Reglementările naționale care impun operatorilor telecom să transmită sau să stocheze de manieră generalizată și nediferențiată metadatele conexiunilor internet și ale conversațiilor telefonice nu sunt în conformitate cu dreptul european, a decis marți Curtea de Justiție a Uniunii Europene, potrivit AFP.
CJUE, solicitată de Franța, Belgia și Marea Britanie, se opune astfel ca statele să ordone operatorilor telecom colectarea "generalizată și nediferențiată" a datelor de conectare și de localizare și cere impunerea de garanții privind o colectare țintită sau de durată limitată în cazuri de "amenințare gravă pentru securitatea națională".
Concret, metadatele conexiunilor internet și conversațiile telefonice - care nu vizează conținutul mesajelor, ci condițiile în care ele au fost transmise (identitate, localizare, dată, durată ...) - nu pot fi stocate pe termen nelimitat și generalizat de către operatori.
CJUE admite însă nevoia unor derogări în cazul în care un stat se confruntă cu o "amenințare gravă pentru securitatea națională, reală și actuală sau previzibilă", ceea ce poate conduce la impunerea, prin "măsuri legislative", unei colectări "generalizate și nediferențiate" a datelor, dar "pentru o durată de timp limitată la strictul necesar".
În același timp, în "lupta împotriva criminalității grave" și pentru "prevenirea unor amenințări grave împotriva securității publice", un stat membru poate de asemenea să "prevadă conservarea țintită a datelor precum și conservarea lor rapidă".
Cu toate acestea, "o astfel de ingerință în drepturile fundamentale trebuie să fie însoțită de garanții efective și controlată de către un judecător sau de o autoritate administrativă independentă", subliniază Curtea.
Într-o decizie din 2016 denumită "Tele2", CJUE a decis că statele membre nu pot impune furnizorilor o "obligație generalizată și nediferențiată" de colectare și stocare a datelor legate de trafic și de localizare.
Mai multe state membre continuă să ceară o astfel de colectare și stocare, pentru ca polițiștii, procurorii sau serviciile de informații să poată avea acces la aceste date. Ele se bazează pe Tratatul UE potrivit căruia securitatea națională ține strict de responsabilitatea fiecărui stat.
Un argument care nu a convins CJUE, pentru care aceste practici contravin directivei europene "viață privată și comunicații electronice".
