Guvernul, criticat de programatorii Code4Romania pentru eșecurile totale sau parțiale ale platformelor IT de înscriere la vaccinare și Rabla pentru electrocasnice. Ce soluții propun aceștia

de A.V.     HotNews.ro
Miercuri, 20 ianuarie 2021, 16:41 Economie | Telecom


Platforma vaccinare
Foto: Hotnews
"În ultima lună, statul român a avut câteva eșecuri extrem de vizibile de digitalizare, unele totale, precum în cazul platformei Rabla pentru Electrocasnice, așteptată de mulți români cu sufletul la gură înainte de Crăciun și care nu s-a mai lansat, altele parțiale, precum cea a platformei de înscriere la vaccinare", a atenționat miercuri Bogdan Ivănel, co-fondator al Code4Romania, un ONG cu aproape 1800 de voluntari, cei mai mulți programatori, care au realizat pro bono în parteneriat cu Autoritatea pentru Digitalizarea României site-ul stirioficiale.ro si alte 5 platforme IT. Soluțiile propuse de aceștia: acces la codul sursă, angajarea de specialiști IT în instituții publice și standarde de calitate la soluțiile IT guvernamentale.

Code4Romania a publicat miercuri pe blog-ul comunității un punct de vedere semnat de Bogdan Ivănel, co-fondator și CEO al comunității intitulat: 4 lecții de la o platformă care nu prea a mers. Cum putem digitaliza cu cap România?, în care semnalează deficiențele de digitalizare apărute în ultima lună cu două platformele IT dezvoltate de stat: platforma Rabla pentru electrocasnice (a Administraíei Fondului de Mediu) și platforma de programare pentru vaccinare (realizată și gestionată exclusiv de către Serviciul de Telecomunicații Speciale - STS).

  • Redăm mai jos integral criticile și soluțiile propuse de Code4Romania:

1. Avem nevoie de transparență cu privire la soluții informatice dezvoltate din banii sau cu resursele statului român.

În ultima lună, statul român a avut câteva eșecuri extrem de vizibile de digitalizare, unele totale, precum în cazul platformei Rabla pentru Electrocasnice, așteptată de mulți români cu sufletul la gură înainte de Crăciun și care nu s-a mai lansat, altele parțiale, precum cea a platformei de înscriere la vaccinare.
Toate aceste soluții sunt construite din bani publici sau cu resurse publice și produc efecte cât se poate de publice. Cu toate acestea, codul și documentația acestor soluții nu sunt publice, ceea ce face eșecurile lor complet ne-auditabile. Ca cetățeni sau experți depindem, deci, de explicațiile date de instituțiile publice în cazul fiecărui eșec, fără a putea verifica independent aceste explicații.

Opacitatea aceasta este de neacceptat. Ecuația este simplă: codul este dezvoltat de către o instituție publică sau cu bani publici - atunci trebuie să îl putem vedea și audita public, protejând bineînțeles zonele critice de securitate.

Există mai multe modele de implementare a acestor standarde de transparență, iar Code for Romania propune o discuție cu Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și toți actorii relevanți pentru a identifica modelul potrivit pentru România de transparentizare a softurilor guvernamentale.

2. Avem nevoie de UX designeri în instituțiile publice.

Dacă nu putem evalua problemele tehnice ale platformei din lipsă de acces, vulnerabilitățile evidente ale platformei vin din procesul de proiectare și sunt vizibile oricărei persoane care a încercat să o utilizeze.

Discursul pe tema digitalizării în România s-a concentrat întotdeauna pe atragerea de programatori performanți în instituțiile statului. Acest lucru este bineînțeles important, însă nu suficient în procesul de digitalizare. Handicapul major al instituțiilor statului stă în lipsa capacității de (1) evaluare a nevoilor de digitalizare, (2) înțelegere a cauzelor acestora și (3) concepere de soluții funcționale. Niciunul dintre aceste lucruri nu stă în puterea programatorilor IT.

Ele fac obiectul experților în user experience design și a analiștilor de business. Eforturile administrației publice ar trebui să se concentreze pe atragerea acestor specialiști în instituțiile statului pentru a se asigura că instrumentele digitale contractate sunt cele potrivite pentru activitatea lor, că respectă standarde de livrare și accesibilizare, că sunt construite urmărind principiile de design centrate pe utilizator (atât din perspectiva funcționarului public cât și a cetățeanului) etc.

Fără excepție, toate eforturile de digitalizare de succes la nivel global au avut la baza atragerea acestor specialiști în domeniul public, fie că ne uităm la SUA, Italia, Austria sau Estonia. Unul dintre cele mai elocvente exemple este crearea US Digital Services în Statele Unite ale Americii sub administrația Obama, program continuat de administrația Trump, care a reușit să reducă la jumătate rata de eșec a produselor software guvernamentale.

Din păcate, România are în momentul acesta foarte puțini experți în domeniu din cauza lipsei unui cadru legislativ care să reglementeze meseria, dar și lipsa unei educații formale în sistemul de învățământ universitar.

Code for Romania cere Guvernului recunoașterea profesiei de user experience designer și crearea cadrului legislativ pentru introducerea programelor de studii pentru aceștia. Credem că este esențială formarea de echipe mixte, alcătuite din câte trei specialiști complementari: 1 analist de business, 1 user experience designer și 1 arhitect software pentru ca soluțiile digitale ale administrației publice să fie corect proiectate, deci în mod real utile pentru fiecare dintre noi.

Ne dorim să lucrăm alături de Guvern, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și de Universitățile din România pentru a crea aceste premise.

3. Avem nevoie de standarde clare de calitate pentru softurile guvernamentale

Aproape orice produs urmărește niște standarde de calitate, mai puțin produsele IT guvernamentale. Fie că sunt dezvoltate intern de STS, de serviciul de IT al unei primării sau al unui minister, sunt dezvoltate gratuit de Code for Romania, sau contractate unei companii de IT, orice soft utilizat de statul român ar trebui sa răspundă prin lege unor condiții minime clare, de la standarde de accesibilitate pentru persoane cu dizabilități la standarde de securitate, flexibilitate sau disponibilitate.

Câte ore pe an are voie să fie inaccesibilă, în afară de mentenanța planificată, o platformă care oferă servicii critice?

Este pregătită soluția respectivă pentru un număr mare de utilizatori? A fost asigurată din momentul proiectării scalabilitatea, astfel încât, indiferent de numărul utilizatorilor, să funcționeze în condiții bune?

Răspunsurile la întrebări precum acestea ar trebui să se găsească nu doar în ghiduri, ci în legislație, astfel încât construirea fiecărei noi platforme să nu fie un act improvizat, nesigur, cu efecte imprevizibile și imposibil de evaluat.

4. Tehnologia trebuie să ajute, nu să ducă la discriminare

Tehnologia nu e un scop în sine, ci doar un instrument care aduce valoare atât timp cât e utilizat în mod inteligent. O utilizare greșită, precum în cazul de față, nu doar că nu rezolvă problema, ci o poate agrava.

O serie de probleme de comunicare, planificare, strategie și coordonare între instituții, a transformat un soft care putea fi extraordinar de util într-un soft care a născut un fenomen îngrijorător de discriminare în accesul la servicii de sănătate în funcție de accesul la tehnologie.

Decizia de a deschide platforma într-o vineri la ora 15:00, decizia de a nu etapiza înscrierile deși numărul de vaccinuri disponibile era mult mai mic decât populația din etapa 2, decizia de a transfera datele despre centrele de testare abia după ora 15:00, decizia de a adăuga noi și noi categorii de populație în etapa a doua de vaccinare, toate acestea nu țin de platformă, ci de felul în care a fost folosită. Rezultatul: sute de mii de bolnavi cronici și vârstnici care nu au mai prins locuri la vaccinare.

E prima oară când ne confruntăm în România cu discriminare ca efect pervers al utilizării greșite a unor soluții digitale.

În ciuda dezamăgirii și furiei multora, răspunsul nu e mai puțină tehnologie sau mai puțină digitalizare, ci o mai buna înțelegere a tehnologiei de către cei care ne conduc și includerea celor care înțeleg aceste efecte și mecanisme ale tehnologiei în procesul de planificare.

Ca de obicei, noi, cei de la Code for Romania, suntem gata să oferim ajutor dezinteresat statului pentru a digitaliza cu cap România."







Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.



















2536 vizualizari

  • +4 (4 voturi)    
    ... (Miercuri, 20 ianuarie 2021, 17:32)

    a.nonim [utilizator]

    "codul este dezvoltat de către o instituție publică sau cu bani publici - atunci trebuie să îl putem vedea și audita public". Si nu numai auditat. De ce nu dezvoltat open source? Open source nu inseamna neaparat gratuit, sunt multe firme care castiga bani buni din dezvoltare si suport.
    Statul n-ar avea nevoie decat de cativa manageri de proiect buni. Se face un concurs public pentru arhitectura, iar implementarea se poate subcontracta. Orice firma poate prelua in orice moment complet sau partial dezvoltarea pe baza de contract.
    Marele avantaj ar fi ca nu exista dependenta de un singur furnizor si totul e transparent. Nimeni nu va putea cere sume exorbitante pentru modificari minore, sau introduce modificari in interes propriu, pentru ca totul e la vedere. In plus sunt multe companii sau chiar persoane fizice care ar fi dispuse sa contribuie benevol fiind vorba de buna functionare a statului.
  • +5 (5 voturi)    
    Excelent (Miercuri, 20 ianuarie 2021, 17:36)

    ipolitic [utilizator]

    Niste observatii pertinente, la obiect, scrise de specialisti care vor fi inregistrate, arhivate, indosariate si propuse spre analiza pentru urmatorul ciclu de guvernare. Altfel zis, in limbaj de politician: "Ce vreti ba, noi am fost ales de popor, da voi cine sunteti?"
  • +1 (3 voturi)    
    Sa nu uitam (Miercuri, 20 ianuarie 2021, 17:40)

    Casargoz [utilizator]

    Eu nu cred in "sunt dezvoltate gratuit de Code for Romania," Da ma rog poate o fi gratuit ca si google.

    Inteleg ca dorinta este ca cei de la Code4Romania sa fie garanti si gestionarii codului sursa:

    "Code for Romania are un rol de product owner în toate aplicațiile adoptate pentru a oferi sprijin partenerilor în proces și pentru a ne asigura de respectarea cerințelor tehnice ale soluției."

    Cu unele cerinte pentru servici publice nu sunt de acord din principiu ca utilizator:

    Toate produsele digitale vor avea configurat cod de Google Analytics pentru analiza
    vizitatorilor și, acolo unde este cazul integrare cu servicii de mailing precum
    Mailchimp.

    Dar ca tot ce este gratuit va rog sa nu uitati:

    și donează 4 Euro lunar pentru Code for Romania
  • +4 (4 voturi)    
    Rugăminte (Miercuri, 20 ianuarie 2021, 19:46)

    Casargoz [utilizator]

    Va rog sa scoateți din titlu cuvântul programator.
    Code4romania promovează analiza de business și UX.
    Nu are legătura cu programarea,toată lumea știe ca programatorii sunt maimuțe care dau in taste.
    UX ne va salva de toate problemele, un ux bine proiectat va avea Api direct cu fișetele metalice de la pensii. Un OPEN source bine întreținut o sa permită “interoperabilitatea bazelor de date” mai ales bazele de date ținute cu sfințenie in format hârtie in dulap metalic.
    Și o sa facem o analiza de bussines pe o arhitectura TOGAF care o sa ne spună ca trebuie digitizate hârtiile.
    Iar proiectul rezultat va fi sabotat de miile de funcționari care își pierd locul de munca dacă procesul de calculare a pensiilor poate fi automatizat.
    Dar ca sa ai UX trebuie sa ai in primul rând User și după aia Xperience. Ori userul necesar pentru analiza de business nu exista :) a fost căutat dar nu l-a găsit nimeni.
    Sa angajam zeci de analiști de business in administrație :) vor fi cam singurei in birouri pentru ca it-STI sun ioc și oameni care sa știe businessul de loc.
  • +3 (5 voturi)    
    Code4 critica, dar nu in ograda lor (Joi, 21 ianuarie 2021, 9:36)

    Aurescu_23 [utilizator]

    Platforma de rezultate vot (realizata de code4ro), care a picat de mai multe ori in seara alegerilor, e o dovada clara ca au competenta necesara sa critice aplicatiile realizate de STS.

    Publicitate gratuita, asta reprezinta astfel de articole. Sau, ma rog, cu 4 eur/luna donati de oameni. Mai bine donau pentru spital.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by