Comisia Europeană a deschis joi, 4 februarie, proceduri de încălcare a dreptului comunitar (infringement) împotriva a 24 de state membre, inclusiv România, pentru că nu au transpus în legislație Codul european al comunicațiilor electronice. Guvernul Orban a inițiat anul trecut un proiect de lege în acest sens, care a stârnit multe critici. Posibilitatea ca operatorii telecom să folosească gratuit mobilierul stradal pentru montarea de antene 5G și faptul că instalarea antenelor pe blocuri s-ar fi putut face doar prin decizia președintelui asociației de proprietari au fost principalele probleme semnalate de societatea civilă și de Avocatul poporului.

Antene telecomFoto: ANCOM

Codul european al comunicațiilor electronice modernizează cadrul european de reglementare pentru comunicațiile electronice, pentru a spori opțiunile și drepturile consumatorilor, de exemplu prin asigurarea unor contracte mai clare, a unor servicii de calitate și a unor piețe concurențiale. În plus, acesta le permite operatorilor să beneficieze de norme care stimulează investițiile în rețele de foarte mare capacitate, precum și de o previzibilitate mai mare în materie de reglementare, conducând la servicii și infrastructuri digitale mai inovatoare.

Termenul pentru transpunerea Codului în legislația națională a fost 21 decembrie 2020. Până în prezent, numai Grecia, Ungaria și Finlanda au notificat Comisiei faptul că au adoptat toate măsurile necesare pentru transpunerea directivei, declarând astfel că au finalizat procesul de transpunere.

Prin urmare, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere (n.a prima etapă a procedurii de infringement) Belgiei, Bulgariei, Cehiei, Danemarcei, Germaniei, Estoniei, Irlandei, Spaniei, Franței, Croației, Italiei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Luxemburgului, Maltei, Țărilor de Jos, Austriei, Poloniei, Portugaliei, României, Sloveniei, Slovaciei și Suediei, prin care le solicită să adopte și să notifice măsurile relevante. Statele membre au la dispoziție două luni pentru a răspunde.

Codul european al comunicațiilor electronice care actualizează cadrul de reglementare care guvernează sectorul european al comunicațiilor electronice în funcție de noile provocări a intrat în vigoare în decembrie 2018, iar statele membre au avut la dispoziție doi ani pentru a pune în aplicare normele sale.

  • Ce probleme au apărut în România la transpunerea în legislație a Codului european al comunicațiilor: Guvernul PNL a venit cu aceleași propuneri controversate lansate anterior de Guvernul PSD

Pentru transpunerea în legislație a acestor noi reglementări europene, Guvernul Orban a inițiat și scos în dezbatere publică în toamna anului trecut un proiect de lege, care nu a fost prea bine primit de societatea civilă.

În mod ciudat, proiectul de lege a copiat prevederile unui act similar inițiat în Guvernul PSD condus de Viorica Dăncilă, care voia să permită prin OUG montarea rețelelor 5G inclusiv pe ariile naturale protejate ori să fie permisă instalarea de antene telecom pe blocuri exclusiv prin decizia președintelui asociației de proprietari, fără a mai fi necesară hotărârea adunării generale a asociației de proprietari ori acordul vreunui proprietar din condominiu.

Este vorba de "Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul comunicațiilor electronice și pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării rețelelor de comunicații electronice", document scos spre dezbatere publică în data de 15 octombrie 2020 de către Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor.

Joi, 12 noiembrie 2020, Ministerul a organizat o dezbatere prin videoconferință care a durat multe ore și a fost la fel de aprinsă ca cea de anul trecut, în special pe tema presupuselor pericole pentru sănătate aduse de tehnologia 5G.

  • Reprezentanți ai Avocatului Poporului: Proiectul are prevederi care încalcă dreptul la proprietatea privată, la asociere și la accesul la justiție

Prezentă la dezbatere, o reprezentantă din partea instituției Avocatul Poporului a declarat că "anumite prevederi ar fi anticonstituționale, încălcându-se unele drepturi din sfera dreptului de proprietate, a dreptului de asociere și a accesului la justiție.

  • "Astfel, cu titlu de exemplu, am dori să menționăm că în sfera dreptului de proprietate și de asociere în condominii nu mai este necesar acordul hotărârii adunării generale de proprietari sau acordul vreunui proprietar în privința lucrărilor de construcții, contractul urmând a fi încheiat doar cu președintele asociației de proprietari, ceea ce reprezintă o ingerință în exercitarea dreptului de asociere, dar și o încălcare a dreptului de proprietate, mai ales că acest contract are o existență incertă, putând avea orice durată și cu titlu gratuit.
  • Se încalcă astfel, așa cum am constatat, atât articolul 44 din Constituție care garantează dreptul de proprietate, cât și articolul 53 din Constituție privind restrângerea unor drepturi sau libertăți, restrângere care nu se poate face pe o perioadă extinsă, ci doar pe o perioadă determinată de timp.
  • Mai mult, observăm că proiectul legislativ conține prevederi referitoare la proprietățile aflate în procesul de retrocedare, ceea ce reprezintă o ingerință în dreptul de proprietate al beneficiarilor acestui proces.
  • Dorim să menționăm faptul că proiectul nu prevede modul de soluționare a conflictelor în materia reglementată, punând sub semnul incertitudinii accesul liber la justiție prevăzut de Legea fundamentală.", a declarat joi reprezentanta Avocatului Poporului.

Amplasarea de antene și stații de comunicații pe blocuri: Ce putere ar primi președintele asociației de proprietari

Mai exact, aspectele contestate de Avocatul Poporului sunt prevăzute la articolul 23 din proiectul de lege, care menționează următoarele:

  • Art. 23. – (1) Contractul ce conferă furnizorilor de rețele de comunicații electronice sau operatorilor de infrastructură de comunicații electronice un drept de a executa lucrări de construcții în cadrul unui condominiu, va fi încheiat de aceștia cu asociația de proprietari reprezentată de președinte, fără a fi necesară hotărârea adunării generale a asociației de proprietari sau acordul vreunui proprietar din condominiu.
  • (2) Contractul încheiat în condițiile alin. (1) poate avea orice durată, stabilită prin acordul părților, dar care nu poate depăși durata de existență a rețelelor de comunicații electronice în imobilul respectiv și va fi cu titlu gratuit.

Un alt aspect foarte criticat joi la dezbaterea publică a vizat o serie de derogări primite de operatorii de comunicații electronice pentru instalarea rețelelor de comunicații atât în orașe, cât și în păduri ori arii protejate.

  • Ana-Maria Bălăiță, reprezentant societatea civilă: Nu este posibil ca operatorii de telecomunicații să poată folosi proprietățile statului publice și private cu titlu gratuit. Este un transfer de bani din buzunarul nostru al cetățenilor

Una dintre persoanele care au sintetizat cel mai bine nemulțumirile legate de derogările pe care le-ar primi operatorii de comunicații a fost o doamnă care a spus că se numește Ana-Maria Bălăiță și care a semnalat următoarele:

  • "Observațiile mele privesc exceptarea operatorilor de comunicații de la obținerea autorizațiilor de construcții. Nu văd motivul pentru care lucrul acesta trebuie să se întâmple. Nu văd justificarea acestei derogări de la obținerea autorizației de construcție de la toate reglementările privind proiectarea și executarea construcțiilor. Unu la mână.
  • Apoi, președintele asociației de proprietari, așa cum au spus și alții înaintea mea, nu trebuie să aibă dreptul să încheie singur contractul (n.a cu operatorii telecom pentru amplasarea de echipamente telecom pe blocuri).
  • Trei: Nu este posibil ca operatorii de rețele de telecomunicații să poată folosi proprietățile statului publice și private cu titlu gratuit. Este un transfer de bani din buzunarul nostru al cetățenilor în buzunarul operatorilor de telecomunicații. Este inadmisibil Ei trebuie să plătească pentru orice antenă pe care o instalează pe proprietate publică sau privată. Ok? Aceste lucru trebuie să se elimine.
  • Ah..și bramsamentele la energie electrică ar trebui să se realizeze tot cu titlu gratuit. Și acesta este un alt abuz al legii. Ei trebuie să plătească pentru că ocupă spațiul public sau privat al statului, trebuie să plătească pentru că se conectează la energie electrică și pentru orice lucru pe care-l folosesc și nu este al lor.
  • În același timp nu consider necesară derogarea potrivit căreia operatorii pot să instaleze antene pe monumente istorice, în arii protejate. Nu este posibil cu niciun aviz să instalezi o antenă pe un monument istoric sau pe un sit arheologic, pentru că asta implică deteriorarea lui totală sau parțială.
  • Nu trebuie să existe derogare privind instalarea antenelor în păduri, da? Nu avem nevoie de antene în păduri. Deci aceste derogări de la legile în vigoare, care vor sa faciliteze instalarea de antene în păduri, pe monumente istorice, în sit-uri arheologice în arii rezervate trebuie să dispară, să fie eliminate din proiectul de lege. Ok?", a declarat joi Ana-Maria Bălăiță.
  • Ce derogări primesc operatorii telecom pentru instalarea rețelelor 5G și nu numai

În Expunerea de motive (document de 38 de pagini) la proiectul de lege, la capitolul "Instalarea punctelor de acces pe suport radio cu arie de acoperire restrânsă sunt prezentate", se menționează că Directiva UE 2018/1972 ar permite unele derogări, astfel că sunt propuse următoarele schimbări preconizate:

  • "(...) Eliminarea anumitor restricții privind instalarea unor elemente ale rețelelor de comunicații electronice este esențială pentru furnizarea către utilizatorii finali a noii tehnologii 5G.
  • În acest sens, pentru a facilita implementarea tehnologiei 5G, proiectul de transpunere completează legislația actuală privind accesul furnizorilor de rețele publice de comunicații electronice la infrastructurile fizice, prin stabilirea instalării și operării în mod gratuit a punctelor de acces pe suport radio cu arie de acoperire restrânsă pe infrastructurile fizice proprietate publică sau privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale.
  • Gratuitatea instalării are în vedere, în primul rând, infrastructurile fizice care constituie mobilierul stradal, precum stâlpii de iluminat public, semnele de circulație, semafoarele, panourile și stațiile de autobuz, de tramvai, metrou ori a altor mijloace de transport în comun.
  • Se vor instala gratuit inclusiv branșamentele la rețeaua de distribuție a energiei electrice, necesare pentru funcționarea punctului de acces, cât și elementele de rețea sau infrastructură fizică necesare pentru conectarea acestor puncte fie la segmentul de transport, fie la cel de distribuție, dintr-o rețea publică de comunicații electronice. Amplasarea gratuită nu vizează și construirea unor elemente de infrastructură fizică necesare pentru instalarea punctelor de acces pe suport radio cu arie de acoperire restrânsă, cum ar fi stâlpi, piloni etc., acestea urmând a face obiectul unor tarife stabilite cu respectarea tarifelor maximale emise de ANCOM în temeiul prevederilor Legii nr. 159/2016.
  • De asemenea, instalarea, modificarea sau înlocuirea de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice a punctelor de acces radio se va realiza fără obținerea unei autorizații de construire, cu excepția situațiilor în care instalarea se realizează pe o construcție cu un regim special, cum sunt construcțiile monument istoric ori cele cu valoare arhitecturală sau istorică.
  • În acest caz, operatorii care realizează respectivele instalări, modificări sau înlocuiri ale punctelor de acces radio cu arie de acoperire restrânsă, vor transmite notificarea prealabilă prevăzută la art. 11 alin. (4) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933 din 13 octombrie 2004, cu modificările și completările ulterioare.
  • În plus, pentru a stabili un cadru coerent în ceea ce privește autorizarea lucrărilor, proiectul include printre lucrările exceptate de dispozițiile art. 11 alin. (1) și (2) din Legea nr. 50/1991 de la necesitatea obținerii autorizațiilor de construire și lucrările de instalare, modificare sau înlocuire de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice a punctelor de acces radio.
  • Anumite categorii de puncte de acces radio urmează a fi notificate ANCOM de către operatori prin intermediul unui punct de informare unic organizat de Autoritate. Conținutul notificării urmează a fi stabilit prin decizie a președintelui ANCOM. Această procedură a fost stabilită în acord cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/911 al Comisiei din 30 iunie 2020 de specificare a caracteristicilor punctelor de acces pe suport radio cu arie de acoperire restrânsă în temeiul articolului 57 alineatul (2) din Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice."
  • Alte schimbări propuse pentru facilitarea dezvoltării rețelelor de comunicații electronice

Un alt capitol vizează alte facilități necesare dezvoltării rețelelor de comunicații în general, nu doar 5G:

  • "Întrucât posibilitatea exercitării efective a dreptului de acces pe proprietăți, sau la elementele de infrastructură fizică deținute de alți operatori de rețea, este esențială pentru dezvoltarea rețelelor de comunicații electronice, se instituie un cadru care să permită accesul mai facil al furnizorilor de rețele de comunicații electronice și al operatorilor de infrastructuri de comunicații electronice la terenurile pe care ar urma să fie construite elementele de infrastructură fizică, indiferent de regimul juridic sau destinația acestor terenuri.
  • Astfel, proiectul de act normativ propune modificarea dispozițiilor legale în vigoare referitoare la posibilitatea amplasării infrastructurii fizice necesare susținerii rețelelor de comunicații electronice pe terenuri agricole (indiferent de clasa de calitate a acestora), pajiști permanente, terenuri forestiere, spații verzi, terenuri care fac parte din arii naturale protejate.
  • Prevederile cuprinse în proiectul de act normativ au în vedere faptul că, de regulă, impactul lucrărilor de construcții necesare amplasării de noi infrastructuri fizice necesare susținerii rețelelor de comunicații electronice este relativ redus, întrucât acestea nu necesită utilizarea unor suprafețe mari de teren, precum și faptul că executarea unor lucrări de construcții în anumite zone poate fi necesară pentru a permite furnizorilor de rețele de comunicații electronice să își îndeplinească obligațiile pentru a asigura funcționarea sistemului RO-ALERT sau accesul la Sistemul național unic pentru apeluri de urgență 112.
  • În toate cazurile, lucrările de construcții în zonele supuse unui regim special de protecție vor fi executate cu respectarea condițiilor impuse de autoritățile competente.
  • De asemenea, în vederea facilitării aplicării dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 159/2016, este reglementată o procedură simplificată de încheiere a contractelor cu asociațiile de proprietari din condominii.", se arată în Expunerea de motive.

Exemplu de derogare: Amplasarea de echipamente de rețele telecom pe spațiile verzi din orașe

Un exemplu de derogare este la articolul 13 din proiectul de lege:

  • Art. 13. – (1) Prin derogare de la dispozițiile art. 5 lit. h) și ale art. 18 alin. (5) din Legea nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 10 noiembrie 2009, cu modificările și completările ulterioare, elemente de infrastructură fizică necesare susținerii rețelelor de comunicații electronice pot fi amplasate pe spațiile verzi situate în intravilan, în condițiile prevăzute în contractul care conferă dreptul de a executa lucrări de construcții, respectiv în hotărârea judecătorească prin care este recunoscut acest drept, cu condiția ca, în cazul amplasării supraterane, suprafața cumulată a amprentei la sol a acestor elemente de infrastructură fizică să nu depășească 50 de metri pătrați din suprafața totală a spațiului verde în cadrul căruia sunt amplasate.
  • (2) Prin derogare de la dispozițiile art. III din Legea nr. 313/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 694 din 15 octombrie 2009, amplasarea pe spații verzi a infrastructurii fizice necesare susținerii rețelelor de comunicații electronice, conform dispozițiilor prezentei legi, se face fără a fi necesară modificarea prealabilă a documentațiilor de urbanism.

Pentru detalii citește: