactat de catre initiatorul comunicarii.

Limitarea acestor drepturi este permisa de catre Constitutie numai in cazul in care masura este necesara si proportionala cu situatia care a determinat-o. Necesitatea masurii nu a fost insa demonstrata cu date concrete, iar proportionalitatea nu este asigurata, intrucat retinerea datelor este permanenta si se aplica tuturor utilizatorilor.

• Securitatea datelor retinute

Datele retinute sunt date cu caracter sensibil si este necesara o protectie adecvata a lor fata de o accesare ilegala. Propunerea legislativa nu contine insa suficiente garantii pentru asigurarea securitatii acestor date pe durata stocarii lor la nivelul furnizorilor, si nu abordeaza problema securitatii datelor in momentul transmiterii lor catre organele competente, sau pe durata stocarii si utilizarii.

• Accesul la datele retinute

Propunerea legislativa contine prevederi neclare, si, deci, interpretabile, referitoare la organele de stat care pot solicita accesul la datele retinute si la conditiile in care se poate realiza acest acces. Se pot crea astfel premisele unor abuzuri din partea autoritatilor statului, in special a celor cu atributii in domeniul securitatii nationale care nu sunt enumerate exhaustiv.

Desi se mentioneaza ca organele competente utilizeaza datele retinute pentru prevenirea, cercetarea, descoperirea si urmarirea infractiunilor grave, nu exista nicio prevedere care sa garanteze faptul ca organele de stat nu pot solicita si utiliza datele si in alte scopuri.

• Costuri suplimentare pentru furnizori si utilizatori

Crearea si administrarea bazelor de date necesare pentru retinerea datelor presupune o serie de cheltuieli majore pentru furnizori, care cel mai probabil se vor reflecta in tarifele percepute utilizatorilor.

Este extrem de posibil sa se produca si o distorsionare a pietei de comunicatii, ca urmare a incapacitatii operatorilor mici si mijloci de a suporta aceste cheltuieli.

Despre Legea Big Brother: Autoritatile vor sa implementeze in lege o directiva UE pentru a nu ajunge in fata Curtii Europene de Justitie

Proiectul de Lege privind retinerea pentru sase luni a datelor de trafic si localizare pentru convorbirile telefonice si pe internet nu se refera la continutul convorbirilor si este motivat de autoritati prin obligatia de implementare a unei directive UE emisa in 2006.

Potrivit propunerii, furnizorii de comunicatii electronice (telefonie si internet) vor fi obligati sa asigure pe cheltuiala proprie crearea si administrarea unei baze de date, in format electronic, in vederea retinerii, pentru o perioada de 6 luni de la data efectuarii comunicarii, datele de comunicare referitoare la: sursa, destinatia, data, ora si durata convorbirii, tipul de comunicare, echipamentul de comunicatie al utilizatorului sau a dispozitivelor ce servesc utilizatorului drept echipament si pentru identificarea locatiei echipamentului de comunicatii mobile.

In 2008 in Romania a fost emisa o lege similara (Legea 298/2008) in aplicarea acestei Directive UE, dar in 2009 Curtea Consitutionala a declarat actul neconstitutional. Proiectul a fost relansat in dezbatere publica in luna iunie a anului trecut si mai multe ONG-uri au semnalat ca are in continuare prevederi anticonstitutionale.

Graba cu care autoritatile au supus consultarii publice acest proiect este teama legata de o sanctiune din partea Comisiei Europene. De altfel, Comisia Europeana a declansat deja pe 16 iunie 2011 o procedura de infringement (incalcare a dreptului comunitar) impotriva Romaniei.

Comisia Europeana a cerut la data de 27 octombrie 2011 in mod oficial Romaniei si Germaniei sa ia masuri in urmatoarele doua luni de zile pentru transpunerea in legislatiile proprii a directivei UE care obliga furnizorii sa stocheze datele de trafic si localizare pentru convorbirile telefonice si pe internet. Cerinta CE a venit sub forma de aviz motivat, a doua etapa a procedurii de infringement (incalcarea dreptului comunitar), iar nerespectarea acesteia poate aduce tarii respective un proces la Curtea Europeana de Justitie.

Organizatiile amintesc ca si alte tari au refuzat implementarea Directivei UE:

• "Cu privire la solutia pentru conflictul legat de neimplementarea directivei europene, amintim faptul ca si alte state (Germania, Cehia, Cipru) au decizii similare din partea Curtilor Constitutionale si reiteram ideea ca autoritatile romane ar fi trebuit si inca trebuie sa ia o pozitie publica cu privire la Directiva, afirmand in mod ferm necesitatea revizuirii acesteia in sensul respectarii dreptului la viata privata al cetatenilor europeni. In contextul in care alte autoritati din alte state (din care ultima ar fi Senatul olandez) au fost extrem de ferme in acest sens, Romania trebuie sa ia o atitudine consecventa cu decizia Curtii Constitutionale si sa militeze la nivel European pentru anularea Directivei", sustin semnatarii documentului.

Ce se intampla cu "Legea Big Brother", daca trece de Plenul Camerei Deputatilor

Daca va fi votata in Plenul Camerei Deputatilor, care este camera decizionala cum am mai spus, aceasta propunere legislativa va deveni lege si va fi trimisa la promulgare la Presedintie. Presedintele are apoi doua optiuni: fie sa promulge legea, fie sa o trimita din nou spre dezbatare in Parlament, in cazul in care nu este de acord cu anumite prevederi. Senatorii si deputatii pot efectua apoi sau nu modificari la acest proiect de lege, dupa care il retrimit din nou la presedintele tarii, care de aceasta data nu mai poate respinge acest act legislativ si este obligat sa-l promulge.