DOCUMENT După eșecul eRomânia, Guvernul vrea să cheltuie 2,4 miliarde de euro în următorii 10 ani pentru digitalizarea serviciilor publice

de Adrian Vasilache     HotNews.ro
Luni, 19 octombrie 2020, 15:51 Economie | Telecom


Digitalizarea publica
Foto: SGG
​Guvernul PNL propune cheltuirea a aproximativ 2,4 miliarde de euro în următorii 10 ani pentru digitalizarea serviciilor publice, capitol la care România se află pe ultimul loc în UE, potrivit unui document de strategie scos în dezbatere publică de Secretariatul General al Guvernului (SGG). Birocrația care ar fi eliminată ar duce la economii de 1,8 miliarde de euro și la investiții străine de 2,3 miliarde euro în 10 ani. Analiza, realizată contra-cost de firma Ernst & Young, a identificat problemele IT din administrația publică, precum și 14 măsuri pentru soluționarea acestora și vine la 10 ani după răsunătorul eșec al strategiei eRomânia din guvernarea PD-L.

  • Digitalizarea serviciilor publice din România: De la o strategie de 500 milioane euro la una de 2,4 miliarde de euro în 10 ani



Click pentru a deschide


Vă mai amintiți de eRomânia? Acum 10 ani, în Guvernarea PD-L, statul a cumpărat din fonduri publice 43 de studii în valoare de peste 19 milioane lei pentru fundamentarea strategiei eRomânia, aprobată prin HG în anul 2010, strategie în urma căreia a fost realizat un singur proiect - portalul eRomania, pe care statul a cheltuit 12 milioane euro, care nu a mai fost actualizat, nici folosit și care într-un final a murit.


La 10 ani de atunci
, Guvernul PNL a scos în dezbatere publică o nouă strategie de digitalizare a serviciilor publice.

Noua propunere de politică publică (document de 200 de pagini) a fost realizată de firma de consultanță Ernst & Young contra sumei de peste 862.000 de lei (TVA inclus) și este parte dintr-un proiect mai mare. Documentul a fost asumat de Guvern care l-a scos acum în dezbatere publică.

  • "Documentul de propunere de politică publică în domeniul e-guvernării a fost elaborat în cadrul proiectului „Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-guvernare (EGOV)”, cod SIPOCA 20, implementat de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), în calitate de beneficiar, în parteneriat cu Secretariatul General al Guvernului. Redactarea propunerii de politică publică în domeniul e-guvernării reprezintă activitatea 12 în cadrul proiectului și a avut la bază studii și analize constituite ca livrabile distincte în cadrul proiectului, precum și schimburi de experiență cu alte state membre ale Uniunii Europene. Contractul de achiziție publică pentru elaborarea propunerii de politică publică a fost atribuit prin licitație deschisă, fiind câștigat de S.C. Ernst & Young S.R.L. Valoarea activității de redactare a propunerii de politică publică a fost de 861.498,43 lei, TVA inclus", au precizat luni, 19 octombrie, pentru HotNews.ro oficialii Autorității pentru Digitalizarea României (ADR).

Documentul de strategie prezintă principalele probleme IT din administrația publică și propune o listă de 14 măsuri de soluționare a acestor deficiențe. Măsurile vizează promovarea unro servicii bazate pe principiul "doar o singură dată", respectiv creșterea numărului de cazuri în care administrațiile publice refolosesc informațiile electronice despre cetățeni sau întreprinderi pe care le dețin deja fără a le solicita din nou. Costul estimat pentru implementarea tuturor acestor măsuri ar fi de aproximativ 2,4 miliarde de euro în următorii 10 ani.

Dacă această strategie este aprobată de Guvern, implementarea ei ar începe chiar din ultimul trimestru al acestui an.


  • Care ar fi cele 4 mari cauze ale insuficientei dezvoltări a serviciilor publice electronice în România

În clasamentul UE privind indicatorii economiei și societății digitale pentru anul 2020 (indicele DESI), România se află pe locul 26 din cele 28 de state membre ale UE, cele mai slabe evaluări fiind primite pentru dimensiunile de utilizarea serviciilor de internet și serviciile publice digitale.

Analiza EY a identificat 4 mari cauze pentru insuficienta dezvoltare a serviciilor publice electronice în România:

Cauza 1: Lipsa unei arhitecturi IT, eficiente și eficace, de management general al serviciilor publice electronice


Dezvoltarea serviciilor de e-guvernare din România a fost afectată de absența unei scheme arhitecturale clare de administrare la nivel național a serviciilor publice electronice, precum și de lipsa unei soluții arhitecturale de interoperabilitate obligatorie pentru toate serviciile publice electronice. În contextul analizei facilităților tehnice cheie care să susțină serviciile publice electronice se remarcă și lipsa unei strategii de dezvoltare a serviciilor de Cloud Guvernamental și de migrare a sistemelor informatice în cloud.

"În România sunt reglementate în prezent 8 registre de bază respectiv: 1) registrul de stare civilă, 2) ROCRIS - sistemul informatic al cazierului judiciar roman, 3) registrul național de evidență a persoanelor, 4) registrul electronic național al nomenclaturilor stradale (RENNS), 5) registrul național de evidență a permiselor de conducere și înmatricularea vehiculelor, 6) sistemul integrat de cadastru și carte funciară, 7) registrul comerțului, 8) registrul procedurilor de insolvență. Acestea sunt insuficiente pentru a acoperi multitudinea de nevoi de informare reciprocă pe care instituțiile și autoritățile publice le au în prestarea serviciilor publice, iar, suplimentar, se remarcă nevoia întăririi cooperării interinstituționale în utilizarea eficace a acestor registre.", se arată în analiză.

Gradul scăzut de aderare a instituțiilor publice la două dintre cele mai importante instrumente naționale/orizontale de e-guvernare (PCUe, Ghișeul.ro) reprezintă o altă manifestare a acestei cauze. În România, la acest moment, sunt puse la dispoziția instituțiilor și autorităților publice câteva instrumente de e-guvernare transversale ce pot fi utilizate în interacțiunea cu cetățenii/persoane juridice private.

Cu toate acestea, în prezent sunt înscrise în Sistemul Electronic Național aproximativ 460 de instituții dintre cele peste 3.000 care au obligaţia de a se înregistra în Sistemul Electronic Naţional – în registrul electronic al instituţiilor şi autorităţilor administraţiei publice din România.

Efectele negative ale lipsei interoperabilității sistemelor IT ale administrației publice se traduc în costuri directe atât pentru cetățean (care este nevoit să viziteze diverse autorități sau instituții publice pentru a putea prezenta mai apoi dovada informațiilor solicitate), cât și pentru instituția publică care la rândul ei are nevoie de datele certificate de autorități și instituții publice terțe (de exemplu, costuri cu arhivarea diverselor documente astfel obținute)."

Cauza 2: Lipsa sistemelor informatice necesare instituțiilor publice centrale pentru operaționalizarea serviciilor publice electronice

Potrivit analizei, în România niciun eveniment de viață nu este la nivelul 5 de sofisticare digitală (nefezabil în absența unor facilități mature de interoperabilitate a sistemelor IT și registrelor de date la nivelul administrației publice) și doar aproximativ 17% dintre evenimentele de viață au atins nivelul de sofisticare digitală 4. Mai mult decât atât, pentru unele evenimente de viață nu sunt deloc dezvoltate la nivel național opțiuni de interacțiune online cu solicitantul.

Ce înseamnă nivelul 5 de sofisticare digitală: acesta se manifestă prin respectarea principiului „doar o singură dată”, exemplul folosit în literatura de specialitate fiind al formularelor care se pre-completează automat cu date care sunt preluate din registrele altor autorități sau instituții publice (cum ar fi cazul în care solicitantul introduce doar codul numeric personal iar cererea sa se va completa automat cu date privind adresa, persoanele aflate în întreținere, diplome de studii superioare obținute, etc).

Cauza 3: Insuficiența specialiștilor în e-guvernare și a resurselor umane în departamentele IT ale instituțiilor și autorităților publice și, corelat, a competențelor necesare pentru dezvoltarea și mentenanța serviciilor publice electronice

Cauza 4: Lipsa unui cadru legislativ și procedural unitar și eficace pentru susținerea serviciilor publice electronice: Un exemplu ar fi aici 'lipsa obligativității înrolării instituțiilor și autorităților publice în Sistemul Național Electronic de Plată (Ghișeul.ro), corelată cu absența unui termen limită pentru îndeplinirea obligației'.

Cele 14 măsuri de soluționare a acestor probleme ar fi:


  • 1. Stabilirea și operaționalizarea punctului nodal (hub-ului) guvernamental de interoperabilitate la nivelul administrației publice.
  • 2. Crearea catalogului național al serviciilor publice și, coroborat, identificarea completă a registrelor de date necesare viitoarelor servicii publice electronice
  • 3. Stabilirea și operaționalizarea managementului identității și accesului – platforma PSCID și cartea electronică de identitate
  • 4. Introducerea pe scară largă a semnăturii electronice calificate pentru angajații relevanți ai administrației publice
  • 5. Consolidarea P.C.U.e
  • 6. Dezvoltarea Cloud-ului Guvernamental și, prin asociere, a cadrului națonal de oferire a serviciilor de tip PaaS și SaaS.
  • 7. Continuarea dezvoltării sistemelor informatice necesare pentru serviciile publice electronice asociate evenimentelor de viață tratate în SNADR 2020 și procedurilor administrative stabilite prin Regulamentul (UE) nr. 2018/1724
  • 8. Dezvoltarea sistemelor informatice critice, precum și a altor sisteme informatice asociate unor domenii sau sectoare cheie de intervenție publică
  • 9. Dezvoltarea unor proiecte non-sectoriale care să sprijine la nivel orizontal dezvoltarea e-guvernării (proiecte de big data, inteligență artificială, blockchain, high performance computing, quantum computing).
  • 10. Cuantificarea necesarului de specialiști IT la nivelul administrației publice și pregătirea unui plan național de dezvoltare a competențelor acestora
  • 11. Crearea unui corp al specialiștilor în e-guvernare responsabili de transpunerea politicii publice în domeniul e-guvernării la nivelul instituțiilor și autorităților publice de care aparțin.
  • 12. Creșterea gradului de competențe digitale ale angajaților administrației publice prin implementarea proiectelor de dezvoltare a serviciilor publice electronice.
  • 13. Consolidarea/ajustarea prevederilor legislației cadru în domeniul e-guvernării.
  • 14. Consolidarea/ajustarea prevederilor în domeniul e-guvernării în legislația sectorială a serviciilor publice

CITEȘTE AICI INTEGRAL PROPUNEREA DE STRATEGIE PRIVIND DIGITALIZAREA SERVICIILOR PUBLICE DIN ROMÂNIA








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















3697 vizualizari

  • +3 (5 voturi)    
    Fără număr, fără număr... (Luni, 19 octombrie 2020, 16:12)

    Soarele [utilizator]

    ♫ ... că așa-i la Romania... ��♫
    • +1 (3 voturi)    
      Peste 10 ani vom citi despre acest esec (Luni, 19 octombrie 2020, 17:53)

      Gryphus [utilizator] i-a raspuns lui Soarele

      orice proiect d-asta care dureaza 10 ani e un ESEC din start pt ca in 10 ani se schimba vreo 5 guverne care au tot timpul alte prioritati

      in Romania proiectele trebuie facute ANUAL, pas cu pas nu d-astea cincinale

      dar avand in vedere ca aceasta propunere e doar una electorala, de marketing politic inainte de alegeri, o tratam cu raspectul cuvenit si nu o bagam in seama
  • +3 (5 voturi)    
    2.4 miliarde fara numar de la nasu mare!!! (Luni, 19 octombrie 2020, 16:22)

    voxpopulix [utilizator]

    2.4 miliarde :)))))))))))))) Scurt si din pix - suma este ridicola si probabil macar jumatate este alocata baietilor destepti.

    Finantare? Fonduri EU sau de la buget, de unde se poate fura in liniste.

    Vendor management? Lucram direct cu Microsoft sau AWS si solutiile lor GOV sau bagam niste intermediari ca sa ardem bani aiurea. Sau si mai rau, facem noi niste datacenter-uri, poate chiar cu firma lui Ghita.

    Ceva planuri de consultat cu alte tari membre EU inainte sa ne punem pe furat - sa vedem ce au realizat, ce au gresit, unde se poat evita probleme sau facem noi asa de la zero.

    Transparenta sau gaseste Florin Roman o metoda prin care sa nu mai avem access la contracte si la metodele prin care sifonati si banii astia?
    • 0 (0 voturi)    
      :) (Luni, 19 octombrie 2020, 17:15)

      Casargoz [utilizator] i-a raspuns lui voxpopulix

      Articolul spune ca este in dezbatere publica, nu e o decizie. Putem sa ne plangem ca vine UITI, SIVECO, Teamnet ( or mai exista? ) sau putem interveni in dezbatere constructiv :) sau nu.
      Oricum traim cu senzatia ca e o armata de hoti in administratie, desi nu PNL a propus sumele ci o firma privata abonata in general la alte firme :Our clients include 84% of the Fortune Global 500 and 73% of the Forbes Global 2000.
      Si abonata si la banii guvernului american:
      Department of Defense
      National Aeronautics and Space Administration
      Department of Commerce
      Department of Homeland Security
      Department of Veterans Affairs

      deci ca sa fiu in ton cu comentariile sa speram ca se ocupa Kovesi de ei :) Mai ales ca genul asta de companii sigur scriu pentru Teamnet. Alfel nu puteau reusi in SUA.
  • +4 (6 voturi)    
    the usual suspects (Luni, 19 octombrie 2020, 16:23)

    Constantin454 [utilizator]

    TeamNet, UTI si Siveco.
  • 0 (4 voturi)    
    Cifre gigantice! Saliveaza si companiile straine (Luni, 19 octombrie 2020, 16:42)

    MakeRoGreatAgain [utilizator]

    Sunt multe companii IT de software straine care saliveaza la asemenea cifre:

    2.4 miliarde RON ~= 580 milioane USD (jumatate de MILIARD de dolari!)

    Romania e o tara care exporta creiere pe banda.

    Din pacate, statul nu e suficient de competent sa cheltuie sume uriase de care dispune intr-un mod cat de cat competent...

    Eu sper ca Kovesi sa fie cu ochii pe cum se vor cheltui sumele astea...
  • +1 (1 vot)    
    uaileu (Luni, 19 octombrie 2020, 17:47)

    g01an [utilizator]

    daca banii astia ar rezolva majoritatea problemelor ce pot fi automatizate in maxim 4 ani si ar include si sumele necesare pentru mentenanta pentru o peroada mai lunga de 10 ani, sigur, n-ar fi rau.

    dar cum imi imaginez eu ca s-au facut estimarile....

    acum sa fim seriosi, digitalizarea Romaniei nu va fi ieftina, dar nu datorita dificultatii de implementare din considerente tehnice, ci datorita mocirlei din administratie, ceea ce limiteaza oamenii dispusi sa accepte astfel de "provocari" (sado-masochisti si fripturisti). desigur, exista si alternative de implicare prin voluntariat si abordari mai meritocratice (precum cele care au dus la implementarea ghiseul.ro)... sunt suficiente persoane frustrate de modul cum functioneaza statul roman pentru a se implica, dar cine va fi la guvernare va trebui sa nu le bage bete in roate cum s-a intamplat in 2017-2019.
  • +1 (1 vot)    
    > 200 mil euro pe an (Luni, 19 octombrie 2020, 18:51)

    bigbrother [utilizator]

    Probabil ca o parte din acesti bani s-ar putea obtine din fonduri europene, poate chiar nerambursabile. Sa zicem ca bani se gasesc, insa apare problema maxima: cine face si cine raspunde de povestea asta? In 10 ani se pot schimba x guverne si politicieni gramada, fiecare cu interesul lor. Avem exemplul autostrazilor, la cate proiecte si SF s-au facut ar fi trebuit sa fim tara cu cele mai multe autostrazi din Europa.

    Adica e foarte posibil ca in 10 ani iar sa platim pentru aceeasi idee veche dar mult mai scumpa. Nu stiu despre voi, dar eu m-am saturat sa platesc furturile altora. Sa fiu bine inteles: ce spun astia e MUSAI sa fie facut. Digitalizarea este singura noastra solutie sa avem un control asupra banilor si viitorului nostru, sa reducem din birocratie si din nervii pe care ni-i facem de fiecare data cand interactionam cu institutiile statului.

    Dar tinand cont istoricul fostelor proiecte, de balbaiala, birocratia si apetitul politicienilor pentru banul public, nu cred ca sunt paranoic cand cer niste garantii clare ca banii acestia vor fi folositi pe ce trebuie, ca nu se va ajugne la niste sume de x ori mai mari si mai ales, ca peste 10 ani vom avea aceste sisteme disponibile.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by