​Rețelele 5G nu se construiesc de la zero. Ele se bazează pe echipamente și software din tehnologii de comunicaţii mobile din generaţii anterioare, precum 4G sau 3G. Asta se spune destul de clar în proiectul care transpune în legislație Memorandumul 5G cu SUA, proiect care tocmai a suferit câteva modificări. Toți operatorii telecom din România folosesc acum în rețele echipamentele chinezilor de la Huawei, iar dacă acest producător nu va obține avizul CSAT, care să ateste că nu este o amenințare la adresa securității naționale, atunci operatorii trebuie să înlocuiasca aceste echipamente, nu doar 5G, din propriile rețele în termen de 5 ani.

Tehnologia 5GFoto: EAI

Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, condus de liberalul Lucian Bode, a publicat miercuri, 2 septembrie,"o versiune îmbunătățită" a proiectului de lege care transpune în lege Memorandumul 5G cu SUA, un act al cărui scop ar fi eliminarea chinezilor de la Huawei din viitoarele rețele 5G din țara noastră.

Proiectul anterior a fost supus dezbaterii publice pentru perioada 4-17 august, iar în data de 24 august s-a organizat și o dezbatere publică în sistem videoconferință.

Asociația care reprezintă Orange, Vodafone și Telekom a atenționat că proiectul va afecta și rețelele 2G, 3G și 4G

"Versiunea îmbunătățită" a acestui proiect de lege a preluat câteva din observațiile aduse la această dezbatere de Liviu Popescu, directorul executiv al Asociației Operatorilor Mobili din România (AOMR), asociație care reprezintă marii operatori telecom Orange, Vodafone și Telekom. Dincolo de critica perioadei scurte de dezbatere, acesta a atenționat că actualul proiect va afecta și rețelele 2G, 3G și 4G și că amenzile ar fi prea mari.

Iată câteva din criticile aduse de acesta la dezbaterea din 24 august:

  • - (...) Credem că proiectul de lege este centrat pe identificarea producătorilor de echipamente şi de tehnologii care sunt eligibili.
  • În opinia noastră, proiectul ar fi trebuit să definească un set de criterii de identificare a riscurilor de securitate, ale echipamentelor şi tehnologiilor. O abordare care, de altfel, e susţinută la nivelul UE.
  • - Având în vedere forma actuală a proiectului, aşa cum a fost pusă în dezbaterea publică, apreciem că punem în pericol şi rezilienţa actualelor reţele de comunicaţii, adică 2, 3 şi 4G, deoarece foarte probabil ca după intrarea în vigoare, dacă intră în vigoare legea în această formă, e foarte probabil ca o serie de echipamente tipice din reţelele de 2, 3 şi 4G să fie înlocuite într-un interval de timp care se va dovedi insuficient.
  • - Pune de asemenea în pericol dezvoltarea reţelelor 5G, pentru că reduce considerabil predictibilitatea asupra furnizorilor de echipamente şi tehnologii necesare, există riscul în cazul elementelor de infrastructură achiziţionate de la un producător autorizat, a cărui autorizaţie retrasă ulterior, toate echipamentele respective sau software să fie înlocuite.
  • Şi pentru nerespectarea acestor prevederi, ANCOM poate aplica o amendă între 1 şi 5% din cifra de afaceri şi sancţiunea complementară a interzicerii imediat a utilizărilor în reţeaua 5G.
  • - În ceea ce priveşte obligaţiile de raportare stabilite prin proiect, ANCOM are dreptul de a solicita furnizorilor informaţii detaliate cu privire la tehnologii, echipamente şi soft în reţelele implementate în 5G. Pentru nerespectarea acestor obligaţii de raportare, de asemenea, ANCOM poate aplica o amendă între 3 şi 10% din cifra de afaceri, dacă informaţiile solicitate nu sunt trimise.
  • - Având în vedere complexitatea şi nivelul de detaliu solicitat pentru îndeplinirea acestor obligaţii estimăm costuri substanţiale din punct de vedere al adaptării sistemelor informatice al resurselor tehnice şi umane, dar şi o perioadă semnificativă de care am avea nevoie pentru implementarea acestor obligaţii. Toate acestea afectează practic capacitatea investiţională a operatorilor, având în vedere că în acest moment nu avem o imagine clară asupra evoluţiilor viitoare privind autorizare producătorilor de echipamente de 5G.
  • - Considerăm că o estimare corectă a costurilor implicate e dificil de realizat în acest moment, în aceste circumstanţe, şi există riscul ca această situaţie să afecteze semnificativ planul de afaceri şiu planificarea bugetelor în perioada următoare, mai ales că nu a existat predictibilitate în ceea ce priveşte instituirea acestor noi obligaţii în sarcina operatorilor mobili.
  • - Proiectul nu reflectă instrumentele Uniunii cu privire la securitatea cibernetică a reţelelor 5G, cum spuneam la început, instrumente care pun accentul pe măsurile tehnice ce ar trebui să fie reglementate şi implementate pentru a atinge un nivel de securitate dorit. Proiectul de lege nu adresează niciun fel de cerinţe tehnice, ci reglementează în opinia noastră o procedură de autorizare bazată pe criterii non tehnice, foarte larg şi ambigue, care nu adresează niciuna din măsurile strategice prevăzute în setul de instrumente al Uniunii pentru securitatea reţelelor 5G.
  • - Vă mai semnalăm o inadvertenţă în forma publicată a proiectului: se impune operatorilor obligaţia de achiziţiona echipamente soft şi tehnogii doar de la furnizori autorizaţi, imediat după intrarea în vigoare a legii, în timp ce primele autorizări, conform aceleiaşi legi, nu vor fi emise mai devreme de patru luni după acest moment. După acordarea autorizaţiilor, de asemenea operatorii vor mai avea nevoie de o perioadă semnificativă de timp, pentru a selecta un nou producător, în cazul în care furnizorul deja existent nu obţine autorizarea. O perioadă lungă în care nu se pot achiziţiona echipamente, programe soft şi tehnolgii generează riscuri de continuitate a serviciilor.
  • - De asemenea, proiectul derogă de la Legea contenciosului administrativ astfel încât eventualii petenţi nu mai au la dispoziţie posibilitatea de a cere în instanţa de contencios administrativ suspendarea deciziei prim ministrului până la soluţionarea pe fond a cauzei, considerăm că o astfel de derogare reduce posibilităţile de apărare a drepturilor unor eventuali petenţi şi, în final, propunerea pe care o adresăm ministerului este ca acest proiect să integreze şi prevederile actelor adoptate de către Comisia Europeană cu privire la securitatea reţelelor 5G, ne referim aici la comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor, securitatea dezvoltării 5G în UE, implementarea setului de măsuri al UE, precum şi la securitatea cibernetică a reţelelor 5G pentru luarea măsurilor pentru reducerea riscurilor 5G."

Schimbări în noul proiect: Amenzi reduse la jumătate pentru operatorii care ar folosi în rețele echipamente fără avizul CSAT

Dacă în vechiul proiect de lege erau prevăzute amenzi de până la 10% din cifra de afaceri pentru operatorii care ar utiliza în rețelele 5G echipamente și programe software puse la dispoziție de producători care nu au obținut sau cărora le-a fost retrasă autorizarea, în noua versiune a proectului de lege aceste amenzi vor fi de până la maxim 5% din cifra de afaceri.

În privința criticilor că 'proiectul nu ar reflecta instrumentele Uniunii Europene cu privire la securitatea cibernetică a reţelelor 5G', în noul proiect s-a introdus mențiunea că avizul CSAT va trebui să se raporteze și la obligațiile asumate de România față de Uniunea Europeană, aspect care în versiunea anterioară lipsea.

Astfel, Art. 5 a fost modificat astfel:

"Art. 5 – (1) Avizul conform prevăzut la art. 3 alin. (2) se fundamentează pe evaluări din perspectiva riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor la adresa securității naționale și/sau apărării naționale.

(2) Avizul conform prevăzut la art. 3 alin. (2) se emite inclusiv prin raportare la obligaţiile asumate de statul român în cadrul cooperării la nivelul organizaţiilor internaţionale din care România face parte, al Uniunii Europene, şi parteneriatelor strategice bilaterale, pentru evitarea unor riscuri care pot decurge din:

a) controlul unui guvern străin asupra producătorului în lipsa unui sistem juridic independent;

b) absenţa unei structuri transparente a acţionariatului producătorului;

c) lipsa unui istoric de conduită corporativă etică a producătorului;

d) funcţionarea producătorului într-un sistem juridic care nu impune practici corporative transparente."

În plus, la articolul 7 s-a introdus o nouă prevedere care va stipula ce se întâmplă în cazul în care, ulterior acordării autorizării conform art. 3, se identifică riscuri, amenințări şi vulnerabilități la adresa securității naționale și/sau apărării naționale, și autorizarea obţinută este retrasă prin decizie a Prim-Ministrului, la solicitarea CSAT.

Potrivit noului proiect, "În situația retragerii autorizării, tehnologiile, echipamentele și programele software utilizate în cadrul infrastructurilor informatice și de cpmunicații de interes național, precum și rețelele de comunicații electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicații electronice de tip 5G, pot fi utilizate pentru o perioadă de maxim 5 ani".

  • De unde rezultă că nu doar echipamentele 5G trebuie înlocuite în 5 ani în cazul producătorilor care nu obțin avizul CSAT

Acest lucru rezultă din articolul 10 al proiectului de lege în care se spune că:

  • "Tehnologiile, echipamentele şi programele software utilizate în reţelele de comunicaţii electronice la data intrării în vigoare a prezentei legi şi care contribuie la furnizarea de servicii de comunicaţii electronice de tip 5G, ale căror producători nu dețin autorizare potrivit prevederilor prezentei legi, pot fi utilizate pentru o perioadă de maxim 5 ani."

La rândul său, acest articol trebuie coroborat cu Articolul 2, alineatul e) din proiectul de lege în care este definit termenul de rețea 5G astfel:

  • "reţelele 5G reprezintă ansamblul elementelor infrastructurilor de reţea pentru tehnologia de comunicaţii mobile şi fără fir utilizată pentru conectivitate şi servicii cu valoare adăugată cu caracteristici de performanţă avansată, cum ar fi rate şi capacitate de date foarte mari, comunicaţii cu latenţă mică, fiabilitate extrem de ridicată sau acceptarea unui număr mare de dispozitive conectate; acestea cuprind şi elemente ale reţelei tradiţionale, bazate pe tehnologii de comunicaţii mobile şi fără fir din generaţii anterioare, precum 4G sau 3G;".

Este vorba, de fapt, despre ceea ce au semnalat și reprezentanții Orange, Vodafone și Telekom.

Toți acești trei operatori, plus DIGI/RCS&RDS și-au construit rețelele folosind echipamente Nokia, Ericsson, dar și Huawei.

Să nu uităm că anul trecut, Orange, Vodafone și RCS&RDS au lansat rețele comerciale 5G folosind și echipamente ale chinezilor de la Huawei, rețele care reprezintă upgrade-uri la rețelele 4G. Eliminarea unuia dintre acești producători activi acum în rețelele telecom din România va avea impact și în rețelele 2G, 3G și 4G.

Chinezii de la Huawei consideră că ar îndeplini toate condițiile menționate în proiectul de lege care transpune Memorandumul 5G cu SUA pentru a participa la construcția viitoarelor rețele 5G din România. Grupul neagă că s-ar afla sub controlul unui guvern străin, în lipsa unui sistem juridic independent, ori că ar avea probleme cu transparența acționariatului. Temerile chinezilor țin de posibilitatea unei decizii strict politice, fără dovezi asupra acuzațiilor și fără evaluări tehnice.