​"Chiar și în scenariul cel mai optimist este imposibil să se mai acorde licențele 5G până la finalul acestui an, a declarat marți, 15 septembrie, Eduard Lovin, vicepreședintele Autorității de reglementare în comunicații (ANCOM), în cadrul evenimentului Ziua Comunicațiilor 2020. Motivele eșecului sunt identice cu cele de anul trecut: lipsa unei Hotărâri de Guvern privind stabilirea prețurilor minime de pornire în licitație, precum și lipsa transpunerii în legislație a Memorandumului 5G cu SUA.

Technologia 5GFoto: Profimedia

Vicepreședintele ANCOM, autoritatea care organizează licitațiile de spectru radio, a anunțat marți imposibilitatea acordării licențelor 5G în acest an și a făcut o radiografie a siatuației actuale, explicând cum a fost posibil ca unii operatori să lanseze totuși servicii 5G încă de anul trecut și de ce calitatea acestora nu este încă la maxim.

Redăm mai jos integral declarațiile lui Eduard Lovin, vicepreședinte ANCOM, la Ziua Comunicațiilor 2020:

Click pentru a deschide

  • "Serviciile 5G sunt deja lansate comercial de 1 an de zile de către operatorii mobili din România și trebuie precizat că am fost a 3-a țară din Europa unde s-a întâmplat acest lucru.
  • Bineînțeles acoperirea este momentam limitată la centrele unor mari orașe, iar unul dintre operatori a afirmat că a ajuns să acopere tot Bucureștiul deja.
  • Serviciile sunt bune, permit sute de megabiți pe secundă, viteză aproape comparabilă cu experiența de utilizare a fibrei optice, însă trebuie să înțelegem că este prima versiune comercială a 5G, care nu permite încă toți parametrii din standarde.
  • În prezent sunt mai degrabă servicii demonstrative, un pionierat de nișă și nu seviciile de masă.
  • Într-adevăr, operatorii au făcut aceste lansări ale serviciilor 5G, utilizând spectrul pe care-l dețin în prezent, licențele deținute fiind pentru utilizare neutră din punct de vedere tehnologică, permițându-se furnizarea serviciilor în absolut orice tehnologie posibilă conform strategiilor comerciale ale fiecăruia.
  • Pentru a vorbi cu adevărat de 5G în România, operatorii au nevoie de spectru suplimentar. Saltul de performanță adus de 5G și serviciile de masă pur și simplu nu pot fi furnizate doar cu spectrul existent în momentul de față.
  • Traficul de internet mobil se tot dublează în România în fiecare an și asta am observat pe parcursul ultimilor 3-4 ani și este nevoie de spectru suplimentar chiar și fără 5G.
  • Ca idee, cele 4 rețele mobile din România utilizează în prezent o cantitate de 770 de MHz pentru furnizarea serviciilor. Licitația 5G pregătită de ANCOM vizează alți 350 de MHz, practic o creștere cu aproape jumătate a spectrului disponibil pentru comunicații mobile ultrarapide.
  • Lansarea 5G comercială în România încă de anul trecut a fost posibilă în contextul reorganizării benzii de 3,4-3,8 GHz realizată de ANCOM în prima parte a anului 2019. Aceasta este banda pionier pentru 5G în Europa, iar operatorii care aveau licențe în bandă, circa 205 MHz, au profitat de această oportunitate și au lansat și servicii comerciale 5G.
  • În această bandă, alți 90 de MHz vor deveni utilizabili imediat după licitație, iar pentru previzibilitate și utilizare eficientă, licitația conține, începând din 2026, când licențele curente expiră, toți cei 400 de MHz posibili în bandă.
  • Demersurile noastre de a oferi acești 350 de MHz suplimentari de spectru au fost implicit amânate pe fondul lipsei unei Hotărâri de Guvern de stabilire a rețurilor minime de pornire a licitației și a calendarului plății la Trezoreria statului, precum și a lipsei un document de clarificare și transpunere a Memorandumului guvernamental privind securitate rețelelor 5G, pentru ca operatorii să aibă redictibilitate și să poată face planuri de investiții pe termen lung pe toată perioada licențelor.
  • ANCOM este pregătită pentru licitația privund alocarea drepturilor de utilizare a spectrului radio care să permită implementarea și utilizarea 5G la nivel național la întreaga capacitate, însă putem demara procedurile necesare organizării licitației numai după ce va fi îndeplinită această etapă legală obligatorie: publicarea în Monitorul Oficial a acestor acte normative.
  • Apoi, după publicare, noi vom analiza rapid dacă mai sunt necesare ajustări la Caietul de sarcini, consultat încă de anul trecut, dacă sunt necesare ajustări și completări, caetul de sarcini va fi supus unui nou proces de consultare publică pentru o perioadă de minim 10 zile ori maxim 30 de zile.
  • Fie că va fi consultat din nou caietul de sarcini și textul licențelor, fie că rămânem la forma consultată anul trecut, va fi necesară adoptarea documentației aferente licitației în cadrul unui Consiliu Consultativ cu toată industria și cu toate instituțiile interesate.
  • Abia de aici putem vorbi de acel moment T0 al licitației, adică publicarea anunțului de participare și a Caietului de sarcini. Ulterior, selecția propriu-zisă, etapă în care depun ofertele inițiale, și are loc evaluarea acestora precum și licitarea efectivă poate dura între 3 și 4 luni de la anunț și până la acordarea licențelor, incluzând aici cumpărarea caietului de sarcini, cererile de clarificări, analiza ofertelor inițiale depuse, perioada legală pentru conetstați apoi rundele de licitație pe fiecare bandă de frecvență.
  • La un calcul matematic pe calendar, chiar și în scenariul cel mai optimist la acest moment, acela în care până săptămâna viitoare avem publicate în Monitorul Oficial cele 2 acte normative, succesiunea etapelor legale obligatorii face în momentul de față imposibilă acordarea licențelor 5G până la finalul acestui an.
  • Și să nu pară nimeni surprins, am anunțat public aceste termene limită încă din primăvară și aș vrea să mai amintesc că toate sumele provenite din licitația de spectru radio constituie parte a bugetului de stat și nu rămâne niciun ban la autoritate.", a declarat Eduard Lovin, vicepreședintele ANCOM.

Întrebat despre disputa privind compania Huawei și plângerile că ar fi exclusă din procesul de licitație 5G, oficialul ACOM a ținut să precizeze că doar operatorii telecom participă la licitație, nu și producătorii de echipamente 5G. Totuși, operatorii au nevoie de predictibilitate și trebuie să știe cu ce producători de echipamente ăși vor construi rețelele 5G.

  • "La licitația pentru resursele radio, pentru spectrul suplimentar, nu pot participa producătorii, fabricanții de echipamente. Vor participa doar operatorii de rețele și servicii de comunicații electronice.
  • Apoi, din perspectiva securității rețelelor și a unor elemente de securitate națională, am văzut că este un proiect de lege care a fost consultat public, am participat și noi la acea consultare, care va fi trimis către Parlamentul României pentru dezbateri în Comisiile de specialitate și vom vedea în ce formă va ieși.
  • În situația actuală este prevzut un aviz conform al CSAT pentru avizarea și permiterea unor producători de a contribui cu echipamente la construirea rețelelor 5G, un aviz care va fi dat ulterior printr-o decizie a primului ministru. Asta dacă legea se va adopta in forma rezultată în urma consultării publice si nu va suferi modificări in Patlament.
  • Noi ca reglementator independent dar și cu obligatii de a pune în aplicare legislatia în domeniu și politicile din România în domeniul telecom vom vedea cu ce atribuții și obligații vom rămâne în această lege și le vom pune în practică, dar orice decizie o vom lua cu o largă consultare publică petru a oferi acel cadru de predictibilitate foarte important pentru investițiile majore în domeniul telecom, care trebuie să aibă predictibilitate pe 15-20 de ani", a mai spus acesta.

Tranziția la tehnologia 5G în România: Cum a eșuat licitația anul trecut, ce s-a întâmplat între timp și câți bani ar pierde bugetul de stat din acest nou eșec

După eșecul din 2019, licitația pentru frecvențele 5G din România a fost amânată din nou și ar fi trebuit să fie finalizată la sfârșitul acestui an, suma minimă estimată a fi atrasă de stat fiind de 580 milioane de euro dacă s-ar vinde toate benzile de frecvențe licitate.

România a fost printre primele țări din UE în care operatorii locali de comunicații mobile au lansat servicii 5G comerciale, prin upgrade-uri ale rețelelor 4G, utilizând spectrul radio pe care îl dețin în prezent, spectru neutru din punct de vedere tehnologic, ceea ce permite furnizarea serviciilor în toate tehnologiile, conform strategiilor comerciale ale fiecărui operator.

Pe de alt parte, spectrul radio deținut în prezent este insuficient pentru servicii 5G de calitate și cu acoperire extinsă, acesta fiind motivul pentru care este așteptată licitația pentru noi resurse de spectru radio.

Organizarea acestei licitații a eșuat anul trecut în lipsa implementării Memorandumului 5G semnat între România și SUA, precum și a aprobării de către Guvern a taxelor de licențe. La acel moment, conducerea ANCOM și-a exprimat însă încrederea că procedura va fi finalizată în prima jumătate a anului 2020.

Guvernul României a transmis miercuri, 8 iulie 2020, către Comisia Europeană raportul privind punerea în aplicare a principalelor măsuri strategice și tehnice în conformitate cu setul de măsuri 5G recomandat la nivelul UE, a declarat pentru HotNews.ro Radu Nicolescu, consilier de stat în domeniul IT, în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului Orban. Comisia Europeană a propus în luna martie a anului trecut măsuri pentru securitatea rețelelor 5G în UE, pe fondul temerilor privind riscurile de securitate ale tehnologiilor chineze Huawei și ZTE.

Comisia Europeană a recomandat în luna martie 2019 o serie de etape și măsuri operaționale menite să asigure un nivel ridicat de securitate cibernetică a rețelelor 5G în întreaga UE, pe fondul preocupărilor privind amenințările la adresa securității în legătură cu prezența tehnologică în creștere a Chinei în UE.

Statele membre ale UE au dreptul de a exclude societăți de pe piețele lor din motive de securitate națională, în cazul în care societățile în cauză nu respectă cadrul juridic și standardele țării.

România și celelalte state membre UE trebuie să transmită către Comisia Europeană rapoarte privind măsurile de implementare a setului de măsuri 5G recomandat de Bruxelles.

Până la 1 octombrie 2020, Comisia Europeană, în cooperare cu statele membre, trebuie să evalueze efectele recomandării din martie 2019 pentru a stabili dacă sunt necesare măsuri suplimentare.

Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, condus de liberalul Lucian Bode, a publicat miercuri, 2 septembrie, "o versiune îmbunătățită" a proiectului de lege care transpune în lege Memorandumul 5G cu SUA, un act al cărui scop ar fi eliminarea chinezilor de la Huawei din viitoarele rețele 5G din țara noastră.

În cadrul dezbaterii, marii operatori telecom au atenționat că rețelele 5G nu se construiesc de la zero. Ele se bazează pe echipamente și software din tehnologii de comunicaţii mobile din generaţii anterioare, precum 4G sau 3G. Asta se spune destul de clar și în proiectul care transpune în legislație Memorandumul 5G cu SUA, proiect care tocmai a suferit câteva modificări. Toți operatorii telecom din România folosesc acum în rețele echipamentele chinezilor de la Huawei, iar dacă acest producător nu va obține avizul CSAT, care să ateste că nu este o amenințare la adresa securității naționale, atunci operatorii trebuie să înlocuiasca aceste echipamente, nu doar 5G, din propriile rețele în termen de 5 ani.