Comisia juridica a Camerei Deputatilor a dat miercuri raport favorabil la proiectul de Lege privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de retele publice de trafic de telefonie si internet, raport care va intra in dezbaterea plenului Camerei Deputatilor saptamana viitoare, informeaza Agerpres. Este vorba de asa numita Lege Big Brother, o initiativa legislativa care in 2009 a fost declarata neconstitutionala pe motive de incalcare a dreptului la viata privata, si care in noua forma obliga furnizorii de telefonie fixa, mobila si internet sa stocheze datele de trafic ale tuturor clientilor (nu si continutul convorbirilor) pentru un an de zile, care sa fie trimise, la cerere, autoritatilor din domeniul sigurantei nationale.

• 'Furnizorii de telefonie fixa, mobila si internet sunt obligati sa stocheze timp de un an toate datele legate de convorbirile telefonice si schimbul de email-uri, cu exceptia continutului corespondentei electronice sau al convorbirii telefonice. In cazul retelelor de telefonie fixa si mobila trebuie sa se retina numarul celui care formeaza, numarul destinatarului, numarul celui spre care a fost redirectionat apelul, precum si numele acestora. In cazul serviciilor de internet, se vor retine utilizatorul, serviciul de telefonie folosit, numarul de telefon al apelantului si al destinatarului, numele si adresa abonatilor, identitatea echipamentului folosit', se arata in textul initiativei legislative, potrivit Agerpres.

Furnizorii de telefonie si internet au obligatia ca timp de 48 de ore de la cererea organelor de urmarire sa transmita datele solicitate, iar daca acest lucru nu este posibil in 48 de ore, datele trebuie transmise in cel mult cinci zile.

In cazul in care datele nu pot fi transmise, furnizorul trebuie sa comunice in maximum cinci zile care este motivul acestui refuz.

Datele stocate vor fi distruse la finalul perioadei de pastrare (un an), cu exceptia celor care au fost accesate si retinute.

Proiectul de lege privind stocarea datelor de trafic de telefonie si internet mai prevede ca organele de urmarire penala au obligatia de a informa persoana ale carei date sunt retinute in termen de 48 de ore de la momentul transmiterii solicitarii, cu exceptia cazurilor in care persoana este implicata in actiuni care pericliteaza siguranta nationala.

Comisia juridica a adoptat si doua amendamente propuse de deputatul minoritatilor Varujan Pambuccian potrivit carora organele de cercetare ale politiei judiciare au dreptul sa solicite datele retinute in baza acestei legi doar cu aprobarea procurorului care supravegheaza sau efectueaza urmarirea penala si acestea vor fi transmise numai insotite de semnatura electronica a furnizorului.

Proiectul de Lege este motivat de autoritati prin obligatia de implementare a unei directive UE emisa in 2006. In 2008 in Romania a fost emisa o lege similara (Legea 298/2008) in aplicarea acestei Directive UE, dar in 2009 Curtea Consitutionala a declarat actul neconstitutional. Proiectul a fost relansat in dezbatere publica in luna iunie a anului trecut si mai multe ONG-uri au semnalat ca are in continuare prevederi anticonstitutionale.

Graba cu care autoritatile au supus consultarii publice acest proiect este teama legata de o sanctiune din partea Comisiei Europene. De altfel, Comisia Europeana a declansat deja pe 16 iunie 2011 o procedura de infringement (incalcare a dreptului comunitar) impotriva Romaniei.

Comisia Europeana a cerut la data de 27 octombrie 2011 in mod oficial Romaniei si Germaniei sa ia masuri in urmatoarele doua luni de zile pentru transpunerea in legislatiile proprii a directivei UE care obliga furnizorii sa stocheze datele de trafic si localizare pentru convorbirile telefonice si pe internet. Cerinta CE a venit sub forma de aviz motivat, a doua etapa a procedurii de infringement (incalcarea dreptului comunitar), iar nerespectarea acesteia poate aduce tarii respective un proces la Curtea Europeana de Justitie.

• Societatea civila avertizeaza ca noua Lege Big Brother este mai periculoasa decat cea declarata neconstitutionala in 2009

Opt ONG-uri si asociatii au cerut in luna februarie deputatilor sa respinga noul proiect al Legii "Big Brother". O lege similara, adoptata in Romania in anul 2008, a fost declarata neconstitutionala un an mai tarziu, pe motive de incalcare a dreptului la viata privata. Noua propunere legislativa, aflata acum in dezbaterea Camerei Deputatilor (Camera decizionala), spun organizatiile, nu doar ca nu rezolva problemele de neconstitutionalitate, ci chiar este o varianta mai periculoasa pentru drepturile cetatenilor, cu o procedura vaga si neclara de acces la date.

• "amintim ca Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal  a refuzat avizarea proiectului, Senatul a respins in unanimitate de voturi acest proiect de lege, iar Guvernul Romaniei a refuzat sa il sustina public. Ca atare, cerem tuturor deputatilor sa respinga aceasta propunere legislativa, iar Comisiilor desemnate pentru raportul in fond sau pentru aviz sa propuna respingerea proiectului", au avertizat asociatiile.

Semnatarii adresei sunt: Asociatia pentru Tehnologie si Internet (ApTI), Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului - Comitetul Helsinki (APADOR-CH), Activewatch - Asociatia de Monitorizare a Presei, Asociatia Nationala a Internet Service Providerilor (ANISP), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Organizatia Romana pentru Drepturile de Utilizator (ORDU), Asociatia Copyratul Roman si Ceata - comunitate care sprijina programele libere si continutul liber in societatea digitala romaneasca.

Semnatarii scrisorii au atentionat asupra faptului ca se restrang drepturile si libertatile cetatenesti: "Datele retinute includ: identitatea initiatorului si destinatarului unei comunicari, data, ora si durata unei comunicari, tipul de comunicare, echipamentul de comunicatie folosit, locatia echipamentului folosit. Retinerea acestor date este de natura sa afecteze exercitarea dreptului la viata privata, protectia datelor cu caracter personal si libertatea de exprimare intrucat:

• combinate, aceste date pot oferi informatii detaliate despre viata privata  a individului;
• masura de retinere a datelor se aplica tuturor utilizatorilor, in mod permanent, devenind astfel o regula generala, si nu o exceptie de la obligatia respectarii drepturilor cetatenesti;
• retinerea datelor pentru toti utilizatorii ii transforma pe acestia automat in persoane susceptibile de savarsirea unor infractiuni, fiind afectata astfel prezumtia de nevinovatie;
• este afectat dreptul la viata privata nu doar al initiatorului unei comunicari, ci si al destinatarului comunicarii, acesta fiind identificat doar pentru ca a fost contactat de catre initiatorul comunicarii.

Limitarea acestor drepturi este permisa de catre Constitutie numai in cazul in care masura este necesara si proportionala cu situatia care a determinat-o. Necesitatea masurii nu a fost insa demonstrata cu date concrete, iar proportionalitatea nu este asigurata, intrucat retinerea datelor este permanenta si se aplica tuturor utilizatorilor".

Ce se intampla cu "Legea Big Brother", daca trece de Plenul Camerei Deputatilor

Daca va fi votata in Plenul Camerei Deputatilor, care este camera decizionala cum am mai spus, aceasta propunere legislativa va deveni lege si va fi trimisa la promulgare la Presedintie. Presedintele are apoi doua optiuni: fie sa promulge legea, fie sa o trimita din nou spre dezbatare in Parlament, in cazul in care nu este de acord cu anumite prevederi. Senatorii si deputatii pot efectua apoi sau nu modificari la acest proiect de lege, dupa care il retrimit din nou la presedintele tarii, care de aceasta data nu mai poate respinge acest act legislativ si este obligat sa-l promulge.