- Reconsiderarea telecomunicatiilor
Mai mult, dupa ce ca nu folosec eficient veniturile din telecomunicatii guvernantii mai pun si taxe noi operatorilor din telecomunicatii, 'taxa pe stalp', de exemplu, si aceasta intr-o perioada delicata - industria este in stagnare, criza economica, astfel ca incepand cu anul 2009 veniturile si profitabilitatea in telecomunicatii a tot scazut. In tot acest timp, ministrii care au condus telecomunicatiile nu au zis nimic, nu s-au ridicat sa apere cresterea telecomunicatiilor si implicit a economiei nationale.
S-a zis, la inceput de an 2015, ca se va reduce taxa pe stalp, apoi ca de la la 1 ianuarie 2016 se va elimina. Taxa pe stalp trebuie eliminata imediat pentru a ajuta telecomunicatiile sa-si revina, sa depaseasca perioda de criza si astfel sa ajute la cresterea economica a tarii. Veniturile generate de telecomunicatii (licitatii spectru, vanzari de active, etc.) ar trebui sa fie reinvestite in telecomunicatii, in dezvoltarea accesului de banda larga pentru a recupera cat mai repede decalajul (utilizare Internet, PIB) fata de tarile UE.
- 2015 - anul relansarii comunicatiilor electronice?
- Cand trecem la Tv digitala?
'Meritul' revine in totalitate ministerului telecomunicatiilor si SN Radiocomunicatii. Sa reamintim ca in anul 2010 incepusera demersurile pentru organizarea concursului pentrtu alocarea de multiplexe digitale:
- ANCOM consulta procedura de acordare, taxa licenta, caietul de sarcini,- iunie 2010,
- ANCOM punea in vanzare caiete de sarcini ptr participare concurs - 1 iulie 2010,
- in 12 iulie 2010, ANCOM anunta ca S.C. RCS&RDS S.A., S.C. RomTelecom S.A., TDF S.A.S., Societatea Nationala Radiocomunicatii S.A., Media Sat S.R.L., Osterreichische Rundfunksender GmbH & Co KG si General Satellite Sofia au cumparat caietele de sarcini.
Apoi, in sedinta din 11 august, guvernul ia decizia de a amana cu 3 ani, pana la 1 ianuarie 2015, trecerea Romaniei la televiziunea digitala, anuland licitatia organizata de ANCOM la care participau cele 7 companii. Potrivit Ziarului Financiar, Guvernul nu ceruse aviz pentru hotarare de la ANCOM, gestionarul spectrul de frecvente radio al Romaniei si nici macar nu a informat despre schimbarea strategiei. Motivul - probabil teama ca Societatea Nationala de Radiocomunicatii ar fi putut pierde licenta.
In 2014, ANCOM organiza un nou concurs pentru alocarea de multimplexe digitale si la 10 iunie 2014 anunta ca in urma licitatiei, au fost adjudecate trei multiplexe de catre SN Radiocomunicatii. La randul sau, aceasta a organizat o licitatie pentru funizarea echipamentului si dupa cateva amanari anunta, in 24 februarie 2015, ca va organiza o noua licitatie din lipsa de oferte, performata 'deosebita' intr-o perioada in care nu se poate spune ca fabricantii de echipamente nu mai prididesc cu livrarile, ci dimpotriva.
Valoarea mare a contractului, circa 120 milioane euro, dar mai ales finantarea ceruta furnizorului au condus la un esec previzibil. Demiterea directorului SN Radiocomunicatii evident ca nu a putut recupera prejudiciul creat Romaniei, care se vede in situatia de a nu respecta un anagajament international. Astfel Romania a trebuit sa prelungeasca emisia analogica pana la 31 dec 2016, sperand probabil ca SN Radiocomunicatii va reusi sa orgnizeze o licitatie construita astfel incat sa atraga participanti. Data fiind situatia SN Radiocomunicatii (financiara,comerciala, etc.), atragerea finantarii necesare va fi dificila fara garantia statului practicata cu mult 'succes' acum ceva vreme, garantie care a construit in timp o datorie mare catre banci. Poate ar fi cazul sa se revina la ideia privatizarii SN Radiocomunicatii, (privatizarea a fost intrerupta brusc in anul 2000 de catre noul ministru al telecomunicatiilor de atunci), pentru a accelera restructurarea operatorului si a-l transforma intr-un operator eficient, orientat catre piata, capabil sa-si respecte angajamentele.
- Consolidarea pietei?
Care ar putea fi operatorii ce ar putea beneficia cel mai mult prin achizitia AKTA? In primul rand operatori care deja au retea de comunicatii fixe prin cablu, dar complementara. Adica Telekom, RCS&RDS, dar mai ales UPC. Telekom, care trece printr-un proces de restructurare accelerat odata cu venirea lui Nikolai Beckers, nu pare a fi cel mai interesat. Doar daca pretul .... RCS&RDS, operator care mai tot timpul s-a uitat in jur si a cumparat tot ce se putea marindu-si astfel acoperirea si numarul utilizatorilor, ar putea fi interesat daca pretul va fi in linie cu cele cu care s-a obisnuit. Cel mai castigat pare a fi UPC Romania, care ar obtine o retea aproape complementara si si-ar spori substantial baza de clienti. Orange si Vodafone au mare nevoie de retea de comunicatii fixa, care sa acopere in primul rand orasele, astfel ca AKTA nu pare a avea tocmai reteaua cautata de acestia. Un impediment in procesul de vanzare pare a fi pretul cerut de proprietari - 200 milioane euro, de peste 4 ori veniturile de 45,4milioane euro a anului 2013, valoare descurajanta pentru oricare dintre cei mentionati mai sus.
Ar putea fi si UPC Romania de vanzare? Daca da, marii operatori Orange si Vodafone ar putea fi foarte interesati de reteaua fixa a acestui operaror si am avea o lupta acerba cel putin in doi.
Sau 'consolidarea' poate lua forma si a unor parteneriate? Se pare ca marii operatorii au inceput discutii bilaterale privind incheierea unor aliante strategice privind utilizarea si dezvolᅡ tarea in comun a retelelor cu obiectiv lansarea de servicii fixe de catre cei care nu au retea fixa sau sa castige acces la retele mobile 3G si 4G.
- Relansarea UPC?
In afara de aceste solutii care sa-i permita sa ofere pachetul maxim cu 6 servicii, UPC Romania ar putea achizitona operatorul AKTA, care i-ar aduce o retea complementara si o baza importanta de clienti, 0,5 milioane, care sa-i permita sa se apropie de RCS&RDS. Desigur daca pretul va fi unul accesibil.
O a treia solutie nu se intrevede, daca excludem vanzarea.
- Accesul la retelele operatorilor
Sau vom avea parteneriate? Satui sa mai astepte accesul la retele, se pare ca marii operatorii au inceput discutii bilaterale privind incheierea unor aliante strategice privind utilizarea si dezvolᅡ tarea in comun a retelelor cu obiectiv lansarea de servicii fixe de catre cei care nu au retea fixa (Orange si Vodafone) sau sa castige acces la retele mobile 3G si 4G (RCS&RDS).
- Continuarea externalizarii operarii retelelor
Inceputul a fost facut de RomTelecom, care in anul 2010 a incheiat un contract de externalizare cu Ericsson ce a presupus si transferul a circa 400 angajati. Apoi in iulie 2014 un alt contract, intre RomTelecom & Cosmote si Ericsson, a presupus si transferul a 730 persoane. In februarie 2012, Huawei castiga un contract de externalizare, preluand pentru cinci ani managementul operatiunilor de teren pentru reteaua Vodafone Romania. Circa 70 angajati Vodafone deveneau angajati Huawei, ca parte a echipei care prelua aceste activitati. Spre sfarsitul anului 2014, un nou contract de externalizare a fost negociat intre Orange si Ericsson, care a implicat si transferul a peste 100 angajati.
Prin aceste contracte operatorii transfera operarea si mentenanta anumitor parti de retea si odata cu aceasta si personalul afferent. Transferul se face catre fabricanti de echipamante de telecomunicatii, catre cei care livreaza sau chiar instaleaza echipamentele, adica catre companii cu profunda expertiza in lucrul cu echipamentele de telecomunicatii. Ce castiga operatorii? Eficienta, in primul rand, care se traduce si prin costuri mai mici. Ce castiga fabricantii, cei care preiau operarea retelelor? O noua activitate, noi venituri! Traditional, fabricantii de echipamente erau companii care cercetau, produceau si livrau echipamante de telecomunicatii. De circa 10 ani fabricantii ofera si servicii de mentenanta a retelei, primii clienti fiind operatorii de retele mobile.
De ce ar putea continua si in anul 2015 externalizarea operarii unor parti de retele? Pentru ca din 2009, scaderea veniturilor operatorilor de telecomunicatii a condus la scaderea profitabilitatii acestora care poate fi imbunatatita fie marind veniturile (cresterea cheltuielilor cu servicii de comunicatii?) fie micsorand cheltuielile. Cum marirea veniturilor depinde de factori externi, ar putea fi de asteptat si in anul 2015 reducerea cheltuielilor prin contracte prin care se transfera mentenanta a noi parti de retele.
- Punerea pe costuri a tarifelor de terminare in retelele mobile
Anul trecut, cu o intarziere de cel putin 15 luni, ANCOM a mai facut un pas in punerea pe costuri a tarifelor de terminare in retelele mobile - de la 1 aprilie 2014 tariful de terminare in retelele mobile a scazut la 0,96 eurocenti/minut, tarif mai mare decat tarife stabilite in tari mult mai dezvoltate economic (Franta, etc.) si mult mai mare decat tariful de terminare in retelele fixe din Romania, 0,14 eurocenti/minut, fapt care face ca telefonia fixa, afacere in ultima faza a ciclului de viata, sa subventioneze in continuare telefonia mobila, afacere ajunsa la maturitate. Ca urmare a acestui tarif MARE de terminare a convorbirilor in retelele mobile, peste 80% din traficul originat de o retea mobila se termina in aceiasi retea si doar putin 'scapa' spre alte retele mobile, astfel ca romanii au in continure 2 sau 3 telefoane mobile in buzunar pentru a evita uriasa taxa vamala numita tarif de terminare, platind mai mult decat trebuie pentru telefonie mobila.
ANCOM trebuie sa continuie si in acest an procesul de normalizare a tarifarii terminarii convorbirilor in retelele mobile reducand tariful de terminare in retelele mobil sub 0,5 eurocenti/minut.
Punerea pe costuri a tarifelor de terminare in retele mobile are rolul sa permita romanilor sa aiba numai un telefon mobil in buzunar, asa cum au numai un telefon fix acasa si sa nu plateasca mai mult decat trebuie.
- Rebalansarea tarifelor de telefonie mobila
Din aprilie 2014, cu o intarziere de cel putin 15 luni ANCOM a redus tarifele de terminare in retele mobile urmare a recomandarii Comisiei Europene. Ceva mai devreme si in pregatirea acestor reduceri de tarife, Consiului Concurentei lansa o investigatie asupra modului in care se transfera aceasta reducere in tarifele utilizatorilor finali. De ce aceasta grije a Consiliului Concurentei?
Daca analizam tarifele din telefonia mobila din Romania observam ca au fost construite pentru a tine captiv consumatorul acestor servicii: sute de minute in retea, apoi mii de minute, la tarife rezonabile si uriase taxe vamale care sa-i opreasca sa 'iasa' din retea la depasirea minutelor alocate - Cosmote 0,223 euro/minut la abonament de 8,8 euro/luna, Orange - 0,15 euro/minut la abonament de 8 euro/luna si Vodafone 0,21 euro/minut la abonament de 9 euro in 2013. Astfel, s-a ajuns ca Romania sa aiba patru retele de comunicatii mobile care nu prea comunica intre ele - in decembrie 2014 circa 80% din trafic se termina in propria retea si doar 13,6% se termina in alte retele mobile, fapt ce nu denota eficienta. Asa au ajuns romanii, in incercarea de a vorbi cu persoane conectate in alte retele, sa aiba in buzunar 2 sau 3 telefoane mobile contectate in retele diferite pentru a evita mari tarife de terminare.
Numarul mare de SIMuri tradus printr-o penetrare mare, peste 100% cum este in Romania, dar si in alte tari, nu ar trebui sa fie un motiv de mandrie nationala, ci dimpotriva ar trebui socotit un esec al pietei de vreme ce romanii platesc mai mult pentru telefonia mobila, circa 200 milioane euro/an, avand doua sau chiar trei telefoane mobile conectate in diferite retele. Nu acelasi lucru se intampla in telefonia fixa unde tarifele rezonabile de terminare, dar si substitutia fix-mobil, nu ii face pe romani sa aiba mai multe telefoane fixe, desi sunt mai multe retele de telefonie fixa.
Punerea pe costuri a tarifelor de terminare in retele mobile ofera, poate, un moment asemanator cu cel de la liberalizarea telefoniei fixe cand au fost rebalansate tarifele. Pana la liberalizare, convorbirile locale ieftine erau subventionate prin tarifele mari ale convorbirilor interurbane, iar acum tarifele mari practicate de operatorii de telefonie mobila pentru convorbiri catre alte retele au rolul de a crea efectul de 'club', dar si de a subventiona convorbirile terminate in propria retea. Atunci, prin telefonia fixa, ca si acum, prin telefonia mobila, societatea platea, respectiv plateste mai mult decat trebuie pentru servicii ale caror costuri marite se regasesc in toate bunurile, serviciile produse de economie. Rebalansarea ar trebui sa insemne noi tarife pentru telefonia mobila astfel incat diferenta dintre tariful unei convorbiri terminata in reteaua care a generat apelul si una terminata in alta retea sa fie de circa 1 eurocent/minut, la actualul tarif de terminare de 0,96 eurocenti/minut.
Este momentul 'rebalansarii tarifelor din comunicatiile mobile' de catre operatorii de telefonie mobila, pentru eficienta si accelerarea competitiei.
- Vanzarea pachetului de actiuni RomTelecom?
Sunt de acord cu dumneavoastra, va fi greu de realizat trecerea la tv digitala fara un imprumut garantat de stat. Ca sa nu spun imposibil.
Sunt convins ca in acest caz s-ar gasi si finantare, precum si un operator serios.
Totodata, poate ca se va gandi cineva sa transforme SNR intr-un operator de infrastructura, caz in care este de dorit si a ajustare a cadrului de reglementare, pentru o eficientizare maxima.
Si, evident, ar trebui sa se asigure si modernizarea SNR - in ceea ce priveste managementul si competenta.
Sunt aspecte economice importante care fac neatractiva impementare advb-t2 pentru un operator privat. Nici Protv nu va dezvolta dvb-t2 pe reteau pe care o opereaza si va inchide transmisia terestra. Interesul a fost maxim in 2010, in 2015 cine ar fi interesat sa opereze mux-ul "public" unde se transmite gartuit programele tvr ? In situatia financiara actuala a tvr-ului este riscant sa proiectezi un plan financiar bazat pe un client practic in faliment.
Nu stiu ce inseamna pentru dumenavostar operator de infrastructura dar snr cred ca este in momentul de fata asa ceva. Probabil ca va ganditi ca reteau sa fie detinuta de stat sau de catre o alta entitate ?
Cat despre modernizarea managementului, aici suntem in deplin acord
SNR NU a fost nevoita sa ia cele trei multiplexe. S fost un act de vointa personala, nu i-a pus nimeni pistolul la tampla. Mai mult SNR cocheta cu ideia multiplexelor digitale de mulyi ani- expermente, investitii, etc.Unii, chiar din minister, spuneau ca fara licente ptr TV digitala SNR isi pierde obiectul de activitate. De fapt, 75-80% din cifra de faceri de aici vine.
Da, SNR ar putea crea un operator de turnuri bazat pe experienta sa si pe anumite conditii ale pietei. Dar se pare cca nu se prea vrea.
Modernizarea SNR, a managementului se paote face prin privatizare. Poate ca intersul pentru a o cumpara (partial sau total) este mai scazut azi dar a continua asa este mult mai mai rau pentru operator ...
Pacat de sansa ratata din 2000 cand noul ministru si guver au blocat privatizarea ..
O zi buna
Dr. NIcolae Oaca
In cifar de afaceri a SNR ponderea serviciilor de broadcast televiziune este la jumatate din cat afirmati dumneavoastra.
SNR este in prezent "operator de turnuri" dar si proprietarul acestora.
Nu cred ca sunteti Dl Nicolae Oaca.
Ref la MUXuri - daca nu participa SNR poate ca lua RCS&RDS! Acesta a participat la licitatie, dar in mod curios nu a luat nimic. Daca nu lua nici acesta era intradevar o problema – conditiile licitatiei...
Cifra de afaceri a SNR, in jur de E80 milioane, este realizata in principal (75-80%) de la TVR si Radio, adica de la stat, carora le transporta semnalul (TV, radio) national. Ponderea a fost declarata de oficiali ai companiei si am gasit-o acum ceva vreme in presa (ZF, ..). Si are sens - SNR mai ofera internet (prin WiMAX are cateva mii de clienti), telefonie si servicii prestate unor operatori, acestor alte activitati revenindu-i 20-25% din cifra de afaceri adica cca E20milioane
Din pacate site-ul HotNews.ro ne face pe toti anonimi, chiar si pe cei care isi dau numele. Daca nu credeti ca sunt Nicolae Oaca va rog sa intrebati siteul, moderatorul ..
O zi buna
Dr. Nicolae Oaca
Nu am vrut sa zic ca este musai garantia statului si in acest caz. Am vazut ce se intimpla când statul acorda garantia - proiecte neviabile economic, posibilitatea coruptiei, etc. Ce am vrut sa zi este ca SNR ar trebui privatizata, sau macar o parte din ea, pentru a deveni responsabil, eficient, orientat spre piata, etc.
O zi buna
Respectuos vă întreb: dvs. Ce ați făcut pentru binele utilizatorilor din Romania?
La capitolul concluzii și păreri, romanii sunt campioni.
Cel care va întreabă a făcut un dosar la Consiliul Concurenței, împotriva [...].
Daca citeati aceasta analiza (la care ati comentat) ati fi observat ce fac pentru consumatori. Daca ati mai fi citi si alte analize de ale mele ati mai fi gasit si altele (idei lansate pentru care am luptat si unele s-aumaterializat) - liberalizarea pietei (1996 -2003), reducerea uraselor tarife de terminrfe in retelele mobile, denominarea in lei a tarifelor, etc.
Aveti cateva linkuri spre luare la cunostiinta
- http://www.contributors.ro/economie/pentru-denominarea-in-lei-a-tarifelor-serviciilor-de-telecomunica%C8%9Bii/
- http://www.contributors.ro/economie/tarifarea-comunicatiilor-mobile-pentru-eficienta-economica/
- http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1234147-operatorii-virtuali-realitate-europeana.htm
- http://www.marketwatch.ro/articol/4205/In_atentia_viitorului_guvern%3Cbr%3EO_strategie_de_guvernare_pentru_telecomunicatii%3Cbr%3E_II_Reglementare_pentru_competitie_si_utilizatorul_final/
- ....
La Consiulul Concurentei am ttrimis o propunere pentru monitorizarea transferului reducerii tarifelor de terminare (in retelele mobile) in tarifele utilizatorilor finali
O zi buna
S-au dus zilele cand vendori aveau interesul sa faca echipamentele mai bune si tehnologi mai fiabile. Au venit zilele cand interesul vendorilor e sa faca tehnologi cat mai complicate sa-i tina de sclavi pe operatori.
O sa viseze operatori la profiturile din 2015 in 2-3 ani.
Externalizarea operarii retelelor s-a facut cu scopul de a reduce cheltuielile in conditiile unei piete ajunsa la maturiatate si in ultimii ani si ai unei crize economice. Tragic ar fi daca s-ar duce la extrem externalizarea - operatorii ar preda complet rețelele fabricantilor care intr-adevar au expertiza. Daca un operator ajuge sa preia (pentru operare sau chiar prin cumparare) toate retele si le uneste ne putem intoarce la monopol. De data asta monopolul de retea - o companie opereaza unica retea pe care o inchiriaza operatorilor telecom care devin operatori virtuali. Poate fi o problema de timp...
O zi buna
Ce ar fi daca ANCOM ar defini aceasta categorie de operatori, care sa fie capabili sa ofere servicii pentru operatorii de telecomunicatii si nu numai, in mod transparent si respectand principiile competitiei.
In acest fel s-ar putea face economie de frecvente, care s-ar putea folosi in comun de toti operatorii mobili, s-ar actiona ecologic - prin renuntarea la concentratiile de turnuri RR in aceiasi locatie, etc.
Se poate asigura si o competitie, prin infrastructura deja existenta la operatori, care ar actiona ca un control pentru blocarea abuzului de putere.
Unde mai pui, ca un operator ca SNR ar putea sa-si gaseasca locul.
Si eu militez pentru partajarea unor parti de infrastructura - turnurile de exemplu si, deci, pentru aparitia unor noi operatori - operatorii de turnuri. In alte tari exista! In felul acesta am avea mai putine turnuri in tara, costurile ar fi mai mici, ar fi mai ECO, etc...
Acum ceva ani, in mai multe memorii adresate mai multor vechi ministri telecom propuneam ca, bazat pe expertiza si pe faptul ca deja administreaza turnuri de telecom, din SN Radiocomunicatii sa se desprinda o parte, o companie care sa devina operator de turnuri. Desigur ca trebuiau discutii cu industria, iar in structura actionariatului noului operator de turnuri putea fi atras, ulterior, unu; dintre mari operatori de turnuri cu prezenta internationala (Albertis, Arqiva, American Tower Corp, Crown Castle, etc.). Evident, ideia nu a fost acceptata. Aceasa insemna de fapt o restructurare a operatorului SN Radiocomunicatii de care probabil ministrii respectivi s-au temut sa o gestioneze.
Dvstra insa extindeti ideia la o sigura retea (turnuri, echipament, etc.), care sa detina tot spectrul si astfel ne intoarcem la monopolul pe care noi l-am abanadonat in 2003. Teoretic monopolul implica costurile cele mai mici, dar practic ofera tarifele cele mai mari. Astfel nu s-ar fi renuntat la monopol incepand cu anii 80 in SUA, Anglia, etc.
O zi buna
In buna traditie damboviteana, pe langa cel mai mare pitic din lume avem si cel mai "tare" internet!
Prostiile de acest fel sunt debitate cu convingere de conducatorii diferitelor organisme guvernamentale sau de parlamentari (vezi cazul Pambuccian), citand selectiv - sau repetand o melodie retinuta dupa ureche - cativa indicatori din statistici.
Nimeni nu arata care este penetrarea telefoniei si a internetului in teritoriu, aceasta fiind o grea suferinta.
Din ultima raportare pe care mi-o amintesc, din cele peste 20.000 localitati ale patriei, peste 60% nu aveau asigurate serviciile de telefonie cele mai banale si - in cel mai bun caz - poate ca exista acolo posibilitatea sa folosesti telefonul mobil daca te urci pe dealul de langa sat sau intr-un anumit hambar mai inalt, la care hazardul propagarii asigura un semnal minimal.
Constat ca de cand interesele de pe piata telecomunicatiilor au devenit "complexe", nimeni nu-si aminteste ca exista o lege a Serviciului Universal, care obliga statul sa asigure accesul la serviciile de telecomunicatii in mod nediscriminatoriu... dar cui ii mai pasa de lege, daca nu risca interventia DNA... cat despre bunastarea romanilor, aceasta nu prezinta interes decat din 4 - 5 ani, si atunci materializata eventual printr-o sacosa cu alimente...
Eu ma intreb ce l-a facut pe fostul director al Romtc. mr. Hubley sa-l trimita la plimbare pe d-l Oaca din post de consilier? Pe d-l Oaca il cunosc de pe vremea cand era un bun proiectant de circuite de corectie analogice la un institut dar si un bun raportor catre directorul de atunci redand cu manie proletara ce vorbeau colegii despre acesta...