​Posibilitatea ca patru dintre cei șapte membri ai Comitetului de reglementare al ANCOM, autoritatea care reglementează sectorul de 3,5 miliarde euro al comunicațiilor electronice, să dețină concomitent și calitatea de membru al unui partid politic contravine obligațiilor asumate de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene, se arată în sesizarea de neconstituționalitate făcută miercuri de președintele Iohannis asupra legii care ar schimba modul de conducere al acestei autorități. Totul a plecat de la o inițiativă a deputatului PSD Florin Iordache, pe fondul revenirii lui Sorin Grindeanu în fruntea acestui partid, dar legea a trecut de Parlament cu sprijinul PNL.

Sorin Grindeanu, presedinte ANCOMFoto: Hotnews

Președintele Klaus Iohannis a sesizat miercuri la Curtea Constituțională posibile aspecte de neconstituționalitate ale Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, act normativ adoptat în regim de urgență de Parlament în data de 14 septembrie.

  • Principalele critici de neconstituționalitate: Reglementările din sectorul telecomunicațiilor ar putea fi luate de 4 politicieni, contrar legislației UE

În sesizarea de neconstituționalitate se arată că prin noua lege s-ar efectua schimbări radicale în conducerea autorității care ar contraveni normelor UE.

Mai exact, s-ar crea un organism colectiv de conducere - Comitetul de reglementare al ANCOM, format din 7 membri care va îndeplini funcția de reglementare în sectorul comunicațiilor electronice și audiovizuale, precum și al serviciilor poștale.

Dacă actuala conducere a ANCOM este formată dintr-un președinte și doi vicepreședinți, care nu pot fi membri ai unui partid politic, conform Directivelor UE, prin noua lege, această incompatibilitate se va păstra doar pentru președinte și cei doi vicepreședinți, în timp ce restul de 4 membri ai noului Comitet de reglementare ar putea să fie și membri de partid.

  • "Potrivit considerentului nr. 13 din Directiva nr. 2009/140/CE, de altfel reflectat în cuprinsul art. 3 din Directiva nr. 2002/21/CE, cu modificările și completările ulterioare, România are obligația de a se asigura că ANCOM este protejată de intervenții externe sau de presiuni politice care ar pune sub semnul întrebării independența și neutralitatea acesteia în exercitarea atribuțiilor. (...)
  • În aceste condiții, posibilitatea a patru dintre cei șapte membri ai Comitetului de reglementare al ANCOM de a deține concomitent și calitatea de membru al unui partid politic vine într-o evidentă contradicție cu dispozițiile legale mai sus indicate și contravine obligațiilor asumate de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Din acest motiv, apreciem că deținerea concomitentă a funcției de membru în Comitetul de reglementare și de membru al unui partid politic nu le conferă acestora garanția de neutralitate, indispensabilă în exercitarea atribuțiilor de reglementare a unui sector de o deosebită importanță atât în plan național, dar mai ales în plan european.
  • Acest lucru este valabil cu atât mai mult cu cât hotărârile sunt adoptate cu majoritate simplă, în prezența a cel puțin patru dintre membrii săi, care pot fi chiar patru membri de partid. Într-o astfel de situație, independența funcțională a autorității de reglementare devine un concept pur declarativ.", se arată în sesizarea de neconstituționalitate formulată de președintele Iohannis.

În sesizarea către CCR se amintește faptul că România a mai fost o dată sancționată prin procedură de infringement de către Comisia Europeană pentru desele ingerințe ale politicului în activitatea acestei autorități de reglementare.

  • Alte critici de neconstituționalitate: Demiterea de facto a actualei conduceri și schimbarea regimului de salarizare

Alte critici de neconstituționalitate țin de schimbarea regimului de salarizare dar și de faptul că actuala conducere ar fi demisă implicit, deși mandatele președintelui și celor doi vicepreședinți expiră în 2023.

Orice modificare regimului juridic al mandatelor în curs nu poate fi realizată decât cu nerespectarea principiului neretroactivității legii civile, prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituție, se precizează în sesizarea de neconstituționalitate.

  • "Numirea unui nou președinte și a unor noi vicepreședinți ANCOM înainte de expirarea mandatelor în exercițiu - respectiv anterior datei de 11 mai 2023, în ceea ce privește funcția de președinte ANCOM, și anterior datei de 11 octombrie 2023, în ceea ce privește cele două funcții de vicepreședinte ANCOM - echivalează cu o demitere implicită, pentru care nu poate fi stabilită în concret realizarea cerinței fixate în directiva-cadru, respectiv aceea ca persoana în cauză să nu mai satisfacă condițiile „necesare îndeplinirii sarcinilor sale/lor, precizate în prealabil în legislația națională” și pentru care se eludează exigența motivării deciziei demiterii.
  • Această modalitate de încetare a mandatelor în exercițiu de la nivelul conducerii ANCOM înainte de împlinirea termenelor apare cu atât mai arbitrară cu cât Parlamentul - autoritatea căreia îi revine atribuția de numire a conducerii ANCOM și, implicit, prin simetrie a demiterii acesteia - recurge la adoptarea unui act normativ ce are ca efect înlăturarea din funcție a unor persoane pe care chiar Parlamentul le-a desemnat, însă fără a mai fi nevoie de motivarea deciziei de înlăturare din funcție.", se mai arată în sesizarea către CCR.

Amintim că actualul președinte al ANCOM, Sorin Grindeanu, a devenit incompatibil după ce a revenit în politică,fiind ales în funcţia de prim-vicepreşedinte al PSD. Actuala lege de funcționare a ANCOM îi interzice acestuia să fie și membru de partid și președinte al autorității, dar are la dispoziție un termen de 3 luni pentru a ieși din starea de incompatibilitate în care se află.

Luna trecută, Sorin Grindeanu a declarat că va demisiona din funcţia de preşedinte al ANCOM în septembrie 2020, după transpunerea în legislaţia română a memorandumului România-SUA privind tehnologia 5G.

Sorin Grindeanu a venit la conducerea ANCOM în noiembrie 2017, după excluderea din PSD în urma unui conflict cu Liviu Dragnea. În prezent, legea îi interzice lui Grindeanu să fie membru de partid și președinte al ANCOM în același timp și ar mai avea peste 2 ani și jumătate de mandat la conducerea acestei autorități.

Într-o scrisoare deschisă transmisă marți, 22 septembrie, inclusiv către Comisia Europeană, furnizorii de internet membri ai ANISP i-au cerut președintelui Klaus Iohannis să nu promulge legea care ar permite numirea unor politicieni în fruntea ANCOM, autoritatea care reglementează piața de 3,5 miliarde euro a comunicațiilor, contrar legislației UE. Proiectul de lege a plecat de la o inițiativă a deputatului PSD Florin Iordache, dar a avut și susținerea PNL. România a mai fost sancționată de Bruxelles pentru amestecul politicului în activitatea arbitrului telecom.

Senatul, for decizional, a adoptat marți, 8 septembrie, schimbările inițiate de deputatul PSD, Florin Iordache, în conducerea ANCOM, autoritatea care va organiza licitația 5G și care monitorizează piața de peste 3,5 miliarde euro a comunicațiilor. Deciziile vor fi luate de 7 oameni, dintre care 4 pot fi politicieni, o experiență de 5 ani în științe sociale fiind de ajuns pentru numirea acestora. USR acuză crearea de sinecuri politice și un atac la independența acestei autorități, dar și o complicitate între PSD și PNL, în condițiile în care fiica președintelui comisiei IT din Senat a fost angajată consilieră a lui Sorin Grindeanu la ANCOM.