Comisia Europeana a decis joi clasarea procedurii de infringement (incalcare a dreptului comunitar) deschise in 2011 impotriva Romaniei pentru netranspunerea in legislatie a unei directive UE care obliga furnizorii sa stocheze datele de trafic si localizare pentru convorbirile telefonice si pe internet. Decizia vine dupa ce in vara anului trecut, Parlamentul a adoptat mult contestata Lege Big Brother, care prevede stocarea pentru sase luni a datelor de trafic ale tuturor utilizatorilor de telefonie si internet (nu si a continutului). O lege similara, adoptata in Romania in anul 2008, a fost declarata neconstitutionala un an mai tarziu, pe motive de incalcare a dreptului la viata privata.

Anuntul a fost facut joi de catre Ministerul Afacerilor Externe, care spune ca in cazul in care Romania ar mai fi intarziat transpunerea Directivei 2006/24/CE, Comisia ar fi putut sesiza Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE), propunand aplicarea de sanctiuni pecuniare pe zi de intarziere.

  • "Adoptarea de catre Parlament a Legii nr. 82/2012 a permis, in ultimul moment, evitarea sesizarii CJUE pentru netranspunerea in termen a Directivei 2006/24/CE. De altfel, Germania a fost actionata de catre Comisie in fata CJUE pentru neadoptarea masurilor nationale de transpunere a aceleiasi directive[4], cu propunerea aplicarii unor sanctiuni pecuniare in cuantum de aproximativ 300 000 de euro pe zi de intarziere", mentioneaza MAE.

Ministerul spune ca aceasta directiva, desi a generat o serie de dezbateri, are drept scop lupta impotriva infractiunilor grave. In egala masura, directiva ofera si o serie de garantii in cazul stocarii datelor de trafic, in vederea asigurarii protectiei cetatenilor.

  • "Legea interna de transpunere ofera mai multe garantii decat directiva. De exemplu, datele retinute in baza acestei legi pot fi solicitate de organele de cercetare ale politiei judiciare doar cu aprobarea procurorului care supravegheaza sau efectueaza urmarirea penala ori a procurorului competent potrivit procedurii de dare in urmarire a persoanelor si cu aprobarea judecatorului competent, iar perioada de stocare este de 6 luni, cea mai mica posibil, in contextul in care directiva consacra posibilitatea unei stocari de pana la 2 ani", a declarat Razvan-Horatiu Radu, Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justitie a Uniunii Europene.

Ce date trebuie stocate timp de 6 luni

Conform acestei legi, furnizorii de telefonie fixa, mobila si internet sunt obligati sa stocheze timp de sase luni toate datele legate de convorbirile telefonice si schimbul de e-mail-uri, cu exceptia continutului corespondentei electronice sau al convorbirii telefonice. In cazul retelelor de telefonie fixa si mobila trebuie sa se retina numarul celui care formeaza, numarul destinatarului, numarul celui spre care a fost redirectionat apelul, precum si numele acestora. In cazul serviciilor de internet, se vor retine utilizatorul, serviciul de telefonie folosit, numarul de telefon al apelantului si al destinatarului, numele si adresa abonatilor, identitatea echipamentului folosit.

Furnizorii de telefonie si internet au obligatia ca timp de 48 de ore de la cererea organelor de urmarire sa transmita datele solicitate, iar daca acest lucru nu este posibil in 48 de ore, datele trebuie transmise in cel mult cinci zile.

In cazul in care datele nu pot fi transmise, furnizorul trebuie sa comunice in maximum cinci zile care este motivul acestui refuz.

Datele stocate vor fi distruse la finalul perioadei de pastrare, cu exceptia celor care au fost accesate si retinute.

  • Legea Big Brother: Intre incalcarea dreptului la viata privata si posibile sanctiuni de la Bruxelles

Adoptarea acestei legi a fost motivata de autoritati de nevoia de a implementa in legislatia nationala a prevederilor Directivei Uniunii Europene privind retinerea datelor generate sau procesate in cadrul activitatii de furnizare de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau de retele publice de comunicatii.

Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, avertiza in luna mai 2012 ca Romania risca sa plateasca Comisiei Europene penalizari de peste 30.000 de euro pentru fiecare zi de intarziere in adoptarea legii retinerii datelor de comunicatii.

Pe de alta parte trebuie amintit faptul ca o lege similara, adoptata in Romania in anul 2008, a fost declarata neconstitutionala un an mai tarziu, pe motive de incalcare a dreptului la viata privata.

In luna februarie din 2012, mai multe ONG-uri si asociatii au avertizat ca noua propunere legislativa nu doar ca nu rezolva problemele de neconstitutionalitate, ci chiar este o varianta mai periculoasa pentru drepturile cetatenilor, cu o procedura vaga si neclara de acces la date.