România a fost prima țară din lume care, în plin război comercial între SUA și China, a semnat un Memorandum 5G cu SUA, un act al cărui scop ar fi eliminarea folosirii echipamentelor chinezilor de la Huawei, acuzați că ar permite spionajul Chinei asupra informațiilor din rețelele IT occidentale. Pe de altă parte, România a fost printre primele țări din UE care a lansat servicii 5G chiar cu echipamente Huawei. A trecut un an, licitața 5G a fost amânată de 2 ori, și abia acum Guvernul a demarat transpunerea în lege a Memorandumului cu SUA. Vezi în articol ce implicații și costuri ar putea avea acest act și cum s-au poziționat alte țări din UE față de China și SUA.
Cum vrea România să transpună în lege Memorandumul 5G cu SUA
Guvernul PNL, condus de Ludovic Orban, a scos în dezbatere publică, în data de 4 august 2020, "un proiect de lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice și de comunicații de interes național şi condiţiile implementării rețelelor 5G".
Acest proiect de lege reprezintă de fapt transpunerea în legislație a Memorandumului 5G semnat acum 1 an, între Guvernele României și SUA, cu ocazia vizitei președintelui Klaus Iohannis la Washington.
Chiar dacă Memorandumul nu menționa nimic despre China sau Huawei, gigantul chinez care este lider mondial în tehnologia 5G, într-o declarație comună semnată atunci de Iohannis și Trump se arăta că România și SUA „caută să evite riscurile de securitate care însoțesc investițiile chineze în rețelele de telecomunicații 5G” și că „România este hotărâtă să lucreze cu Statele Unite pentru combaterea amenințărilor de securitate cibernetică ridicate de furnizorii chinezi în domeniul rețelelor 5G”.
În luna septembrie 2019, Gordon Sondland, Ambasadorul SUA la UE, declara că scopul acestui Memorandum este ca România să devină 'liberă de Huawei'".
Declarația oficialului american a stârnit reacția gigantului chinez care a catalogat afirmațiile ca pe "o acțiune motivată politic împotriva Huawei și o interferare în zona mediului de afaceri al României."
"Guvernul SUA atacă Huawei de foarte multă vreme, însă fără a oferi dovezi solide care să justifice acest comportament. Fără implicarea Huawei, rețelele SUA vor continua să fie de o calitate inferioară comparativ cu cele europene, deși sunt de trei ori mai costisitoare”, au precizat reprezentanții Huawei.
Principalele prevederi din proiectul de lege care transpune Memorandumul cu SUA și care ar putea elimina Huawei din rețelele 5G din România
Revenind la actualul proiect de lege, supus dezbaterii publice în data de 4 august 2020, acesta urmărește stabilirea unui mecanism de autorizare prealabilă a producătorilor de tehnologii, echipamente și programe software utilizate în cadrul infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interes naţional, precum şi în reţelele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G, fiind urmărite considerente ce țin de eliminarea oricăror riscuri la adresa securității naționale și apărării naționale.
Prin proiect se propune ca autorizarea să fie acordată prin decizie a Prim-Ministrului, după avizul conform al Consiliului Suprem de Apărare al Țării (CSAT), fiind luat în considerare rolul stabilit prin Legea nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare al Țării.
Totodată, în prezentul act normativ se propun măsuri de eliminare treptată a tehnologiilor, echipamentelor și programelor software utilizate în prezent de către furnizorii de reţele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G.
Sub amenințarea unor amenzi severe de până la 10% din cifra de afaceri,operatorii de comunicații vor fi obligați să informeze Arbitrul telecom (ANCOM) cu privire la toate echipamentele și aplicațiile folosite în rețelele proprii, astfel încât statul român să știe dacă aceste echipamente și soluții 5G aparțin unor producători care au obținut autorizația prealabilă.
De notat că ideea creării unui mecanism de autorizare prealabilă a producătorilor de tehnologie 5G care să particpe la construcția viitoarelor rețele 5G nu este singulară în UE.
Franța și Estonia, spre exemplu, au adoptat o poziție similară, conform datelor Comisiei Europene.
Problema este că în acest moment lupta la nivel mondial în zona tehnologie 5G se dă numai între 3-4 mari producători - Huawei, Nokia, Ericsson și ZTE. În timp ce Nokia și Ericsson sunt producători europeni, ceilalți doi sunt din China, unde este instaurat un regim totalitar comunist.SUA nu are niciun mare jucător 5G.
Principalele prevederi din proiectul de lege de transpunere a Memorandumului 5G cu SUA care ar putea afecta Huawei sunt cele de la art. 4, alineatul (2) litera c) care impun producătorului 5G, ca pentru autorizația prealabilă, să completeze o declaraţie pe proprie răspundere care să ateste că îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
- I. nu se află sub controlul unui guvern străin, în lipsa unui sistem juridic independent;
- II. are o structură transparentă a acţionariatului;
- III. nu are cunoştinţă de un istoric de conduită corporativă neetică;
- IV. se supune unui sistem juridic care impune practici corporative transparente.
În Expunerea de motive la proiectul de lege se menționează că măsurile propuse ar putea afecta mediul concurențial:
- "Cu privire la mediul concurențial se poate reține că, urmare a regimului de autorizare instituit prin proiectul de act normativ, se poate ajunge la situația în care, pentru considerente ce țin de securitatea națională și apărarea națională, să fie limitate opțiunile aflate la îndemână furnizorilor de rețele și servicii de comunicații electronice atunci când decid achiziționarea de tehnologii, echipamente și programe software utilizate în reţelele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G. Efectele, în concret, depind și de numărul producătorilor care obțin autorizarea stabilită prin proiectul de lege."
Numărul producătorilor 5G este însă extrem de limitat și majoritatea limitărilor îi vizează pe chinezii de la Huawei, deși nici suedezii de la Ericsson nu sunt 'uși de biserică' în privința unei conduite corporative etice.
Să nu uităm că în decembrie 2019, grupul suedez de telecomunicații mobile Ericsson a convenit să plătească peste un miliard de dolari pentru închiderea unor investigații de corupție, inclusiv una legată de mituirea unor oficiali guvernamentali, a informat Departamentul de Justiție al SUA, conform Reuters.
Oficialii conducerii grupului Huawei au respins adesea acuzațiile legate de spionaj ori cele privind faptul că s-ar afla sub controlul statului chinez. În toamna anului trecut, gurpul chinez a invitat media din Româania și Republica Moldova la sediul central din Shenzen, China, unde doi vicepreședinți Huawei au răspuns întrebărilor jurnaliștilor legate de acuzațiile aduse.
Chinezii de la Huawei se prezintă drept o companie privată, deținută exclusiv de cei aproape 97.000 de angajați, în care fondatorul Ren Zhengfei, fost inginer în armata Chinei, are un pachet de 1,14% din acțiuni. Deși este o companie privată, la intrarea în sediul central al Huawei din Shenzhen, agenții de securitate te salută militărește.
- Pentru detalii citește: VIDEO Salutul milităresc - modul inedit în care ești întâmpinat la intrarea în sediul central al Huawei din China
Vicepreședintele Huawei Catherine Chen și-a exprimat speranța că România nu se va alinia la poziția SUA în privința interzicerii participării gigantului asiatic la construcția rețelelor 5G, ci va avea abordări bazate pe fapte, teste și evaluări de risc, așa cum, spune ea, propun țări ca Marea Britanie, Franța, Germania, dar și Comisia Europeană.
Conducerea Huawei a subliniat investițiile făcute în cei peste 17 ani de prezență în România, miile de locuri de muncă create, dar și pericolul unor pierderi financiare de 6,7 miliarde de euro pentru economia României în perioada 2020-2023, dacă grupul chinez este exclus din construcția viitoarelor rețele 5G.
- Pentru detalii citește: Catherine Chen, vicepreședinte Huawei: Dacă România vrea să se alinieze la poziția SUA, nu prea avem ce face, dar, totuși, sunt încrezătoare că nu ne va interzice accesul la 5G
Huawei este lider în domeniul tehnologiei 5G, iar operatorii telecom din mai multe țări UE și-au dezvoltat propriile rețele 3G, 4G și mai nou 5G cu tehnologia chinezilor, care ar fi mai avantajoasă în privința raportului calitate-preț față de tehnologia și echipamentele europenilor de la Nokia și Ericsson.
În România, toți marii operatori mobili - Orange, Vodafone, Tekekom și DIGI/RCS&RDS și-au dezvoltat rețelele folosind și echipamentele Huawei și ZTE. Anul trecut, Vodafone, Orange și RCS&RDS au lansat servicii 5G comerciale după ce au folosit în inima noilor rețele inclusiv echipamente ale chinezilor de la Huawei.
Practic, potrivit proiectului de lege de transpunere a Memorandumului 5G cu SUA, Huawei, Nokia, Ericsson, ZTE și orice alt producător 5G vor trebui să obțină autorizația prealabilă de la CSAT și Guvernul României înainte de a fi folosite în rețelele operatorilor de telefonie mobilă.
Dacă Huawei nu va obține autorizarea prealabilă, Orange, Vodafone și RCS&RDS ar avea timp până la 5 ani să înlocuiască echipamentele chinezilor din propriile rețele. Evident acest lucru va aduce costuri suplimentare pentru operatorii telecom, care s-ar putea regăsi și în facturile abonaților români.
Pericolul întârzierii transpunerii în legislația primară a Memorandumului 5G cu SUA: Bugetul va fi văduvit și în acest an de sute de milioane de euro
Dincolo de reducerea competiției în piață, care se va traduce prin majorarea prețurilor pentru consumatori și o întârziere a extiderii acoperirii serviciilor 5G în România, ar mai fi de menționat și pierderile la bugetul de stat.
Să nu uităm că lipsa transpunerii în legislația primară a României a Memorandumului 5G cu SUA a fost unul dintre motivele pentru care licitația 5G a eșuat anul trecut, fiind amânată pentru prima jumătate a acestui an.
Suma minimă estimată a fi atrasă de stat este de 580 milioane de euro dacă s-ar vinde toate benzile de frecvențe licitate.
La începutul acestui an însă, licitația a fost amânată din nou pentru finele acestui an, dar lucrurile au mers atât de lent încât oficialii ANCOM au transmis recent un semnal de alarmă:pentru ca licitația să se mai desfășoare până la sfârșitul acestui an este obligatoriu ca până cel târziu în luna septembrie să fie adoptate și publicate în Monitorul Oficial atât legislația primară pentru transpunerea Memorandumului 5G încheiat de România cu SUA și măsurile UE de securitate cibernetică, precum și un HG cu prețurile de pornire în licitație și calendarul plăților.
Cum au răspuns alte țări din UE la presiunile SUA de a elimina Huawei din rețelele 5G
Războiul comercial dintre SUA și China, care s-a extins și în zona 5G, a divizat țările UE. Campania susținută a Administrației Trump de a convinge aliații să renunțe la colaborarea cu gigantul telecom chinez Huawei a avut reușite, dar și eșecuri.
Cel mai răsunător succes vine din Marea Britanie, care a anunțat în data de 14 iulie 2020 că va exclude gigantul chinez al echipamentelor telecom Huawei din rețeaua sa 5G din cauza unui risc pentru securitatea Regatului, o înăsprire a poziției care ar putea exacerba tensiunile cu Beijingul, scrie AFP.
Achiziția de noi echipamente Huawei va fi interzisă de la finalul anului 2020 iar echipamentele existente vor trebui retrase până în 2027.
- Pentru detalii citește: Marea Britanie va exclude Huawei din rețeaua sa 5G
Amenințate de Rusia, țările din Europa de Est care se bazează puternic pe protecția militară a Statelor Unite via NATO au adoptat cea mai dură poziție.
România, Polonia, Republica Cehă, Letonia și Estonia au semnat toate declarațiile comune cu Washington cu privire la securitatea 5G, angajându-se să aibă o poziție comună cu SUA în privința securității rețelelor 5G, notează într-un articol recent The Guardian.
Anul trecut, Polonia a arestat un angajat Huawei la Varșovia pentru acuzații de spionaj și a solicitat UE și Nato să dezvolte o poziție comună asupra Huawei.
În Ungaria, unde primul ministru, Viktor Orbán, a construit relații amicale cu China, guvernul a declarat în noiembrie trecut că nu a văzut nicio dovadă că echipamentele Huawei ar reprezenta o amenințare la adresa securității și a declarat că va include compania în tranziția rețelor la tehnologia 5G.
Franța a declarat că nu va interzice echipamentele Huawei în mod direct din rețeaua 5G a țării, dar încurajează operatorii să nu o folosească și să acorde doar autorizații temporare de până la opt ani companiilor care folosesc aceste echipamente deja - SFR și Bouygues Telecom.
„Ceea ce pot spune este că nu va fi o interdicție totală”, a declarat Guillaume Poupard, șeful agenției franceze de securitate cibernetică ANSSI.
Ministrul finanțelor, Bruno Le Maire, a declarat că Parisul urmărește să-l țină pe producătorul chinez în afara rețelei de telefonie mobilă a țării, care procesează informații sensibile, cum ar fi datele personale ale clienților. Rețeaua controlată de stat Orange a ales deja rivalii europeni ai Huawei, respectiv pe Nokia și Ericsson.
În Germania, Guvernul este încă indecis față de Huawei. Guvernul german a fost unul din primele abordate de diplomații americani asupra subiectului și le-a respins rapid argumentele, scria în luna mai din acest an publicația Politico.
Acuzațiile Washington-ului cu privire la Huawei s-au lovit de scepticism și precauție la Berlin, un rol având și șocul cauzat de dezvăluirile cu privire la spionarea de către serviciile de securitate americane a unor oficiali germani, inclusiv a cancelarului Angela Merkel.
În plus, operatorii germani Deutsche Telekom și Vodafone au rețele 4G existente care se bazează pe Huawei pentru peste jumătate din structura lor. De asemenea, guvernul german se teme că interzicerea accesului Huawei ar deteriora relațiile cu China, cel mai mare partener comercial al țării.
Însă dezbaterea nu pare să fie încheiată, iar după luni de presiuni din partea parlamentului și a partenerului de coaliție al Angelei Merkel, ministerul de Interne german a propus în luna mai din acest an un proiect care ar crește cerințele de securitate pentru furnizorii 5G și ar acorda ministerului noi puteri de a bloca accesul pe piață al furnizorilor care nu prezintă încredere.
În Spania, serviciul național de informații a certificat software-ul ca fiind sigur și conform cu legislația relativă luna trecută, scrie The Guardian. Tehnologia 4G existentă de Telefónica în Spania depinde în totalitate de echipamentele Huawei, astfel încât Telefónica va continua să dețină tehnologia Huawei în ceea ce este cunoscut sub numele de miezul său 5G - unde sunt stocate informațiile cele mai sensibile - deocamdată și în așa-numita periferie, care constă din antene și echipamente pasive.
În Suedia, Tele2, o companie majoră de telecomunicații, își construiește rețeaua 5G cu echipamente Huawei. „Am folosit echipamentele Huawei începând cu 4G și nu au existat probleme de securitate”, a declarat Anders Ygeman, ministrul dezvoltării digitale, citat de The Guardian.
În Danemarca, însă, TDC, cel mai mare operator din aceată țară, a ales la începutul acestui an să-și construiască rețeaua 5G cu suedezii de la Ericsson, după ce ministrul danez al energiei, Lars Christian Lilleholt, a subliniat problemele de securitate 5G fără a menționa în mod special Huawei.
În Irlanda, două companii mari, Vodafone și Eir, folosesc tehnologia Huawei în timp ce construiesc rețeaua 5G din această țară. Administrația Trump a făcut lobby în Irlanda, deoarece multe companii tehnologice din SUA au operațiuni acolo și, în teorie, sunt vulnerabile. Guvernul irlandez încearcă să nu spună nimic public, dar pare mulțumit să îi lase pe Vodafone și Eir să lucreze mai departe cu Huawei.
Comisia Europeană a emis îndrumări prin care sugerează statelor membre ale UE să evite furnizorii cu „risc ridicat” și a solicitat guvernelor să adopte o abordare comună.
Statele membre ale UE, cu sprijinul Comisiei Europene și al ENISA, Agenția UE pentru Securitate Cibernetică, au publicat vineri, 24 iulie, un raport privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a setului de instrumente comun al UE privind securitatea rețelelor 5G, a anunțat Comisia Europeană.
48
17
