41 de deputati PNL si unul PD-L au depus la Senat un proiect de lege pentru abrogarea asa numitei legi Big Brother (legea 82 din 13 iunie 2012) care a transpus in legislatia nationala Directiva UE privind stocarea datelor adoptata in 2006 in urma atacurilor teroriste din Londra si Madrid. Initiativa vine dupa ce Curtea Europeana de Justitie a declarat in 8 aprilie, drept nevalida aceasta Directiva UE pe motiv ca ar reprezenta o imixtiune deosebit de grava in drepturile fundamentale la respectarea vietii private si la protectia datelor cu caracter personal.

41 de deputati PNL si unul PD-L (Cupa Ion) au facut o propunere legislativa, inregistrata la Senat in data de 29.04.2014, pentru abrogarea Legii 82 din 13 iunie 2012 privind stocarea pentru sase luni a datelor de trafic ale tuturor utilizatorilor de telefonie si internet.

Legea a fost adoptata in legislatia romaneasca in Guvernarea PD-L, transpunand o Directiva UE privind stocarea datelor adoptata in 2006 in urma atacurilor teroriste din Londra si Madrid. O lege similara, adoptata in Romania in anul 2008, a fost declarata neconstitutionala un an mai tarziu, pe motive de incalcare a dreptului la viata privata.

  • "Principalul argument al abrogarii acestei legi ar fi acela ca prin colectarea tuturor datelor se incalca principiul proportionalitatii si toti cetatenii sunt tratati ca suspecti de savarsirea unor infractiuni. De asemenea, legea mai are o problema: este imposibil sa gandesti, in bani, amenda pentru drepturile si libertatile omului", se precizeaza in expunerea de motive a acestei propuneri legislative de abrogare a Legii 82/2012 (vezi document atasat).

Proiectul a primit in 29.05.2014 aviz favorabil (cu anumite observatii) de la Consiliul Legislativ.

Curtea Europeana de Justitie a declarat in data de 8 aprilie 2014, drept nevalida Directiva UE privind stocarea datelor adoptata in 2006 in urma atacurilor teroriste din Londra si Madrid. Curtea considera ca aceasta directiva reprezinta o imixtiune deosebit de grava in drepturile fundamentale la respectarea vietii private si la protectia datelor cu caracter personal. In Romania, directiva UE a fost transpusa in lege in vara anului 2012 si prevede stocarea pentru 6 luni a datelor de trafic ale tuturor utilizatorilor de telefonie si internet, nu si a continutului. O lege similara, adoptata in Romania in anul 2008, a fost declarata neconstitutionala un an mai tarziu, pe motive de incalcare a dreptului la viata privata.

  • "Curtea constata ca datele care trebuie pastrate permit, printre altele, (1) sa se cunoasca cu ce persoana si prin ce modalitate a comunicat un abonat sau un utilizator inregistrat, (2) sa se determine durata comunicarii, precum si locul de unde aceasta a avut loc si (3) sa cunoasca frecventa comunicatiilor abonatului sau a utilizatorului inregistrat cu anumite persoane intr-o perioada determinata. Aceste date, considerate in ansamblul lor, pot furniza indicatii precise cu privire la viata privata a persoanelor ale caror date sunt pastrate, cum sunt obiceiurile din viata cotidiana, locurile de sedere permanente sau temporare, deplasarile zilnice sau alte tipuri de deplasari, activitatile desfasurate, relatiile sociale si mediile sociale frecventate.
  • Curtea considera ca prin impunerea pastrarii acestor date si permitand accesul autoritatilor nationale competente, directiva reprezinta o imixtiune deosebit de grava in drepturile fundamentale la respectarea vietii private si la protectia datelor cu caracter personal.
  • In plus, faptul ca pastrarea si utilizarea ulterioara a datelor sunt efectuate fara ca abonatul sau utilizatorul inregistrat sa fie informat poate da persoanelor vizate sentimentul ca viata lor privata este obiectul unei supravegheri constante", se arata in decizia Curtii Europene de Justitie (vezi documentul atasat).

Cum a fost implementata in Romania legea Big Brother

In Romania, directiva UE a fost transpusa in legislatie in vara anului 2012 si prevede stocarea pentru 6 luni a datelor de trafic ale tuturor utilizatorilor de telefonie si internet, nu si a continutului.

'Furnizorii de telefonie fixa, mobila si internet sunt obligati sa stocheze timp de sase luni toate datele legate de convorbirile telefonice si schimbul de e-mail-uri, cu exceptia continutului corespondentei electronice sau al convorbirii telefonice. In cazul retelelor de telefonie fixa si mobila trebuie sa se retina numarul celui care formeaza, numarul destinatarului, numarul celui spre care a fost redirectionat apelul, precum si numele acestora. In cazul serviciilor de internet, se vor retine utilizatorul, serviciul de telefonie folosit, numarul de telefon al apelantului si al destinatarului, numele si adresa abonatilor, identitatea echipamentului folosit', se arata in textul initiativei legislative. (vezi atasata legea asa cum a fost promulgata).

Furnizorii de telefonie si internet au obligatia ca timp de 48 de ore de la cererea organelor de urmarire sa transmita datele solicitate, iar daca acest lucru nu este posibil in 48 de ore, datele trebuie transmise in cel mult cinci zile.

In cazul in care datele nu pot fi transmise, furnizorul trebuie sa comunice in maximum cinci zile care este motivul acestui refuz.

Datele stocate vor fi distruse la finalul perioadei de pastrare, cu exceptia celor care au fost accesate si retinute.

  • Legea Big Brother: Intre incalcarea dreptului la viata privata si posibile sanctiuni de la Bruxelles

Adoptarea acestei legi in Romania a fost motivata de autoritati de nevoia de a implementa in legislatia nationala a prevederilor Directivei Uniunii Europene privind retinerea datelor generate sau procesate in cadrul activitatii de furnizare de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau de retele publice de comunicatii.

In 2012, Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, avertiza ca Romania risca sa plateasca Comisiei Europene penalizari de peste 30.000 de euro pentru fiecare zi de intarziere in adoptarea legii retinerii datelor de comunicatii.

Pe de alta parte o lege similara, adoptata in Romania in anul 2008, a fost declarata neconstitutionala un an mai tarziu, pe motive de incalcare a dreptului la viata privata.

In luna februarie 2012, mai multe ONG-uri si asociatii au avertizat ca noua propunere legislativa nu doar ca nu rezolva problemele de neconstitutionalitate, ci chiar este o varianta mai periculoasa pentru drepturile cetatenilor, cu o procedura vaga si neclara de acces la date.