​Rețelele 5G vor susține multiple aplicații de comunicații și tehnologia informațiilor implementate inclusiv la nivelul infrastructurilor critice, astfel că integritatea, confidențialitatea și disponibilitatea telecomunicațiilor vor constitui probleme importante de securitate națională, se arată în Strategia Națională de Apărare a Țării. Vulnerabilități tehnologice ale rețelelor 5G ar putea fi exploatate pentru compromiterea în lanț a infrastructurilor interdependente, cu riscul provocării unor daune severe. Vezi în articol care sunt amenințările, riscurile și vulnerabilitățile IT ale României și ce măsuri ar trebui luate.

Tehnologia 5GFoto: EAI

Asigurarea securității protecției infrastructurilor de comunicații și tehnologia informațiilor cu valențe critice pentru securitatea națională, precum și cunoașterea, prevenirea și contracararea amenințărilor cibernetice derulate asupra acestora de către actori cu motivație strategicä, de ideologie extremist-teroristă sau financiară sunt obiective de securitate națională menționate în Strategia Națională de Apărare a Țării, document consultat de HotNews.ro.

Autoritățile iau în calcul în acest sens "redimensionarea și reconstrucția sistemului de comunicații, la nivel național, conform cerințelor de calitate internaționale, astfel încât zonele de eșec ale pieței (acolo unde operatorii consideră că nu este oportun să investească) să fie compensate prin infrastructuri de comunicații finanțate din fonduri publice."

Tendințe majore cu potential de afectare și influențare a mediului de securitate, în perspectiva anului 2024

  • Sub impulsul dezvoltărilor tehnologice, lumea contemporană va deveni, cel puțin pe termen mediu, un spațiu de manifestare a unor riscuri și amenințări interconectate, care vor crește complexitatea, incertitudinea și volatilitatea mediului global de securitate. Acestor tendințe li se adaugä creșterea relevanței actorilor non-statali - în contextul dezvoltării noilor tehnologii - și proliferarea și redimensionarea unor amenințări transfrontaliere, precum terorismul, hacktivismul și criminalitatea organizatä.
  • Tendința exponențială de dezvoltare a tehnologiilor emergente (5G, inteligența artificială, big data, Internet of Things, cloud și smart computing) generează, pe de o parte, nevoi de creștere și îmbunătățire a comunicațiilor care vor susține servicii digitale inovatoare menite să sprijine cetățenii și mediul de afaceri, iar, pe de altă parte, necesități de colectare și securizare a datelor și informațiilor vehiculate în sistemele respective.
  • Având în vedere cä rețelele 5G vor susține multiple aplicații de comunicații și tehnologia informațiilor implementate inclusiv la nivelul infrastructurilor critice, confldențialitatea, integritatea și disponibilitatea telecomunicațiilor vor constitui probleme importante din perspectiva securității naționale. Vulnerabilități tehnologice ale rețelelor 5G ar putea fl exploatate pentru compromiterea în lanț a infrastructurilor interdependente, cu riscul provocării unor daune severe.
  • Criptomonedele, tehnologia blockchain, inteligenta artificială, machine learning, Internet of Things, big data sau tehnologia cuanticä sau Internetul Ascuns (Dark Web-ul) contureazä perspective de utilizare a acestora în planul criminalității organizate, infractionalității cibernetice, activităților de profil hacktivist, terorist sau extremist, precum operațiunilor ofensive coordonate de entități raliate intereselor unor actori statali. Se profilează riscul adaptării acțiunilor ofensive cu caracter hibrid la evoluțiile tehnologice, printr-o diversificare continuă a modalităților de acțiune și a resurselor coordonate, în scopul afectării intereselor naționale, inclusiv de securitate.

Coordonate esențiale ale evoluțiilor în Planul securității la nivel global

  • Pre-eminența SUA în sistemul internațional va rămâne incontestabilä pentru viitorul previzibil, ceea ce din punctul de vedere al interesului național al României este un element cheie. Pe de altă parte, doctrina și obiectivele de etapă multi-deceniale ale Chinei vor influența din ce în ce mai mult modul în care SUA percep rolul sistemic al acestui stat și îi răspund.
  • Evoluțiile tehnologice determină diversificarea și creșterea complexității riscurilor și amenințărilor de securitate, precum atacuri cibernetice, activități din domeniul informațional (acțiuni ostile/de influență derulate în spațiul public, dezinformare, răspândirea de știri false) și posibilitățile perturbatoare ale utilizării unor tehnologii de uz civil în acțiuni asimetrice hibride.
  • Tendintele tehnologice pentru dezvoltarea de noi armamente sunt influențate de evoluția amenințărilor, dar și de dezvoltarea și maturizarea de noi tehnologii din zona bunurilor de larg consum, care ar putea fi utilizate în cadrul acțiunilor de tip asimetric hibrid. Tehnologiile cele mai relevante pentru domeniul securității vor fi: vectorii hipersonici, tehnologia 5G, infrastructuri de comunicatii cuantice, aplicatiile laser electromagnetice, echipamente de monitorizare a spațiului aerian submarin, inteligența artificială, platformele autonome.

Amenintări, riscuri și vulnerabilități IT

Amenințări

  • - Atacurile cibernetice lansate de entități statale și non-statale (grupări de criminalitate cibernetică, grupări de hackeri cu sau fără motivație ideologică, politică sau extremist-teroristă) asupra infrastructurilor informatice și de comunicații cu valențe critice reprezintă o amenințare consistentă la adresa securității naționale, intensitatea, complexitatea și diversitatea acestora plasându-se pe o tendință evolutivă, în continuă creștere.
  • - Criminalitatea informatică se situează pe o tendință ascendentă, tot mai multe grupări autohtone specializându-se în activități ilicite din această sferă (compromitere de ATM-uri POS-uri; clonări de carduri; acces neautorizat în sisteme informatice, interceptarea ilegală de date informatice, postare de anunțuri fictive pe site-uri de comerț intens accesate, infectarea sistemelor informatice cu ransomware, preluarea sub control de resurse informatice pentru minarea de monede virtuale, dar și utilizarea sau exploatarea criptomonedelor pentru derularea de operațiuni ilicite din zona economică).

Riscuri

  • - Utilizarea noilor tehnologii de către entități ale criminalității organizate și infracționalității cibernetice, grupări și organizații cu profil terorist sau extremist și actori interesați să dezvolte acțiuni ofensive se va situa pe un trend ascendent.
  • - Dependența serviciilor de comunicații de un număr restrans de furnizori de tehnologie sau existenta unor fluxuri nesecurizate de achiziții de tehnologii utilizate în furnizarea de servicii esențiale sau critice reprezintă un fenomen cu impact asupra disponibilității și integrității rețelelor de comunicații,
  • - Riscul declanșării unui conflict armat interstatal se menține redus, dar se profilează riscul adaptării operațiunilor ofensive cu caracter hibrid la evoluțiile tehnologice, printr-o diversificare continuă a modalităților de acțiune și a resurselor coordonate, în scopul afectării intereselor naționale, inclusiv de securitate.

Vulnerabilități

  • - Nivelul redus de securitate ciberneticä a infrastructurilor de comunicații și tehnologia informației din domenii strategice (inclusiv ca efect al vulnerabilităților tehnologice procedurale ale infrastructurilor deținute de operatorii de comunicații) facilitează derularea de atacuri cibernetice de către actori statali sau non-statali.
  • - Acutizarea decalajului tehnologic și valorificarea insuficientä a beneficiilor conferite de utilizarea noilor tehnologii în marea majoritate a domeniilor de activitate pot genera un impact negativ în planul dezvoltării și competitivității economice, pe linie de cercetare-dezvoltare-inovare și pe termen mediu și lung, în asigurarea securității naționale.

Direcții de acțiune

- Prevenirea si contracararea amenințărilor cibernetice - derulate de entităti ostile, statale si non-statale - asupra infrastructurilor de comunicatii tehnologia informatiei cu valente critice pentru securitatea natională;

În plan economic, printre măsuri se numără: - asigurarea serviciilor de comunicații pe întreg teritoriul național a continuității acestora, la o calitate definită și la tarife accesibile pentru toți utilizatorii, ca o consecință a garantării dreptului de acces la serviciile de comunicații.