​Academia Română și-a exprimat joi preocuparea față de consecințele negative pe care le-ar avea utilizarea tehnologiei 5G asupra sănătății publice și a solicitat ca, înainte de a introduce în funcțiune sistemul 5G, să fie efectuată o analiză științifică responsabilă, care să vizeze atât evaluarea riscurilor asupra sănătății oamenilor, cât și stabilirea standardelor de expunere maximă totală.

Tehnologia 5GFoto: ANCOM
  • Îngrijorările Academiei Române vin în contradicție cu pozițiile Comisiei Europene, ale Institutului Național de Sănătate Publică ori ale ANCOM, autoritatea care monitorizează radiațiile rețelelor telecom, care susțin că rețelele 5G funcționează la niveluri cu mult sub limitele considerate sigure pentru sănătate, astfel că nu sunt indicii că ar fi un pericol.

Redăm mai jos comunicatul de presă transmis joi de Academia Română:

"Academia Română își manifestă preocuparea față de consecințele pe care utilizarea tehnologiei 5G le-ar putea avea asupra sănătății publice și consideră că aceasta este o temă de maxim interes în contextul în care România analizează aprobarea strategiei de implementare a rețelei 5G la nivel național (HG 429/2019).

Atragem atenția că expunerea populației la radiația de radiofrecvențe de mare putere în Europa și, implicit, în țara noastră este deja o temă de dezbatere în lumea științifică la nivel mondial. Astfel, oamenii de știință avertizează că viitoarele stații 5G vor genera câmpuri electromagnetice de cca 100 de ori mai puternice decât cele ale generațiilor deja în funcțiune, dezvoltând practic un ocean artificial de radiații milimetrice de înaltă frecvență (30-300 GHz), cu imens potențial de risc, pe termen mediu, asupra vieții.

Organizația Mondială a Sănătății, Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului și alte autorități medicale internaționale clasifică câmpul electromagnetic produs de radiofrecvențe ca posibil carcinogen la om.

În mod concret, radiațiile milimetrice se absorb la nivelul pielii, în profunzime de cca 1-2 mm, precum și la nivelul păturii superficiale a corneei, iar efectele locale se pot transmite prin mecanisme moleculare în restul organismului. Alături de riscul de cancer, literatura de specialitate semnalează, între altele, efecte precum stresul celular, lezări ale mecanismelor genetice, deficit de memorie și probleme ale procesului de învățare, tulburări neurologice.

Astfel, considerăm că, înainte de a introduce în funcțiune sistemul 5G, este absolut necesară o analiză științifică responsabilă, care să vizeze atât evaluarea riscurilor asupra sănătății oamenilor, cât și stabilirea standardelor de expunere maximă totală.

În acest context, readucem în atenție Rezoluția 1815 din 2011 a Consiliul Europei, care precizează că: „se iau toate măsurile rezonabile pentru a reduce expunerea la câmpuri electromagnetice, în special la radiofrecvențele din telefoanele mobile, în particular a copiilor și tinerilor ce par a fi expuși riscului de tumori ale capului“ și solicită menținerea la „cel mai scăzut nivel cu putință“ (principiul ALARA) în ceea ce privește timpul de expunere, distanțași ecranarea.

Avertizăm că implementarea tehnologiei 5G, fără o evaluare concretă a riscurilor și vulnerabilităților, poate avea grave consecințe asupra sănătății populației și poate genera prejudicii sensibil mai mari decât avantajele."

Spre deosebire de îngrijorările exprimate de Academia Română, toate cele trei instituții de mai sus susțin că rețelele 5G sunt concepute sa funcționeze la niveluri cu mult sub limitele considerate sigure pentru sănătate.

Într-un document privind tehnologia 5G și posibilele implicații asupra sănătății populației, Institutul Național de Sănătate Publică trece în revistă mai multe studii care ar indica faptul că expunerea la câmpuri electromagnetice de radiofrecventa nu indică un risc crescut de tumori cerebrale si nu indica un risc crescut pentru alte tipuri de cancer ale capului si ale regiunii gatului, sau alte boli maligne, inclusiv cancer la copii.

Ce sune INSP cu privire la efectele 5G asupra sănătății:

  • - Expunerea populatiei la campuri electromagnetice (in care sunt incluse si frecventele folosite la tehnologia 5 G) este reglementata, atat la nivel international cat si national.
  • - In Romania, expunerea populatiei la campuri electromagnetice este reglementata prin Ordinul Ministrului Sanatatii Publice nr. 1193 din 29.09.2006, "Normele privind limitarea expunerii populatiei generale la campuri electromagnetice de la 0 Hz la 300 GHz". Aceste norme au fost publicate in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 895 din 03.11.2006 si transpun integral prevederile Recomandarii 519/1999 a Consiliului Uniunii Europene.
  • - Aceste norme asigura protectia populatiei generale fata de expunerea la campuri electromagnetice prin utilizarea unor limite de expunere de aproximativ 50 ori mai mici decât valorile de prag pentru aparitia efectelor dovedite ale acestor campuri.
  • - Sursele de campuri electromagnetice din viata de zi cu zi sunt variate si au caracteristici diferite (frecvente, putere etc): antene radio-tv, antene de telefonie mobila, internet, aparatura electrocasnica etc. Fiecare din aceste surse contribuie la nivelul electromagnetic de expunere al unei persoane.
  • - Se considera ca prin respectarea nivelurilor de expunere din Ordinul MS 1193/2006, nu vor exista efecte negative asupra sanatatii.
  • - In urma interpretarii buletinelor de masuratori de campuri electromagnetice inregistrate la Institutul National de Sanatate Publica, masuratori efectuate si in benzile de frecventa ale telefoniei mobile, a rezultat ca toate valorile masurate ale densitatii de putere au fost mai mici comparativ cu nivelurile de referinta specificate in Ordinul 1193/2006"

INSP mai citează și rezultatele unui raport din 2015 al Comitetul Stiintific al Uniunii Europene pentru Sanatate, Mediu şi Riscuri emergente, SCENIHR, ale cărui concluzii sunt:

  • -În general, studiile epidemiologice privind expunerea la campuri electromagnetice de radiofrecventa nu indică un risc crescut de tumori cerebrale si nu indica un risc crescut pentru alte tipuri de cancer ale capului si ale regiunii gatului, sau alte boli maligne, inclusiv cancer la copii
  • - tot din studiile epidemiologice rezulta ca este improbabil ca expunerea la campurile de radiofrecventa provenite de la statiile de baza si de la emitatorii radio si de televiziune sa duca la o incidenta crescuta a cancerului la oameni
  • - nu s-a putut stabili o legatura cauzala intre simptomele subiective reclamate de diferite persoane (dureri de cap, oboseala, ameteala, dificultati de concentrare) si expunerea la campuri de radiofrecventa
  • - nu s-au gasit efecte asupra reproducerii sau dezvoltarii umane sau animale
  • - in prezent nu sunt dovezi care sa arate influenta expunerii acute sau pe termen lung, la niveluri relevante pentru telefonia mobila, asupra functiilor cognitive
  • - exista studii din care reiese influenta expunerii la campuri electromagnetice asupra electroencefalogramei (EEG) si asupra somnului, dar nu se cunoaste relevanta acestor modificari asupra starii de sanatate si nici mecanismul de actiune. Se recomanda continuarea cercetarilor.

Ce spune ANCOM - autoritatea care monitorizază nivelul radiațiilor emise de rețelele telecom

Pe același subiect ANCOM, autoritatea de reglementare în comunicații, spune că monitorizează permanent intensitatea câmpului electromagnetic prin intermediul a 150 de senzori ficși de monitorizare de bandă largă amplasați în București și alte 62 de orașe din țară. Totodată, ANCOM realizează și măsurători prin intermediul sistemului mobil, rezultatele acestora fiind disponibile la adresa http://www.ancom.ro/masuratori-mobile.

Ca o concluzie a acțiunilor desfășurate de ANCOM, se poate reține că rezultatele măsurătorilor, efectuate până în prezent, arată că nu există, până la acest moment, depășiri ale limitelor admise de legislație. Fără îndoială însă, acțiunile desfășurate de ANCOM pe acest segment vor continua și în perioada următoare.

De asemenea fizicianul Cristian Presură a explicat în mai multe video-uri de ce tehnologia 5G nu ar fi periculoasă pentru organism.