"Niciodată lipsa de transparență, dublată de decizii unilaterale și opace, nu a adus nimic bun, de aceea eu cred că ce au făcut autoritățile în ultimele două luni nu e doar ineficient, ci este și periculos", susține într-un interviu HotNews.ro Cristina Lupu, directorul executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI). Aceasta spune că nu e normal într-o democrație ca acțiunea de a bloca accesul la anumite informații să fie făcută de un grup de persoane a căror identitate nu este cunoscută (n.a Grupul de Comunicare Strategică), în ciuda tuturor insistențelor din presă. Astfel de decizii ar trebui trecute prin filtrul unui judecător, consideră directorul CJI.

Cristina Lupu, director executiv CJIFoto: Arhiva personala

Mai multe site-uri web au fost blocate de autorități pe perioada stării de urgență pe motiv că răspândesc panică în rândul populației, informații false, conspirații despre pandemia de COVID-19, vaccinarea obligatorie și implementarea pe ascuns a tehnologiei 5G ori pentru declarații complet false atribuite președintelui României.

Deciziile au fost luate de Ministerul Afacerilor Interne (MAI), după analiza și propunerile făcute de Grupul de Comunicare Strategică, format din angajați ai departamentelor de comunicare de la mai multe ministere, a căror identitate nu a fost făcută publică, în ciuda insistențelor media și a ONG-urilor care luptă pentru libertatea de exprimare.

Se știe doar că acest grup este condus de Andi Manciu, fost jurnalist, apoi șef al departamentului de comunicare PNL, iar în prezent consilier de stat al premierului Ludovic Orban.

Deciziile MAI sunt puse în aplicare de ANCOM - autoritatea de reglementare în comunicații, condusă de fostul premier PSD Sorin Grindeanu, care emite o decizie de blocare a accesului la internet, furnizorii de internet fiind apoi obligați să restricționeze accesul utilizatorilor la site-urile cu pricina, în caz contrar riscând amenzi între 10.000 de lei și 70.000 de lei. Autoritatea a emis 16 astfel de decizii până acum, care pot fi consultate aici.

Multe din site-urile blocate au reapărut însă la alte adrese, au fost din nou blocate și acum sunt iar accesibile. Un exemplu este ortodoxinfo.ro, site care a fost blocat inițial pentru titluri precum: Se pregătește omorârea pensionarilor în lagăre de concentrare și exterminare".

Acesta s-a mutat apoi pe ortodox.info.ro, a fost blocat din nou, iar acum poate fi accesat pe ortodoxinfo.net.

Cristina Lupu, CJI, despre blocarea site-urilor: Este o măsură disproporționată, fără eficiență și periculoasă pe termen lung pentru libertatea de exprimare

Este justificată și eficientă măsura blocării accesului la internet pentru astfel de site-uri?

HotNews.ro a adresat, în data de 6 mai 2020, mai multe întrebări atât către ONG-uri care militează pentru libertatea de exprimare, experți media și juriști specializați în drept online, dar și către Grupul de Comunicare Strategică, ANCOM ori Autoritatea pentru Digitalizarea României.

Primele răspunsuri au venit de la Ionuț Codreanu, coordonator program cercetare și educație media în cadrul Activewatch- Agenția de Monitorizare a Presei, iar acum a răspuns și Cristina Lupu, directorul executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI).

Grupul pentru Comunicare Strategică (GCS), condus de ANDI Manciu (PNL), nu a răspuns încă în ciuda insistențelor HotNews.ro.

Redăm mai jos integral răspunsurile Cristinei Lupu, directorul executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI).

  • HotNews.ro: Este justificată decizia autorităților de a sancționa fake-news-urile din online? Motivați răspunsul, vă rog

Cristina Lupu, CJI: Niciodată lipsa de transparență, dublată de decizii unilaterale și opace, nu a adus nimic bun, de aceea eu cred că ce au făcut autoritățile în ultimele două luni nu e doar ineficient, ci este și periculos. Guvernul a plecat în lupta împotriva dezinformării dintr-o poziție complet greșită - a luat decizia de a bloca site-uri care “dau fake news” pentru ca cetățenii să nu fie duși în eroare, dar, în același timp nu a excelat la capitolul transparență și comunicare clară cu cetățenii. Ba mai mult, a încercat prin toate metodele să blocheze accesul presei la informații, deci implicit și accesul cetățenilor la acestea. Îngrijorarea Guvernului privind dezinformarea putea fi legitimă dacă ea nu s-ar fi limitat la închiderea unor site-uri obscure.

Din punctul meu de vedere, pentru închiderea unui site - dacă chiar ar fi fost nevoie să ajungem la această măsură, ar fi trebuit să fie „butonul nuclear” - dezinformarea ar fi trebuit să țină de siguranță națională, iar pericolul să fie iminent și cuantificabil și ar fi fost nevoie să fi trecut prin filtrul unui judecător. Altfel, așa cum a fost făcută acum, este o măsură disproporționată, fără eficiență și periculoasă pe termen lung pentru libertatea de exprimare.

În plus, autoritățile operează cu un termen confuz, „fake news”, care poate fi foarte ușor interpretabil, în funcție de persoana care îl folosește. De multe ori, în discursul public, termenul de fake news este folosit pentru a eticheta opinii cu care persoana respectivă nu este de acord sau materiale jurnalistice care nu te pun într-o situație favorabilă.

  • HotNews.ro: Este corect modul în care se implementează această cenzură în online prin decizia GCS?

Cristina Lupu, CJI: Nu este corect, nici normal într-o societate democratică ca această acțiune de a bloca accesul la anumite informații să fie făcută de un grup de persoane a căror identitate nu este cunoscută, în ciuda tuturor insistențelor din presă. Pentru ca o astfel de măsură să nu fie percepută ca fiind abuzivă și cu scopuri ascunse, ar fi fost nevoie de transparență absolută. Să știm cine face parte din Grupul de Comunicare Strategică, să ni se spună care este expertiza lor în acest subiect, să fie motivate riscurile imediate provocate de accesul la acele publicații și să fim trecuți prin întregul proces de decizie. Regulile, dacă or exista pe undeva, nu sunt făcute publice și nici criteriile după care o publicație este suspendată sau se consideră că dezinformarea pe care o practică este suficient de „periculoasă” pentru a se lua măsuri.

  • HotNews.ro: Cine sunt persoanele din GCS care decid ce e fake news și ce nu e?

Cristina Lupu, CJI: Am vrea să știm și noi cine sunt persoanele care fac parte din Grupul de Comunicare Strategică, chiar am făcut o solicitare de informații de interes public în numele a 97 de instituții media și 165 de jurnaliști din întreaga țară pentru a afla cine face parte din acest grup. Nu doar că nu ni s-a răspuns la cererea de informații, Ministerul de Interne - cei care au GCS în subordine - nici măcar nu s-a obosit să ne confirme primirea și să-i dea cererii un număr de înregistrare. Au decis să ignore o lege a statului român - cea a accesului la informațiile de interes public. Modul în care autoritățile au ales să trateze acest subiect mă face să mă gândesc la un film prost cu spioni, în care niște angajați ai statului român consideră că sunt peste lege.

  • HotNews.ro: Cine ar trebui să se ocupe de o astfel de cenzură, dacă GCS nu este soluția potrivită?

Cristina Lupu, CJI: Cenzura nu este niciodată o soluție într-o democrație. Ce a făcut acum Guvernul liberal seamănă foarte mult cu măsuri luate în state cu guverne nedemocratice. Cei care decid ce este adevărat sau fals, periculos sau nepericulos sunt niște oameni necunoscuți, dintr-un grup închis, aflat în subordinea Ministerului de Interne. Dacă asta nu ne dă fiori pe șira spinării, nu știu ce ar mai putea să ne sperie. În acest moment, soluția vine de la legislația în vigoare - un judecător, care să judece în baza unor legi și criterii clare, iar decizia acestuia să fie, la rândul ei, supusă unei proceduri de apel înainte de a rămâne definitivă și, ca atare, operațională.

  • HotNews.ro: Este o soluție tehnică fezabilă blocarea accesului la site-urile catalogate că propagă fake news? Motivați răspunsul, vă rog

Cristina Lupu, CJI: Nu este o soluție tehnică fezabilă și toate cercetările făcute pe această temă arată exact asta. Blocarea tehnică este un fel de joacă de v-ați ascunselea. Blochezi accesul unui site, în secunda doi site-ul respectiv apare cu un nume puțin schimbat. Și tot așa. Este o folosire inutilă și ineficientă a resurselor publice. Mai mult, blocarea accesului nu rezolvă problema dezinformării, mută doar teoriile conspirației, știrile contrafăcute și informațiile false în zone în care blocarea nu se face atât de ușor - conturi private de social media, canale de YouTube, mesaje pe WhatsApp. Și mai mult, s-a văzut în cazul Ortodox.info, îi transformă în martiri pe cei care au site-urile suspendate pentru dezinformare.

În plus, suspendarea accesului la aceste site-uri a fost posibilă doar în baza Ordonanțelor Militare, în baza Decretului de instituire a stării de urgență. Din momentul în care starea de urgență nu mai există, acele site-uri trebuie să revină în spațiul public. În condițiile în care pandemia nu a dispărut în aceste două luni, devine și mai clar că măsura a fost ineficientă și inutilă.

  • HotNews.ro: Considerați că ar trebui luate alte măsuri de sancționare a site-urilor de tip fake news, în condițiile în care blocarea nu este eficientă?

Cristina Lupu, CJI: Sancționarea eficientă nu este cea care vine de la autorități, ci de la public și, de ce nu, clienții de publicitate. Și nu mă refer aici doar la aceste site-uri care pun în spațiu doar dezinformări, ci mai periculoasă și destul de frecventă este situația în care site-uri mainstream pun în spațiul public astfel de informații pentru trafic. Cum clienții de publicitate iau doar traficul ca metodă de calcul a tarifelor de publicitate, fără a se uita cum este adunat acel trafic, discuția despre nocivitatea dezinformării este doar profund ipocrită. Dacă adăugăm la asta și decizia Guvernului României de a finanța presa din România în următoarele patru luni, folosind același criteriu al traficului, ne dăm de fapt seama că încercarea de a bloca 12 site-uri a fost doar echivalentul lui “Mircea, fă-te că lucrezi”.

Dacă ne referim și la ce pot face autoritățile, aici sunt 2 direcții de urmat:

Să aplice legile deja existente, să vadă dacă este nevoie să clarificări și înnoiri, ținând cont atât de evoluțiile tehnologiei, cât și de faptul că drepturile fundamentale trebuie luat în considerare când se gândesc aceste schimbări.

Și, doi, să definească politici coerente în limitarea efectelor dezinformării. Iar politicile publice nu se rezolvă peste noapte, într-un birou, fără pic de transparență. Pentru ca amploarea dezinformării să fie redusă, cetățenii trebuie să aibă încredere în autorități și în deciziile acestora. Evident, vor exista mereu adepți ai teoriilor conspirației, este natural, și asta s-a întâmplat și până acum. Ce poate să “controleze” autoritatea este corectitudinea, claritatea și accesibilitatea informațiilor pe care le furnizează, eficiența măsurilor luate și respectarea rolului jurnalismului în societate. Dacă autoritățile nu respectă acest rol și încearcă să blocheze accesul jurnaliștilor la informații, înseamnă că autoritățile se fac vinovate de lipsa informațiilor corecte din spațiul public. Dacă informațiile lipsesc, speculațiile și invențiile vor acoperi locul.

În plus, autoritățile trebuie să înțeleagă că lupta cu dezinformarea este una pe termen lung, așa că este esențială investiția “cu cap” și strategică în educație, în dezvoltarea competențelor de media literacy ale cetățenilor."

Pentru detalii pe același subiect citește și: