Romtelecom si Cosmote, avand ca tert sustinator pe furnizorul chinez de echipamente telecom Huawei, au castigat concesionarea lucrarilor de construire si operare a unei retele nationale de internet broadband in zonele defavorizate din tara, contracte in valoare de 365,7 milioane lei (83,1 milioane de euro, inclusiv TVA), conform datelor publicate in 5 iulie 2014 in Sistemul Electronic de Achizitii Publice (SEAP). Proiectul este finantat prin fonduri UE. Reteaua va fi amplasata in 783 de localitati din 40 de judete, in care traiesc aproape 400.000 de locuitori.

Ce inseamna un tert sustinator

Potrivit "OUG nr. 34 din 2006 - Art. 190 - (1) Capacitatea tehnica si profesionala a ofertantului/candidatului poate fi sustinuta, pentru indeplinirea unui contract, si de o alta persoana, indiferent de natura relatiilor juridice existente intre ofertant/candidat si persoana respectiva, in masura in care acea sustinere se refera numai la resurse tehnice si/sau profesionale".

Altfel spus, tertul sustinator este o persoana care are o garantie suplimentara in vederea indeplinirii de ofertanta a obligatiilor contractuale. Potrivit specialistilor consultati de HotNews.ro entitatea sustinatoare nu este o inlocuitoare a ofertantului, acesta din urma are obligatia de a indeplini criteriile de calificare, sustinerea putand avea ca obiect numai o parte dintre aceste criterii, economice, financiare, tehnice etc.

Experti consultati de HotNews.ro sustin ca desi tertul sustinator prezinta un angajament ferm in atribuirea unui contract, autoritatea contractanta nu are nicio parghie pentru a-i angaja raspunderea daca nu se executa contractul. (vezi aici explicatii pe larg despre institutia tertului sustinator in achizitiile publice).

HotNews.ro a solicitat catre Romtelecom si Cosmote sa prezinte detaliile intelegerii dintre cele doua companii si Huawei Technologies SRL in implementarea contractelor si vom reveni cu raspunsuri imediat ce le vom primi.

Aceasta licitatie a fost demarata in luna noiembrie 2013, valoarea estimata a contractului fiind de 369,4 milioane lei (inclusiv TVA).

Ce firme au mai depus oferte

Conform anuntului de participare la aceasta licitatie, in cadrul acestei licitatii au mai depus oferte alte doua asocieri, respectiv: asocierea formata din Direct One S.A si SC Electrogroup S.A si asocierea UPC Romania, Deloitte Audit SRL si Connections Consult SRL.

Cele 783 de localitati au fost repartizate in 7 regiuni consolidate geografic, astfel ca si contractele atribuite sunt tot in numarde sapte, castigate separat de Romtelecom sau Cosmote, avand in fiecare caz ca tert sustinator firma Huawei Technologies SRL si ca subcontractori firmele: SC Avitech Co SRL, SC Business Service Consult International SRL si Nextgen Communications SRL (vezi documentul atasat).

Proiectul, numit Ro-NET, isi propune sa dezvolte retele de infrastructura backhaul (de distributie), care sa ofere servicii en gros de banda larga in zonele rurale din Romania care nu sunt deservite in prezent si pentru care nu exista planuri de acoperire in urmatorii trei ani.

  • Retelele vor fi concesionate pe o perioada de 20 de ani, din care minimum 18 ani pentru operare si intretinere

La finalul contractului de concesiune, operatorii pot sa intre in posesia retelelor de broadband in anumite conditii:

"(...) Transferul bunurilor Retelei RO-NET in proprietatea Concesionarului la incetarea Contractului de Concesiune se poate realiza daca incetarea Contractului survine mai devreme de sfarsitul anului 18 de operare, dar nu mai devreme de sfarsitul anului 10 de operare, si daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

(i) Adoptarea in prealabil a unei hotarari a Guvernului, care sa stabileasca trecerea respectivelor bunuri din domeniul public in domeniul privat al statului, in conformitate cu prevederile art. 10 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publica, cu modificarile ulterioare; si

(ii) Plata anticipata de catre Concesionar Concedentului a redeventei ramase neplatita la data transferului de proprietate, in valoare de 15% din valoarea investitiei initiale sau mai putin, in cazul in care Concesionarul a oferit si platit o redeventa suplimentara, daca incetarea Contractului de Concesiune si transferul de proprietate au loc in perioada dintre inceputul anului de operare 11 si sfarsitul anului de operare 15, sau in valoare de 13% din valoarea initiala a investitiei sau mai putin, in cazul in care Concesionarul a oferit si platit o redeventa suplimentara, daca incetarea Contractului de Concesiune si transferul de proprietate au loc dupa anul de operare 15; si

(iii) Plata contravalorii activelor ramase ca si neamortizate, din valoarea initiala a investitiei, la valoarea lor ramasa ca si neamortizata, de catre Concesionar Concedentului, care trebuie indeplinite cumulativ. Pana la finalizarea transferului de proprietate raman in vigoare prevederile Contractului de Concesiune;

(iv) Respectarea celorlalte conditii aplicabile transferului de proprietate al Retelei RO-NET prevazute in Caietul de sarcini, Sectiunea 6, cap. 3.3 Compensatia financiara.

  • Ce redevente vor plati concesionarii catre stat:

Redeventa minima obligatorie - suma datorata de Concesionar Autoritatii contractante in considerarea exploatarii Retelei RO-NET in temeiul Contractului de concesiune, in cuantum de 18% din valoarea initiala investitiei.

Redeventa suplimentara - partea din ultima transa a redeventei obligatorii, in cuantum maxim de 13% din valoarea initiala a investitiei, platibila la transferul de proprietate, care a fost oferita la licitatie a fi platita in avans, odata cu primele trei transe ale redeventei minime obligatorii (care insumeaza 5% din valoarea initiala a investitiei).

  • Povestea acestor fonduri care din 2007 si pana in prezent nu au fost folosite de autoritati

Povestea acestui proiect, pentru care autoritatile aveau posibilitatea accesarii a circa 84 de miliane de euro fonduri europene, incepe in anul 2007. De atunci si pana in prezent, aceste fonduri nu au fost folosite de Romania.

Mai mult, pentru ca in vara anului 2010, ministerul condus de Gabriel Sandu (PDL) a incercat sa transfere aceste fonduri catre controversatul proiect eRomania, Comisia Europeana a blocat alocarea acestor bani pana la aparitia unui proiect coerent, sub asistenta UE.

HotNews.ro a scris in premiera despre blocarea acestor fonduri de catre Comisia Europeana, in luna ianuarie din 2011, in urma unui interviu cu ministrul Comunicatiilor Valerian Vreme. Acesta anunta la acel moment crearea unui grup de lucru interministerial care lucreaza la un proiect pe acest domeniu. Era vorba de o echipa a carei compenenta era ceruta de Comisia Europeana si care beneficia de asistenta de la experti europeni.

In luna martie din 2011, Eduard Lovin, consilier al Ministrului Vreme anunta finalizarea acestui proiect, in care operatorii ar fi participat prin cofinantare dar ar fi ramas proprietarii noii retele de distributie de broadband create.

O infrastructura de internet de banda larga, care ar fi acoperit 3648 de localitati din Romania, unde locuiesc in prezent circa un milion de persoane fara posibilitatea accesului la internet.

"Ratiunea pentru care am ales acest model in care ne adresam catre operatori indiferent ca sunt privati sau de stat, o reprezinta faptul ca avem posibilitatea dublarii acestor fonduri de 84 de milioane de euro atrasi de la Comisia Europeana care sa duca la extinderea infrastructurii de internet in Romania, prin cofinantarea operatorilor", preciza la acel moment Eduar Lovin.

Doua luni mai tarziu, mai multe surse guvernamentale si de la operatori au precizat pentru HotNews.ro ca acest proiect ar fi blocat de STS, care vrea ca aceasta retea sa ramana in proprietatea statului.

  • Controversele iscate de Memorandumul de intelegere semnat de Guvern cu Huawei in luna noiembrie 2013

HotNews.ro a publicat in exclusivitate in luna februarie 2014Memorandumul semnat de Guvern cu compania chineza Huawei in noiembrie 2013, care prevede ca Ministerul Societatii Informationale (MSI) "vine in intampinarea Huawei" in vederea participarii la constructia unor sisteme IT critice, precum Sistemul de informatii si comunicatii nationale, Reteaua nationala de banda larga si Sistemul de monitorizare si supraveghere a traficului. Mai mult, Ministerul si Huawei anunta o "cooperare strategica", in ciuda controverselor din jurul companiei chineze, acuzata de institutii oficiale din SUA, Marea Britanie sau Canada de spionaj in favoarea autoritatilor chineze.

Memorandumul a suscitat controverse. Presedintele Traian Basescu a declarat a doua zi dupa articolul HotNews.ro, ca a solicitat si a primit acest memorandum semnat cu Huawei si ca a inteles astfel de ce vrea premierul Victor Ponta sa treaca Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS) in subordinea Executivului. Potrivit sefului statului, premierul a facut "un joc murdar pe seama securitatii nationale" din cauza acestor obligatii asumate si aprobate prin memorandum cu Huawei.

In replica, Premierul Victor Ponta a declarat ca memorandumul semnat de Guvern cu firma chineza Huawei si investitiile derivate de aici se fac cu respectarea obligatiilor asumate de Romania ca stat membru al UE si ca aceasta companie furnizeaza de ani de zile echipamente pentru marile companii de telecomunicatii. "Si SUA, si Europa lucreaza in foarte multe sisteme cu compania Huawei", a subliniat Ponta.

Ponta a catalogat declaratiile presedintelui privind Huawei drept "o prostie", un ultim atac venit dupa "atacurile constante la adresa KazMunaiGaz" si dupa "acea declaratie absolut iresponsabila legata de Dacia Renault". "Declaratiile presedintelui nu pot decat sa faca rau, atat timp cat nu sunt insotite nici macar de probe", a adaugat seful Executivului.

"Ideea ca Huawei o sa faca nu stiu ce pentru STS e cel putin un neadevar. Din cate stiu, furnizeaza de ani de zile pentru marile companii de telecomunicatii echipamente", a declarat Ponta intrebat daca poate preciza ce sisteme de comunicatii va construi Huawei si daca privesc un grad inalt de securizare".