Curtea de Apel Bucuresti a respins la data de 26 septembrie pe motiv ca sunt neintemeiate cererile Primariei Bucuresti si ale NetCity Telecom de a suspenda si anula avizul dat de autoritatea de reglementare in comunicatii (ANCOM) asupra proiectului NetCity, care a cerut implementarea unor masuri pentru a indeparta cerintele discriminatorii din prezent. Impotriva deciziei Curtii de Apel se poate face recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie. In luna august, oficialii NetCity Telecom au declarat pentru HotNews.ro ca investitiile in infrastructura Netcity au fost oprite pana la finalizarea in justitie a acestui proces.

Piata Universitatii, inainte si dupa NetCityFoto: NetCity Telecom

La sfarsitul anului trecut, a fost finalizata prima etapa a proiectului NetCity din Bucuresti, respectiv 860 km de canalizatie, circa 15% din cat ar fi nevoie in Capitala. La reteaua NetCity au fost racordate 11.230 cladiri, 114.200 locuinte, iar Primaria sustine ca aproximativ 330.000 de bucuresteni beneficiaza de servicii de comunicatii electronice prin intermediul retelei NetCity.

Cum s-a ajuns la blocarea investitiilor in reteaua NetCity? Avizul tehnic dat de ANCOM a fost solicitat, potrivit legii, de Primaria Bucuresti in luna noiembrie 2012

Potrivit Legii 154/2012 privind regimul infrastructurii retelelor de comunicatii electronice, Autoritatii de reglementare in Comunicatii (ANCOM) ii revine atributia de a acorda avizul conform proiectelor de instalare de infrastructura realizate cu participarea/sprijinul autoritatilor administratiei publice, cum este si Netcity.

ANCOM a primit in data de 29 noiembrie 2012 din partea Primariei Generale a Municipiului Bucuresti o cerere de emitere a avizului conform pentru conditiile tehnice si economice in care se realizeaza accesul la infrastructura Netcity al furnizorilor de retele de comunicatii electronice. La solicitarea ANCOM, in data de 15 ianuarie 2013, PMB a completat cererea initiala cu o serie de documente esentiale.

De asemenea, in data de 18 februarie 2013, ANCOM a primit o solicitare din partea ANISP (Asociatia furnizorilor de internet) prin care asociatia a solicitat interventia Autoritatii in sensul reglementarii anumitor aspecte ale relatiilor contractuale dintre Netcity Telecom si ceilalti furnizori de retele de comunicatii electronice.

Mihai Batraneanu, presedintele ANISP, a atentionat la sfarsitul lunii februarie 2013 ca "o buna parte din furnizorii de internet sunt pe marginea prapastiei si retelele de cartier sunt decimate din cauza proiectului NetCity, reteaua metropolitana de fibra optica din Bucuresti, ca urmare a unor "taxe abuzive" si "preferentiale" impuse de NetCity Telecom, concesionarul acestui proiect".

Acesta a acuzat ca NetCity Telecom a inventat treptat tot felul de taxe abuzive precum taxa de bransament, fiind avantajati marii operatori: RCS si UPC au tarife lunare de bransament la retea de 7,5 euro, in conditiile in care ceilalti platesc tarife de minim 10 euro.

Autoritatea de reglementare in comunicatii a emis avizul conform asupra proiectului NetCity pe 30 mai 2013, atentionand ca "ansamblul conditiilor tehnice si economice de acces la reteaua Netcity nu intruneste cerintele legale de nediscriminare, proportionalitate si obiectivitate".

Autoritatea a stabilit un termen de 4 luni pentru realizarea modificarilor si completarilor solicitate de Autoritate in cuprinsul Ofertei cadru generale si al Contractelor Cadru pentru acces la reteaua Netcity.

Drept reactie, la sfarsitul lunii iunie din acest an, Primaria Bucuresti si Netcity Telecom au solicitat separat la Curtea de Apel Bucuresti, atat suspendarea, cat si anularea avizului dat de autoritatea de reglementare in comunicatii (ANCOM) asupra proiectului NetCity, cu conditia implementarii unor masuri pentru a indeparta cerintele discriminatorii din prezent. Ulterior aceste dosare au fost conexate.

Dupa mai multe amanari, Curtea de Apel s-a pronuntat in acest dosar la sfarsitul lunii trecute. Decizia Curtii de Apel poate fi atacata prin recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Despre NetCity

Contractul de concesiune a retelei de fibra optica din Capitala a fost incheiat intre municipalitate (Primaria Bucuresti - PMB) si UTI Systems in luna iunie 2008 si prevede realizarea unei infrastructuri subterane de suport pentru sistemele de comunicatii electronice, care ar urma sa inlocuiasca structura actuala de comunicatii prin cablu, care foloseste stalpii apartinand Electrica si RATB. NetCity Telecom este o societate de tip SPV (societate vehicul) infiintata special de UTI Systems pentru a gestiona acest proiect.

Reteaua ar trebui sa ofere conducta-suport pentru retelele operatorilor (in conducte vor putea fi instalate cabluri (fibra optica sau cupru) pentru coborarea in subteran a celor montate, in prezent, aerian), precum si fibra optica neoperata (dark-fiber), pusa la dispozitia operatorilor pe traseele solicitate de acestia.

UTI trebuie sa investeasca peste 300 milioane de euro pentru realizarea infrastructurii de fibra optica, aceasta urmand sa fie inchiriata ulterior firmelor interesate sa ofere servicii consumatorilor prin intermediul retelei subterane. Contractul de concesiune este incheiat pe o perioada de 49 de ani.

Primaria Municipiului Bucuresti pune la dispozitie spatiul public, incaseaza o redeventa anuala in cuantum de 12% din veniturile asociate inchirierii de infrastructura si devine proprietarul si administratorul NetCity la finalul perioadei de concesionare.

Conform normelor metodologice, detinatorii, administratorii de retele de comunicatii au obligatia de a prezenta Primariei Bucuresti in termen de 30 de zile de la data comunicarii finalizarii unui tronson al retelei metropolitane NetCity, documentele referitoare la locatia unde isi vor reamplasa reteaua in subteran. In 60 de zile de la data comunicarii finalizarii unui tronson NetCity, operatorii telecom au obligatia de a-si amplasa in subteran retelele aeriene aflate pe acel traseu.

Normele mai prevad ca dupa expirarea a 120 de zile de la finalizarea unui tronson, retelele de comunicatii electronice si echipamentele aferente care nu sunt amplasate in subteran, fie in canalizatie proprie, fie in canalizatia NetCity vor fi dezafectate.