Implementarea noii tehnologii 5G, respectând principiile Memorandumului dintre România și SUA pentru combaterea riscurilor de securitate cibernetică, dezvoltarea infrastructurii de comunicații electronice a statului și a Poștei Române vor fi în sarcina Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și nu în sarcina noului Minister al Cercetării, Inovării și Digitalizării, se arată în programul de guvernare al coaliției PNL-USR-PLUS și UDMR.
Documentul nu spune nimic despre acțiunile statului la Telekom România ori SNR/Radiocom și nici ce se va întâmpla cu Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR). Contactat de HotNews.ro, Cătălin Drulă, noul ministru al Transporturilor a spus că ADR va trece în coordonarea noului Minister al Digitalizării.
- UPDATE (joi, 24 decembrie) Cătălin Drulă, noul Ministru al Transporturilor și Infrastructurii a revenit joi cu precizarea că "în programul de guvernare s-a strecurat o greșeală de redactare și că tot ce înseamnă infrastructură de comunicații și companii din domeniul telecom la care statul e acționar vor intra în responsabilitatea noului Minister al Digitalizării. Și Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) va fi tot sub coordonarea noului Minister al Cercetării, Inovării și Digitalizării" (n.a care este condus de Ciprian Telemam).
După ce Guvernarea PNL a desființat Ministerul Comunicațiilor (MCSI), comasându-l cu Transporturile, într-un nou Minister al Transporturilor și Comunicațiilor, și i-a direcționat mare parte din atribuții către o autoritate nou înființată - Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), pe care a pus-o sub controlul Secretariatului general al Guvernului, schimbările continuă și în noua Coaliție de Guvernare PNL, USR-PLUS și UDMR.
- Potrivit Programului de Guvernare (vezi documentul atașat - pag 93), deși noul Guvern vine cu un nou minister al Cercetării, Inovării și Digitalizării, care va fi condus de Ciprian Teleman (propus de USR-PLUS), multe atribuții ale vechiului Minister al Comunicațiilor (MCSI) ar fi rămas la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (care va fi condus de Cătălin Drulă, propus tot de USR-PLUS).
Mai exact, în Programul de Guvernare se menționează că Infrastructura de Comunicații va rămâne în sarcina Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.
Programul vorbește despre obiectivele pe termen mediu privind infrastructura de comunicații și trece apoi la proiecte pentru dezvoltarea serviciilor poștale furnizate de compania națională Poșta Română, fără a menționa nimic despre alte companii din sectorul comunicațiilor la care statul este acționar: Telekom România Communications (fostul Romtelecom, aflată în proces de vânzare către Orange) și Societatea Națională de Radiocomunicații (SNR/Radiocom) care difuzează programele publice de radio și TV.
- Ce obiective pe termen mediu sunt menționate la Infrastructura de comunicații din sarcina Ministerului Transporturilor și Infrastructurii:
"Obiectivele strategice ale Guvernului României pentru perioada 2021-2024 în privința infrastructurii de comunicații electronice vizează în principal dinamizarea investițiilor în domeniu și creșterea conectivității la nivel național.
În următorii 4 ani vor fi adoptate măsuri care să răspundă eficient nevoilor de creștere a conectivității, de integrare rapidă a noilor tehnologii de comunicații și de stimulare a investițiilor în tandem cu accelerarea proceselor de transformare digitală a întregii societăți.
Direcțiile strategice de acțiune în domeniul comunicațiilor electronice vor viza:
- asigurarea condițiilor optime pentru implementarea și dezvoltarea noilor tehnologii 5G, respectând principiile Memorandumului dintre România și Statele Unite ale Americii pentru combaterea riscurilor de securitate cibernetică generate de furnizorii 5G;
- stimularea adoptării tehnologiilor 5G, respectiv extinderii zonelor deservite la nivel național;
- adaptarea cadrului juridic național și elaborarea de strategii sectoriale pentru implementarea în siguranță a tehnologiilor de comunicații ale viitorului;
- creșterea gradului de integrare și convergență dintre infrastructura de transport și infrastructura de comunicații electronice, inclusiv prin operaționalizarea conceptului de autostrăzi 5G;
- intensificarea participării și întărirea rolului României în cadrul unor formate internaționale de cooperare în vederea dezvoltării unor noi proiecte de infrastructură de comunicații electronice, inclusiv 5G, tehnologii cloud, tehnologii satelitare, sisteme inteligente de transport;
- consolidarea capabilităților naționale și cerințelor de securitate în domeniul comunicațiilor electronice în scopul protejării lanțurilor de aprovizionare și creșterii rezilienței infrastructurilor existente;
- stimularea și promovarea cercetării, dezvoltării și inovării în domeniul comunicațiilor electronice și, în special, în domeniul 5G;
- consolidarea parteneriatului dintre autorități și sectorul privat pentru dezvoltarea și implementarea unor proiecte de infrastructură de comunicații electronice de interes național;
- eficientizarea activității întreprinderilor publice din subordine prin îmbunătățirea guvernanței corporative;
- dezvoltarea rețelei de radiodifuziune digitală terestră.
Ce obiective pe termen mediu (2021-2024) sunt luate în calcul pentru Poșta Română
Obiective strategice:
- asigurarea unor servicii performante la prețuri competitive;
- dezvoltarea unui sistem logistic și tehnologic prin asigurarea investițiilor - cadru pe termen mediu și lung;
- creșterea veniturilor și maximizarea profitabilității CNPR;
- creșterea cotei de piață pentru fiecare categorie de serviciu oferit;
- implementarea unui sistem de motivare financiară sau non-financiară a performanței resursei umane.
Programul de investiții la Poșta Română:
Proiecte majore în execuție:
- Achiziția liniei automate de sortare și cartare pentru Centrul de Tranzit de la Cluj (Valoarea achiziției este de 2.872.443 Euro/credit bancar 80%/contribuție proprie 20%);
- Construcția Centrului de Tranzit de la Otopeni până în 2023 (Valoare investiției - 11.079.423 Euro/credit bancar 80%/contribuție proprie 20%);
-Implementarea unui sistem de management integrat și ERP, inclusiv echipamente IT (Valoare proiectului este dea 26.323.888 Euro/credit bancar 80%/contribuție proprie 20);
- Reabilitarea clădirilor istorice – faza I: Timișoara, Oradea, Cluj-Napoca și Piatra Neamț (Valoarea investițiilor - 11.182.010 Euro/credit bancar 80%/contribuție proprie 20%).
Proiecte majore în pregătire:
- Construcția a 5 centre regionale de tranzit de mici dimensiuni și complet automatizate în diferite zone strategice de pe teritoriul României, în special în zona coridoarelor de trafic pan-european (Valoarea investițiilor 6.760.910 Euro/Credit bancar/Fonduri nerambursabile/Contribuție proprie);
- Înlocuirea flotei auto existente cu una mai puțin poluantă (Valoarea investiției 2.190.200 Euro/Credit bancar/Fonduri nerambursabile/ Contribuție proprie);
- Achiziționarea de echipamente de detectare a explozibililor și sisteme electronice de securitate pentru dotarea tuturor oficiilor poștale (Valoarea investiției 5.111.524 Euro/Credit bancar/Fonduri nerambursabile/ Contribuție proprie);
- Reabilitarea clădirilor istorice – faza II (Valoarea investițiilor 4.452.286 Euro/ Credit bancar/ Fonduri nerambursabile/ Contributie proprie);
- Realizarea de investiții și lucrări de intervenție la clădiri (Valoarea totală 8.075.717 Euro Credit bancar/ Fonduri nerambursabile/ Contribuție proprie);
- Înființarea unei rețele naționale de stații publice de reîncărcare pentru autovehicule electrice/hibrid în parteneriat cu Electrica SA.
Măsuri pentru redresarea și eficientizarea Poștei Române:
- Optimizarea sistemului logistic de sortare și distribuție a mărfurilor: serviciu de curierat modern și automatizat care să asigure livrarea la domiciliu/sediul clientului. Buget total estimat - 20.400.000 Euro/mix de finanțare - contribuție proprie, FEN;
- Informatizarea oficiilor poștale și digitalizarea serviciilor oferite în cele 5.600 de locații pentru cei minim 8,4 milioane utilizatori lunar de servicii poștale și conexe. (Valoare estimată - 31.806.981 Euro. Obiectiv cuprins în Programul Multianual de Investiții al Poștei Române propus spre finanțare din credit BERD și/sau EximBank);
- Incluziunea financiară a populației din zona mic urbană și rurală conexă serviciilor poștale/financiare. (Valoare totală estimată 35.000.000 Euro/Proiect propus Ministerului Finanțelor Publice spre finanțare prin acord de împrumut cu Grupul Băncii Mondiale);
- Programul Poșta Verde: schimbarea flotei auto existente cu o flotă mai puțin poluantă. (Valoarea estimată - 65.800.000 Euro/Surse proprii/Administrația Fondului de Mediu);
- Valorificarea patrimoniului istoric și cultural prin reabilitarea clădirilor monument istoric și cultural poștal în centrele principalelor orașe ale României. (Valoarea estimată - 18.891.250 Euro/Surse proprii/Credit);
- Programul de alfabetizare digitală: alfabetizarea digitală a angajaților C.N.P.R. și formarea acestora ca traineri pentru clienți; dezvoltarea capacității de utilizare a sistemelor electronice/digitale în rândul populației României, în special în zona rurală și mic urbană. (Valoarea estimată - 17.300.371 Euro/Surse proprii/Accesare de fonduri nerambursabile).
Contactat de HotNews.ro, Cătălin Drulă, votat miercuri ca ministru al Transporturilor și Infrastructurii, a confirmat că o parte din vechile atribuții ale fostului Minister al Comunicațiilor (MCSI) vor fi de acum în sarcina ministerului pe care îl va conduce, iar Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) ar urma să se mute sub noul Minister al Cercetării, Inovării și Digitalizării.
- Ce atribuții va avea noul Minister al Cercetării, Inovării și Digitalizării potrivit programului de Guvernare:
1. Digitalizarea administrației publice
Digitalizarea administrației publice, mult întârziată în Romania, va fi unul dintre obiectivele centrale ale noului Guvern și ar viza "patru măsuri, pe care alte țări le-au implementat cu ani in urma, identificarea electronică, interoperabilitatea, platforma unică de acces la serviciile publice online respectiv infrastructura de tip cloud.
Noul Guvern promite că va acționa pe două paliere:
A. Eficientizarea instituțiilor
- Vom eficientiza structurile statului responsabile de digitalizare (MCSI, CIO, ADR, CTE/CTS, CERT), clarificând rolurile executive și de reglementare ale acestora și asigurând o dezvoltare digitală sustenabilă și aliniată unei viziuni strategice, cu accent pe eficiența în folosirea banului public, simplificare administrativă și acces cât mai larg la participarea în achiziții publice.
- Inventarierea activelor digitale ale statului și reorientarea sistemelor informatice neutilizate sau depreciate, eliminând risipa și dezvoltând guvernarea electronica într-un mod sistematic și structurat care evită suprapuneri de funcționalități (principiul „distribuire și refolosire”—„share and reuse”) și competiția între instituții în oferta de servicii către cetățean.
- Vom promova interoperabilitatea dintre sistemele informatice existente prin crearea unor „autostrăzi informaționale” între instituții. Ne dorim să nu alterăm individualitatea funcțională a sistemelor informatice sectoriale dar, în același timp, să asigurăm accesul la date imediat de la o instituție la alta, în vederea asigurării principiului „o singură dată” (once-only principle). Pentru a rezolva aceste probleme este necesară conectarea diverselor aplicații publice prin intermediul unor punți tehnologice.
- Vom identifica posibilități privind extinderea rolului operatorului de Cloud Guvernamental prin diversificarea serviciilor oferite către administrație într-o abordare hibridă IaaS–PaaS (Infrastructură ca Serviciu—Platformă ca Serviciu).
- Implementarea de proiecte pentru digitalizarea sistemului de sănătate și pentru consolidarea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID–19, care să permită, printre altele, procesarea automată a volumelor mari de date medicale, prelucrarea informațiilor din chestionare și fișe de pacienți, triajul pacienților, monitorizarea stării de sănătate a pacienților și a foștilor pacienți infectați și tratați de COVID–19.
B. Servicii de guvernare electronica
- Vom dezvolta noi servicii de guvernare electronică pornind de la nevoile reale ale cetățenilor români de pretutindeni, construite în jurul și pentru utilizatorul obișnuit, adaptate contextului, accesibile tuturor și inclusive, care asigură protecția datelorpersonale și a vieții private.
- Reducerea la minimum a numărului de documente necesare oricărui mecanism tranzacțional, favorizarea și încurajarea folosirii versiunii digitale a documentelor de orice tip.
- Transformarea Punctului de Contact Unic Electronic (PCUE) în interfața reală de comunicare dintre cetățean și statul român. Orice document depus în PCUE va avea valoare legală și va intra pe circuitul documentelor legale pentru toate instituțiile
- Simplificarea și regândirea interfețelor pentru utilizatori (UX, „digital by design”) astfel încât să fie intuitive și ușor de înțeles de către cetățeni.
În termeni de măsuri concrete, acțiunea guvernamentală se va organiza pe două direcții:
1. Din perspectiva arhitecturii IT guvernamentale:
- Implementarea principiului once only și a arhitecturii de interoperabilitate bazată pe un management de API-uri puse la dispoziție de toate instituțiile publice care dețin registre de date naționale. Acest demers va urmări identificarea tuturor registrelor de baza și crearea unui mecanism pentru amendarea acestei liste, asigurarea infrastructurii tehnice pentru ca accesul la regiștrii de bază sa să se realizeze rapid, sigur și flexibil, asigurând integritatea, disponibilitatea si confidențialitatea datelor;
- În paralel, se va generaliza și se va utiliza în masă semnătura electronică a funcționarilor din administrația publică, astfel încât aceștia să poată comunica digital cu firmele, scăzând timpul de reactie și corectarea timpurie a unor posibile greșeli;
- Introducerea unui sistem de identitate electronică care va permite interacțiunea completă la distanță cu administrația publică, cu efectul clar al scăderii costurilor, folosind o identitate unică și un mecanism de autentificare de tip SSO (single Sign On), inclusiv înrolarea pe această platformă de identificare online putându-se realiza la distanță. Va rezulta un sistem care permite interacțiune zero la ghișeu pentru cetățean încă de la înrolare, obținându-se o reducere a costurilor de implementare de noi platforme și un nivel ridicat de securitate pentru toate serviciile publice oferite online.
- Această schemă de e-identitate va fi notificată la nivelul UE și integrată cu nodul de comunicare transfrontalieră europeană eIDAS. Sistemul național de identitate electronică va fi deschis, pregătit să integreze noi tipuri de identități și inclusiv să asigure tranziția spre sisteme care presupun utilizarea unor mecanisme de tip SSI (Self-sovereign identity);
- Operaționalizarea efectivă a unui punct de contact unic electronic pentru cetățeni și companii prin refacerea PCUe și integrarea acestuia cu sistemul național de plăți, ghiseul.ro, într-o platformă unică pentru cetățeni. Prin includerea tuturor serviciilor electronice disponibile și accesibilizarea lui prin schema de e-identitate națională, conform cadrului normativ european, serviciile publice electronice vor fi disponibile si accesibile si transfrontalier pe baza nodului eIDAS. În plus, acest demers va crește vizibilitatea serviciilor publice, având ca principal efect scăderea timpului pentru căutarea informației de către firme și se va obține unificarea practicii administrative în relația cu firmele și cetățenii.
- Pe termen mediu și lung, se va demara migrarea serviciilor publice într-un cloud guvernamental, ceea ce va crește disponibilitatea, dar și ergonomia de utilizare a serviciilor publice digitale, efectul fiind de scădere a costurilor firmelor în interacțiunea cu statul și pe termen lung chiar a nevoilor de finanțare a unor servicii eterogene scăzând presiunea pe bugetul public și indirect pe firme.Decizia privind modul in care va fi facut cloud-ul se va lua de catre guvern in primul an de guvernare.
2. Din perspectiva sistemelor informatice care operează efectiv livrarea de servicii publice:
Se va investi puternic în cresterea capacității de a gestiona riscurile cibernetice, un aspect important pentru o economie care se digitalizează accelerat. Guvernul isi va asuma responsabilitatea pentru sustinerea operationalizarea si valorificarea centrului EUCyber.
Realizarea obiectivelor de mai sus va depinde totodată de asigurarea resursei umane necesare procesului de transformare digitală :
- - cuantificarea nevoii de specialiști IT în administrația publică și elaborarea unui plan național pentru formarea și fidelizarea acestora;
- - crearea unui corp de specialiști la nivel central (ADR) pentru pilotarea transformării digitale (rolurile vizate sunt de tipul: project manager, arhitect, business analyst, UI/UX designer, implementarea efectivă urmând a se face împreună cu partenerii din industrie)
- - derularea unui program amplu pentru crearea abilităților digitale necesare la nivelul angajaților din sectorul public care vor opera noile instrumente digitale puse la dispoziție (a se vedea obiectivul pentru Competențe Digitale)
- - adoptarea cadrului legal și a normelor necesare pentru transformarea digitală a României prin: politici de tip digital first, politici de tip cloud first, API first, legea interoperabilității, standardizarea datelor din toate domeniile administrației publice (sănătate, educație, munca, finanțe, etc.), crearea de standarde pentru achiziția de platforme software la nivelul administrației publice centrale și locale, crearea unui cadrul legislativ ce permite o bună transparență asupra sistemelor informatice achiziționate.; sustinerea proiectelor AI, blockchain, RPA, Open Data
- - vom crea cadrul legal pentru gestiunea activelor digitale
- - În procesul de digitalizare, se asigură obligatoriu punerea la dispoziția cetățenilor aparținând minorităților naționale a formularelor și textelor de uz curent in format bilingv, respectiv în limba română și limbile minorităților naționale. Sistemul național de plăți, ghișeul.ro, serviciile publice electronice obligatoriu vor fi disponibile și accesibilitate și în limbile minorităților naționale. (..)
0
2
